tarzan1a, profile picture
Uploaded bytarzan1a
911 views

11 fructele

Documentul oferă informații despre cultivarea pomilor fructiferi, în special meri și afin, inclusiv detalii despre soiuri, cerințe de polenizare, condiții de plantare și întreținere. Se menționează că merii încep să producă rod după 3-5 ani, iar afinul necesită un sol acid și umed pentru a crește eficient. Informațiile sunt utile pentru grădinarii care doresc să cultive aceste plante și să obțină recolte sănătoase.

Embed presentation

Downloaded 96 times
1 / 109
2 / 109
3 / 109
4 / 109
5 / 109
6 / 109
7 / 109
8 / 109
9 / 109
10 / 109
11 / 109
12 / 109
13 / 109
14 / 109
15 / 109
16 / 109
17 / 109
18 / 109
19 / 109
20 / 109
21 / 109
22 / 109
23 / 109
24 / 109
25 / 109
26 / 109
27 / 109
28 / 109
29 / 109
30 / 109
31 / 109
32 / 109
33 / 109
34 / 109
35 / 109
36 / 109
37 / 109
38 / 109
39 / 109
40 / 109
41 / 109
42 / 109
43 / 109
44 / 109
45 / 109
46 / 109
47 / 109
48 / 109
49 / 109
50 / 109
51 / 109
52 / 109
53 / 109
54 / 109
55 / 109
56 / 109
57 / 109
58 / 109
59 / 109
60 / 109
61 / 109
62 / 109
63 / 109
64 / 109
65 / 109
66 / 109
67 / 109
68 / 109
69 / 109
70 / 109
71 / 109
72 / 109
73 / 109
74 / 109
75 / 109
76 / 109
77 / 109
78 / 109
79 / 109
80 / 109
81 / 109
82 / 109
83 / 109
84 / 109
85 / 109
86 / 109
87 / 109
88 / 109
89 / 109
90 / 109
91 / 109
92 / 109
93 / 109
94 / 109
95 / 109
96 / 109
97 / 109
98 / 109
99 / 109
100 / 109
101 / 109
102 / 109
103 / 109
104 / 109
105 / 109
106 / 109
107 / 109
108 / 109
109 / 109
GRUPA 11
sori~~BurodisourazJ~~J,.J
r Gama'variata'desoiuri 1- ._ - = - ACCESORII: C3 rr&rcu &cfkin$ liberg 0cazrna C3 foarfece C3 compostQ aracdesuport iar toamna cu roadegustoase. Merii pot atinged i m i Unele &idnu &rite, &el penuu fiecare sunt autofertile, gradmipot fi *&sitesoiurile mrespmzihoare. hGl+rnea lor atinge 1,8m (mroanH hs) gi .1,5 m (pomi cu tulpina hdtg), darpot fi chiar gi mai Pna+. Diametrulpomilor mai mici este de 2-3 m, iar celd merilor mai mari de 8-10 m. Merii lncep sH produd rod dupH 3-5 ani. Cele rnai mari producfii le dau la *te de 10- condiFia de ba rodirii. Un@ a e s pomi trebuie culti vate ate soiuri, cu rolul de polenizator. La cumphrea pomilor, informag-d despre soiurilebune polenizatoare. PrimKvaramerii imbrad minunata lor hain%flo& alb5sau roz. 1!%pati ogroapi de 15-2 ori 2Ti%@ radicinileuscate si mai adsnci ~i de 2 ori mai pe celecr6pate.Wi@i lata dedt rgdgcina. Adunafigri- rildicinile la lungimeegala. mad6 solulxos. kurtaficoroana pornului cu otreime. 30ani, dar pot rodi gi la 50 de ani. MA'I'UKAKE CAKAC'l'EKlS'l'lCI mijlocul luioctornbrie 3Am-$ solul scoscu 4infiiejiaracul7hsol, la dir- compost $ repunefi-lin tan@de 5-8cm detrunchi. groap&.&anjag rtidkclnile Fiti atenti sa nu ranitirad6cinlle. pomului. Coletulsfi fie deasupra Tasati solul injurul araeului. suprafqeisolului, ,,IngridMarie" m i j l d septembie "v-a~;p+ PC duke- acrisoc ideal oentru&mitare; d n t I Pentru evitarea daunelor din timpul creflerii, fixafi :orespunzZtormerii de uport. Folositisfoari sau area curnpirati din rnaga- zinele de specialitate.Fixafi pornul cu noduri opt cu 10 crn sub rarnura inferioara. Ca pornul s3 nu se sufoce, desfacefi legatura cdnd rnirul incepe si creasci. 1 ,,Gravenst,&" ( shitul lui august I d-gbui; ~arfum~licurmmat;foarte ,,"Y.UCL. U W W U U ulce; parfumat; idealpenuudepozirare; rcren+aEqi&I d deculdvarc &ma Grieven tmpuarllui"pmbrie *b PCDe k d u b a+r; nu pate fi depozicat *Boskoopn ma;tan;ideal pcntru dcpmtan; poaivitp w prijicuri$con- Forrnafio farfurie de udat Forrnafi rnu~uroaieTn jurul trunchiului, astfel apa de5A~ternetila ridacinilemaru- lui pamintul in straturi$i tasafisolul.Udati pomul abun- dent ~i regulat. lr~itullui septembrie ulce; cu pulpa crocanta;roade abundenre
--..-- GRUPA 11 1 - --.P . 4 '. I .< I Gridiniiitiscusit " = " 5- 1 Cumparagi rneri cu radicina libera, de calitate garantat& Alegefi pornidt rnai rnari pentru a rodi cat rnai devrerne. Soare. MBrul necesita zilnic cel pufin aase ore de soare. Taind fructul se poate stabili sirnplu dad merele sunt coapte sau nu: daca serninfele sunt rnaro, marul este cornestibil. Pentru depozitareTrnpa- chetafi rnerele unul cate unul In hartie, ca sa nu se atinga tntre ele. So1permeabil, bogat R substanp nutritive. Marul, dad are sol corespunzator, rodese tirnp de decenii. Nu cuwrafi porni uscafi sau porni cu rnultefrunze. ~octorulplanrelorI Tnainte de plantareasezafi Taiafi rarnurileranite si pe pornulIntr-o galeata plina cele verticale. Mulcifi solul In cu api (dreapta,jos). jurul ridacinii ~ i ,la nevoie, fertilizafi cuingra~irnlnt I lichid. I VARA TlMBllRlU Ratire Merelevor fi rnaiGinAtoase $irnaigustoasedad4 prima- vara rarnurile sunt rarite la distanfe &20-30 crn. in&- pirtafi fructele prea apropi- ate c3nd acestea ating 4arnetrul de 2-3 cm. Peteleverzi care devin rnaro-Inchisavertizeazi asupra micozeicare cauzeazi rapinul. Coaja crapa ~idevine rapanoasii. fndepartafi fructele bol- nave.In caz de contarninare rnai grava, stropifi cu sub- stanfa biologicii. O IMPABllMP SRL RO-P-02-10-014 ISBN978-963-86092-8-1
Forme silbatice lmblrinzite lA K t 31 INbKIJIKt I Atinele cu fiucte maripot fiplantate In toate&nile pi ACCESORII: afin la container P cazrna 0material pentru drenaj Cifolie D nisip Ci humusde turba sau de scoarja vor rod cu sipanpi. cu uqtere dreapt& stu- foasg. fnflorepe In mai pi iunie pi ' roz, ce ue flOri siJ fi recoltate Pncephd form& ciorchini laqi. Bacele coapte pot din iulie. Avand o perioadfi de postmaturare, fructele afinului se recolt& epalonat, deoarece la anumite soiuri boabele coapte se pot scutura de la sine. Toat2 lumea cunoqte arbustul scund care produce bace albas- tre, gustoase gi care este pe meleagurile noastre prezent in piidurile rare de r$inoase. Formele de culturp, inalte gi viguroase, ins2 sunt originare din Statele Unite aleAmericii. Fructele acestora sunt la fel de gustoase ca cele sdbatice gi cul- tivarea lor in griidini nu este deloc ~roblematid.Anual 1Afinul mcesitisolacid. in Pun@ ingroapi un&ra&d-@- solulobi~nuitde griidini 2nisip, a p i ammecapPY sipafi o groapride 1x 1 m, scos cu nisipgi turbrisau hum& - adtinci4de 50 crn. C3ptugifi-o cu de scorn. folie. aduc produc~iimari. Afinul cultivat este un arbust .Bluettan ~ e ~ m m p ~ i ; h m a r i , n r i , d b v r m ~dehmijkdlui I Icupnrini, aromi &a; prcducpemijlocie iulie 3 Dadplantafi plante la con- 4Umplefigroapacu @mBRtul tainer, dgsfacatirAricinilecu amelbrat tasafi solulji udafi grijri, far3 a le rupe. abundentcu apa cu continut scizutde calcar (apa de ploaie). I.Patriot" soi vlguros$1 raistent lager; fructe marl, tarc, albastre. P"dUqjilnaIi~a,~te MIJLOCIU .mecrop dschis,cu pruini, aromi phiti; foarre productiv iulie 1 ':la s k i d lui ,die soiviguros, tufi robusd; bace tari, albastru-deschis,cu pruini, acrigoare,aromi slabi; producfii mari $icons- tanre Bacelezemoase, albastre reprezintadelicatesele indragite ale p5sirilor. Acoperiji arbugii cu plask contra pisarilor pentru a feri roadelede pkiri. Pasarilenu provoaciidoar I daune, ci ajutii In lupta L w soiviguroscu tufi vohunindvcmcah bacede (,,H= 1") &e medic, dbasuu-dachis,cu pruina;prod+ m r i ci mnann I dela&id hi iulie 1 1- . 5Mulcitisolul injurul plantei 6Primataiere de rarirese face cu humus de scoaqa de la 4-5 ani de la plantare. conifer.Valoarea pH ascoaqei Taiati ramurilebatrdneimediat stejaruluieste prea mare. deasupra suprafeteisolului. -:,f.' ..-, 7 f i. I impotriva cotarului brun. ,Heennan c~ arbuJti baccde ASezafivn qgdina hrani- (,,Heem 2") d i m raedic,wi,d kcu pruint&gwm% pro- august duqiimijlocii toare pentru pasari, ornizile vor disparea qi astfelvefi ,:la mijlocullui albastm-d&, cu pruini, gustoase;nu este raisrent la cdplturi;roade In cantiraternedie I Iavea &ai pu$n de lucruin gradins.
GRUPA 11 2 IGridingrit iscusit LUMINA$1 SOL 11 TRUCURI e Cumpgrafi plante de doi Soare. Afinul necesiti rnulti Fructelevor fi dulci dad ani, la container sau cu lumini gi soare. Fiecareplant& dupi atingerea culorii Tnchise ridicina tn balottare, cu are nevoie de un spafiu de sunt lisate pe arbustt n d trei minim trei ramuriviguroase. doi metri p4trati. zile. Majoritatea afinilor sunt m Sd add. Se demolta cel mai autofertili, dar plantgnd Nu cump&afi plante cu binetn sol permeabil (valoare alaturat doui-trei soiuri rsdkini likri. Rcjdiciniie pH: 4-5) ~istrat afBnat de diferite veti obfine made mai plantei se uxa repde. humus. bogate. I I' ,-- --L I [#I.-..,,. ingrijire tot a> UI - -.I-_ -.- :IPRIMAVARATIMPURIU siptimini. Pentruconge- Plantare$i taiere lare punefi fructele fn conge- La inceputul primiveriitiiafi lator pe o placi de metal, iar ramurileslabesi uscate. In dupi ce au hghefat pot fi cel de-al patruleaan de puseR pungi 00s). vegetafie rarifi ramurile batrine ~icioturoase cu pufin deasuprasuprafetei . solului. Fertilizatisolul cu pufin hgrisamint. Afinele sunt des atacatede cotarul brun, care roade florile. Omizile pot fi VARA e adunate~icu mina. Daci RecvEtaregi pastrare frunzele se ingilbenesc $ise Culegetiafinelec%ndse usuci, suferi probabil de desprind uror de peduncul. cloroza provocati de lipsa Invas plat ~ila rece fructele de fier, fenomen ce apare pot fi pistrate chiar ~io ( pe solul prea calcaros. 1O IMPAMMP SRL ISBN978-963-66092-8-1
28304 :4333'Z'B .224g5&."msP?*e.n '$.0~~&:gkTf3 B~30~2O,..a -34a::$gag33 $4J.sx;,aza~.a 43.2pgs8-54 ;a'$35g.;r,$4 =yw.Ye0 et;CO-dg&Yl;;ln-1If:egg:~+oq3+ &<-u:,&&*a41
CARTEA GRUPA 11 3 GrZdinZritiscusit . A I1 Latnceputul primiverii cumparagplante careau cel pqintrei Iistari. Alegeji soiuri rezistente. Nucumplrafi niciodat8 plante uscate, pitatesau cu frunze decolorate. Soare. Murii se dezvolti cel mai bine'tn locuri cu mult soare ~iferite de vlnt. Sd binefertilizat, cu bung pembilitate. La plantare fertilizafi pimlntul cu compost si humus. Ririfi Iistarii crescufi des pe tufele de mur, pentru ca fruaele si fie expusesuficient la soare. Se poateforma un gard viu spectaculos, dad se planteazi un rlnd de tufe de rnur Tn faja gardului. RIMAVARA TOAMNA Plantare Hibemare Tufele de rnur se planteazi ?nlocuri cutemperaturi mai Tn aprilie-mai. Nu mai joase dezlegaji cu griji lis- devreme, pentru c i plantele tarii de pe sdrmi si asezaji-i tinere sunt mai putin rezis- pe sol 00s). Acoperifi-i cu tente lafrig. pimlnt. ~NCEPUTULVERll Ingrijire I Fertilizafisolul dupi prima .. Tnflorire cu fierturi de 1 plante medicinale(urzici). VARA Taiere Dupi recoltarelndepirtaji listarii care au rodit. Antracnoza este o boali periculoasi cauzata de o ciuperca. Pe listari $ipe fructe se vid Petein relief, de culoareinchisi, cu cen- trul cenusiu. Diverseleciu- perci pot cauza moartea tufei. Taiafi ramurile bol- nave pan2 la pirfile Gni- Q IMPAMMP SRL
~$eptgdapul!ode9eln6a~1 !i!s!~ae'ax5azlipulaseaw! .)eJnlew~ugw~Le~tju! n:,lelada~al-!iez!l!uaj !f'a~!iqnslo!iad:,npoJd!3 zualellonzapasa>ayulsJgn alazueld!$eZ!/!peJeAgW!Jd .e!ja:,eqnseqleqaj!ie&ueld nueaa:,eap'!Jy!pnJJ!!wad !gpeleeleoqg:,eonoJd ale:,e:,Jadng.JOUalalueld a~eJ6JOl!JgU!WelUO> ~nze:,u~.!nlnlo!$adezeqad aseodeoJewajad~ede!nl -n$alo>!nln!etiar$ndgl!Jolea alas'aseolsnS~urlunsnhr -dgs9-zapdurn~ap!%!qInw!urn3aTun!oS'ap~a~nes elpm~~d ya~eodeqnqaxa!So~ga~eod!n~nlo!ladeaun=) mag9-$leopm.n!u!+!Sn!md~nd-nhr -pys'ueeal!oppaplasu!panujyqpeaieoIn=)'JO$DE pvdmu~~rmpasplopadnesrncreldmppyalvod ,..I- .....agn!!n~1n3of~gdnp:apdsapa!buyulpa39 .. -eseapamqaanuaqnqalSOU.T~~mlnlo!ladpus113 ppse'!al?z!mnp~a~alhl3nnr,eyqmnuadulnesanot;--- pep0axkm!uaurasmplo!ladelamdxa6m!~e~~s ~XIO~' -,UFas~olaimsqnsapp~nuqeq~~qa~!im~l?ld'amm -!iuog'w!xo~lunscp~papednpimp~qtqdUJa~rnd~od .amalazunymm'~ap~oiqas21-lp-Iw(udqahp~dns C-daP9arnlo=~Edna-a-pu!rdaahipuru~as -pn~!(ydnw!~ruodwm-301!weu~TTJEzmzIS qnlduraxaap<a~e!rnaurlojuja~bpor!#abpbydnsam Iqsolojya~eod11Ign3plo!iaj'qdur!s~JI~!J&JEm'~om%!a mapunqe~ur3sapo.1!vanpaladymldoalsaaqreqq7- 'leJn)RL! .!nlnlosInlan!uqnsayau~u#q~6ul!i~xrdwo:,applea gs!nlnluozy!!~n6nyy'!!do16e~n6-g6apa~e~gunlo n:,!iezll!ua! apw:,OLPIpu?dZU~JLLI!~ap'uu06(11n:,tu:,09apyxtger ~nm%wsauran:,edeol6!laidurnZ@eo~60~JMI$LU!J,
I Rebarba CARTEA GRUPA 91 5 Gridin;irrtiscusit 1 - APROVIZIONARE Cump&r#i rizomi sanitqi, mari, cu 2 4 rnuguriyi rid8cina carnoas& Nu cumpiiMfi plante cu ridicini rupta, ofilffi s u putredi. , ,; Soan$ penumbra. h locuri foarte calde dupe mass, asiguratiplantei umbra necesari. a Sol pdund, cu humus. La plantare amestecatisolul cu wbstanporganice, ca de .axemplu compost. Recoltafi deodati door ceteva petioluri de pe plant& risucindu-le de la bazi. Frunzele, iar la mijlocul verii Si petiolurile, contin acid oxalictoxic TncepBnd de la mijlocul lui iulie incetafi recoltarea.. lngrijire tot anul -- - -- . - - -- - v n w- UdaresimulcireasoJului )octorul planre ~rimivaraesteperioadaopti- Udafi abundent pevreme m i plantirii rizomilor, iar uscati. Acoperifi baza plantei incepind din al doilea an cu materialeorganice, pentru poatefi recoltati. Petioluleste pastrarea umiditifii solului ~i cel mai gustoscind frunzele Smpiedicareadezvoltarii sunt deja intinse~iau dispirut buruienilor.Rupefi inflo- aproape toate ridurilede pe rescenfelepentruaeconomisi acestea 00s). Frunzelesunt energia plantei. adecvate la mulcireasolului. lozaicul rebarbeieste TOAMNA provocat de viruyi. Pefrun- Pegstirepentru iarns ze apar creionari verde- Toamna adiugafi plantelor deschis ~iverde-inchis, apoi ingri$imintmatur. pete maro-dexhiscu mar- Compostafi piqile inghefate gine royie. Boalaeste ale plantei.In reqiuni cutern- incurabila. Planteleconta- 1 minatetrebuie distruse. O IMPkBllMP SRL W P M - 10-029 ISEN978-863g6092-8-1
Vie fnminiatura'In iurul casei L / fn loc cafdpi sol de buna' calitate vip de viepoate fi cdtivatii in oricegr&L I ACCESORII: Cl vifa in container var P compost Q suport din lemn Q pietri~grosier In regiunile viticole rnun~iipro- TZerile corecte, sisternatice tectori ~ir&urileinrnagazinbd ~iefectuate cu grijH amelioreazi dldura se ingrijesc de dez- produc~iaplantei. voltarea corespunzitoare a viyei. Pe inueaga perioadH de veg 1 In gddin5 trebuie ales bine tafie mulciti solul cu paie si , locul de cultivare. V i ~ apoate fi iarbii &at5 pentru a proteja cultivatPneprotejata nurnai Pn vira de uscare. locuri adecvate. lnainte de plantare, Cel mai potrivit loc a1 vi~ei vip in apa pentru dteva ore. este latura de sud ~ide sud- t k i u udqi nurnai pe un grilaj. f i v o r i d bolile micotice. vest a casei, unde se poate urca lui plantei, deoareceumiditatea 1Fixafi suportuldin lemn. 2La 50cm de zid, s&m$ b Pentrua protejazidul, sipa~i groapade plantareda46x alituri de el unpnf cu o latime 40un,Introduce# Vn gtoaye de 30cm ~iurnphi-l w pietri~. cantitate marede amestes compost gi vat. 3 #lanta$ balotulridaciniiin 4lntre mai~iauguaszrap@i a modoblic. Umpkli groapa data la patrusZpt3mdniw cu @mint ~iudati. Loculaltoirii fungicidebiologice. Cerd&awl d fie cu 5 cm deasupra niwlului unuispecialist. I boabe foam pergo12frunze rqu-aprins toamn; Ioaoe rotunae, aromare;roaqte aDunaent In locurl cam, ~roteiare proreqe a Trucrelor. Pisirilese Fnfrupti cu placere din boabele dulci ~i aromate. IMerit2 procurata o plasa cu ochiuri mici, deoarece asi- gura protecfia vitei ~icontr, 5La inceputullui martie, tiiati viespilor. coardeleanuale la 2-3 ochi- uri. Lasajiun ciot de 2 cm dea- supra ochiului. ,,-.- I "-- 1 I 'run* frumoase
CARTE@ ~3fade vie GRUPA 11 6 is tumpltqt ~WIp p h l e r l plante la container, cu radacini dezvoltat5, cu trei- Plantafi vita tntr-un vas cinci listari ritulpina voluminos. viguroasi. Sol cu humus. Solultrebuie lastari sau nurnai cu lastari ~~o~ogtcd,pen'tru a prevenl I bolile micotice. Plantafivita crescutain con- tainer. Loculde cultivaretre- TQAMNA buie & fie ferit de ploi Fertillram Administrati abundentcom- postrnaturizat sau tngr8$imAnt de grajd. In regiunile cu clima asprh acoperitivip cu paie. In locuriledefavorabile voltarea florilor 5i a survin des pagubecauzate fructelor, efeduati tiierile de ger. Daci nu sunt grave, planta poatefi salvati prin tiiere. aflati deasupra inflorescen- 0solufie mai bun2 este s5 felor exterioare (dreapta}. dezlegati coardele de pe Stropiti din patruin patru arac, s i le culcafi pesol ~is i saptgrnanicu o substanti 8IMPM M P SRL - --- ISBN97&9658609291
'C'
- Fruct duke$1 zemos fn af doileaan defaplantare sepot rewfta deja hctele bogatein vitamine. Prunule m un porn &uctiCer din gmposlPmburoaselor, a h d nmumitrafesoluri, &p&e @ fncocomerj. Mu 801 e$te autofer- ril. La Ls$onarea pomului & d minteremp-v5 dela un sped&st dadsoid ales nece- sit5sau nu polenizator. Soiurilecomaaatesunt auto- f d e , des-auadaptat bine la conQipllledknadoedepe melea- g d e noastre,p'&~n&d o buni sigumfl depoduc~ie. ~ i ~ t i q m m i i s e c o c d i n C august, ceie txdehpurii pi t k i i din septembrieeii la s&yitullui oaombrie. C L trucr cu plelfp albasrd,pulp2galberia, zemoas2;esremomandad I olanrarealine5un soi oolenizator;S U D O I ~ ~numaiclimablindi Dntari~~flaume" fnrctcupicli$@b-wnui, pul@$btn% mare,aproape I I . . . I IIUCL cu Y I L U ~&UL(JLI~,p u l p p u r l l n , i 1 ~ h ~ .I U ~ I L LUUICL, nu seautopolenizea7ii;suporri numai clima blind2 SOIURI SEMITIM- PURII $1 TARZII frucr cu pielili galbeni, pulp2 galbena, mare, foarredulce, Victoria" frucr cu pielira rogu-gglhui,pulpa g~lbeni,fruct mare, III~DII~PI.rnnrlim~nratJIIITP.a ~ t r n f ~ r r i l PLANTARE $1~NGRIJIRE ACCESORII: Paltoi de prun CI cazrna O tutore O pulberede roc8 O o g8leata de compost 01 material de legat
prmu/ GRUPA 11 CurnNraji din pepiniera altoi cu lastariviguro3i. Cerefi fap locului. rnajoritateaprunilor de grZidinHrodescbine $ifn dupg recoltare, vor fi ~idupis rarnificatesau cu ramuri vwejite. Protdlcfaplantei trunchiul cu clei (disponibil fn magazinelede horticul- )ocronrlplan telor Deformareaprunelor (hurlupi) este cauzat3 de o infecfie micoticz. Fructele se deformead, apoi se brunificz, pe suprafafa lor apare un strat f3inos. Culegefi fructele infectate ~idistrugefi-le.
FRucTE GRupA',,( Migdal Floriroz-pal,s hburigusto$
Oaspeteparfumat din Orient Pe migdalise dezvofta'prima'vara flori de culoareroz- pal, jar toamnah c t e aromate. Migdalul (Prunus dulcisvar. -20 "C,ins5 florile apzrbnd in duLis) se cultivii pentru florile sale minunate pi fructele gus- toase. Numeroase soiuri nu sunt autofertile, din acest motiv Pn veciniitatea trebuie plantagi po- lenizatori. Pepiniereleoferg de regul5 soiuri locale consacrate. Migdalii se comercializead in varietiigi scunde (indgime: 3 m) sau inalte (iniilgime:9 m). Alegeficu mare grijii locul de cultivare. Plantaji pomul intr-un loc insorit, protejat de inghe~urilet k i i . Iarna planta raistg pin5 la temperatura de martie ~ifructele tinere sunr sensibile la inghej. A Planta necesitii sol permeabil pi bogat in substan~enutritive. Migdalul tole re^ bine seceta I pentru d necesarul s5u de apii '-este minim. TZerea moderatii este benefid pentru migdal. Riiriri sistematic ramurile exem- plarelor mai virstnice pi inde- piirtaji ramurile inutile. Migdalul rodgte pentru pri- ma oarii la vbrsta de 3-4 ani. hgrijit corespundtor, poate tr5i pi cincizeci de ani. MIGDAL SCUND INC I U B ~ Pornigoriide migdal sunt taltoi cu crepere moderad deosebit de adecvafipenuu a fi corespudtori penm culti- cultivafica plante decorativeEn varea In ciubere. Daci dorifi d ciubere pe balcon sau t e d obginefigi fructe, uebuie sg cul- Alegqi un sai cu aqtere tivafigi un soi polenizator lent&oau mi@ altoifi pe por- ?nu-un alt MS. fnsd fn regiunile cu c l i d fbarte rece rezulLtul nu este garantat. Pentru plantare sunt pouivite deopotriviivaseledin eramid, material plastic sau lernn. Diametrul vasului uebuie s3fie de cel pupin 40 cm,?ncazul plantelor rnai *stnice de 60 Cm. Depunefi Pn ciub?ir piinht con*hd gi pupnd argili ce nu ti se usud repede. Putegi utiliza amestecuri de p-t speciale ce se @xsc Pn comeq sau pute~i prepara personal un amestec 1 I -v - ---- -* din p h h t de flori cu confinut Zonduceli migdalul pe un moderat de var, argild gi , iuport de ~ipci,sub proteqia in&iirnht cu degradarelend. I unui zid, unde se dezvolta Administrag plantei solujii foarte bine. in primii doi ani nutritive o dad la 14ziie sau I formati planta potrivit amestecagi-i fn sol P m W t 1 aspectului dorit, apoi rarili cu degradare lend. Dinaugust nu rnai fertilizafi pentru ca planta d se lemnificecorespun- fitor gi sii devinii rezistend la .amurilepentru a-i pastra iau ameliora forma. Xeva soiuri de migdal pot Pnghe5. fi polenizate ~i de piersici. Punefi-o la iernat fnu-o Ambele plante necesita c3l- pivni* sau Intr-un gamj ferit de duri. DacS locuiti intr-o ger, luminos gi aerisit. fnu-un regiune cu clima bland2 ~i loc protejat, putefi 5-0 15safigi nu dispuneli decat de un &rii dad o f&urafi bine in spatiu restrbns, cumparafi material plastic~ifblie. htr-o din pepiniera aceste soiuri. regiune rece solufia optimd este Astfel puteti profita de amenajareaIn j u d migdalului avantajele naturale ale a unei schele din gipci &operid asocierii plantelor. cu folie. 4h 4RE 51I N G R I J I ~ ~ 4CCESORII: O migdal cu rBdBcina in balot O cazma O compos. O ingrS~Bmbntorganic complex O foarfece de gradin3 "'dl 1Upfi o groapa de doua ori 2Umpleti groapa cu amestecul mai mareca radlcha. de parnant astfel ca balotul Arnestecati in ml o lapata de redacinii#ifie cu 10cm sub compost~i trei pumni de nivelul KIIUIU~. Desfaceti Mnza fngr&@mdnt. balotului.
CARTEA GRUPA 11 8 LUMINA51 SOL TRUCURI - 7 f . .a>P - , ' ... '-. Gra'dinirit isc~s~c.--x.,* . -. I - ' - ' 0 Toarnna cumparafi puiefi Soare. Migdalii necesita cel Fructele pot fi culese, clnd de migdalviguro~i,cu rEidZ- pufin gase ore de soare pe zi, inveli~ullor crapi si sunt cina ?nbalot ~icu cel pufin intr-un loc ferit de vlnt ~iger, pufin umede. trei ramuri principale ~iun ax. Indepartafi repede cojile. Nu cumparati puiefi far# Sol permeabil. Se dezvoltg Uscafi slmburii la aer. ramuri principale sau cu optirn in rnai toate solurile Migdaleleuscate trebuie radlcinl firava. pistrate in vase inchise eta*. IARNATARZIU PRIMAVARA Fertillizare Executafitsierile de intrefi- incorporatiin sol in jurul nere inaintede deschiderea trunchiului, pe o raza egala nilor. mugurilor. IndepZrtaJi lastarii cu raza coroanei, morfi, inghefafi, pe cei care ingra~amlntcomplex sau se intersecteazasau crex ver- mineral. Acoperifi zona tical pentrua upra piitrun- redaciniicu compost pentru a derea luminiiin interiorul impiedicacresterea buruie- coroanei ". i TOAMNA Plantare $irecoltare Plantafi rnigdaliitoarnna. Migdalele pot fi recoltate clnd inveli~ullor craps: scu- turafi sau batefi pornii. Migdaliinu prea sunt atacafi de boli sau daungtori. Uneori devin totugi victirna pgduchi- lor defrunza, ce cauzeaza deformarea frunzelor $i15s- tarilor. Stropifi plantelecon- taminate cu o solufie de sapun si alcool, h caz de
Cump&ra$i r h d u r icu radicini binedezvdzate. Wu cumphfi niciodaG plante mate, xwte sau flcave, eventualcu r&Wna brunifi- cat& Figatenfi la mucegaiul verde $ la peteCenagrede pe r&dicina. PRIMAVARATlMPURlU Plantare Plantafi cap~uniipe teren cu sol cald. PRIMAVARATARZIU Cules Fructelecoapte se strlng zilnic, deoarece ramlndnd pe tulpina, acestea vor putrezi. Pe fiecare tulpina se lasi doi stoloni. Ceilalti se vor reteza direct Ilnga planta mami. O IMPAWMP SFL rWurik ce r&esc.odat& pe an, cat ~icele care fructifici conti- nuucar m a lumini. Fragiide pHdw se dezvolm bine ~iOn penumm. Sd afPnat cu permeabiliite buni. Cap~unulvegeteazatn orice sol rnaiafinat: R sol mai compact crqte slab. tot anul -d TOAMNA TARZIU Acoperirea solului Acoperiti solul cu paie curate, lipsite de buruieni. PRIM~ARAURMATOARE Fertilizare cu substanfe nutritive Dupl primul cules fertilizafi plantele cu o solufie1nutritivii n cantitatea I prescrisi pe ambalaj. terenul cu o folk neiagra. previzd cuorffkii, fn m p u l mentineriiTn stare umeda $iWrS buruienia porfiunilor de teren dintre plante. Dadindeplqi stslonli, fruc- tele vor crege rnai mari, dar se va reducerecolta. 'Putretirea rogie a rsdicinii este cauzata de micoze. 2dScina putrezege, frunzele se usud ~i intreaga plant2 moare. Elementele putrezite se vor scoate din sol ~ise vor distruge. Plantele sanatoase se vor cultiva in Ite straturi.
CARTEA GRUPA 11 10 Gridiniritiscusit I Curnpibatidintr-o pepinieri cire~icu ridicinile binedezvol- tate. Tot aici v i pot inforrna ce soitrebuie ales pentru polenizare.V i recomandirn a i alegeti un soi carea dat deja rezultateInzoni. 0 Nu curnpirafi pomicu r W i n i UMM. *$bare gi climat bl~nd. C%egiiau nevoie de ambele. Sol bogat 7n substante nutritive, gi cu bun2 perrneabilitate. Cel mai bine este ca inainte de cumpirare sii mliEita$io malizil a solului. tot anul- - - lndepirtafi liistariicarecon- cureazacu Iastarulprincipal. Pe partea inferioaraa trunchiuluiasezali un inel cu clei pentrua-l aptira de daunatori 00s). TOAMNA URMATOARE Acopeha solului Cu pufin timplnainte de Acoperifi zona din jurul tnflorire efectuafidezinseqia. trunchiuluicu un strat gros Dupi o s~p~rnCtnifertilizafi de compost gi paie. cu o solutie nutritivi. VARA Fertiliirregi Hieri Punefi compost tn zona din jurul trunchiuluiSntr-unstrat de cca. 10cm, apoi intro- , ducqi-l in sol. tw-m A L5sati liberi zona din jurul trunchiului. larba sau vegetafia deasi sustrag pomului multe substante nutritive. Vara putefi deja planta plante fertilizante pentru -rnn5 din jurul trunchiului. -1,Jlinuscula musda ciregelor $i depuneouile in cireap pejumatate coapti, si din cauza larvelorfructul putrezeste. Din mai p l n i In iunieagifati pe porncap- cane pentru muflele cire~elor.Tndeplrtaticire~ele vitimate sau clzute, giurite de diuniitori. !loctorulplan telor 1 I D ISBN978-W3g809291
muaptms,if.iynpa~3n.yapnauapunqzaiimpo~d
sow2ifapmnaunvurp".ad(nruorvurnv~ycurpad
- w & l = s 4 p r a v & d i n ~ d a r g t : & ~~gilaBo3.hl.orcwridde gipm* def z a m p l u ~de d u d ed i c eakd o r . Prmj@-1 de*t, deo- h- z e l e g i f j , d & - h d k I-tlamm prow4de * L ~ p e n m c a fisa&&se*& c h @ ~ n i e ~ * & k i w i e s r e a c ~ , p e r i d d e ~ den&Cameverde, aromatidi+i brimare a fbaelcxmngine sembqembmce, w e , comes- ribile. Un *haasipki necesanrlzilnlcdeviUCa1 unui adult fnm-un locrece~cu conginutmare de umidita a a e r u l u i , k i w i s e p o a t e ~ ~ timp de patru luni. voltate. Putqi mnape o p e b o d d e ~ d a d & n u i d e o p ~ & ~m d p~antqicd m d t opt miurifcmeiqti. Soiuripole- nkuoare datesunc ,Mamas si,Tomurim.a - In &nile noastrese davold binegi hibridal&kiwi (Acu'idiaargum). Soiul.Weikin naiephue20 gi 50 Culri.;yileiwipeunpe4ecede ~ m l i & d e ~ s ; u r p pexgok Planmh fipziddox msei, cud& m mUn r m&zm i a florilor sale albe. I ,Bruno" I vipare mijlh-, p t r u polenimrenewidsei polenizator,ti corespunde bine, d m p l u , ,Macuan; fnfloqtetn iiunje; frunedem&ime mijlocie,sub@, cilindrice; mImTnoctombrie~inoiembrie I.Monty" igoaremijlocie; penrru polenizare necesiri soi polenizaror, ii corespundebine, de xemplu, ,TomuriW;inflorqre in iunie-iulie; frucrede rnirime mijlocie,cilindrice; ecolrarein noiembrie Tn grldinile din aproplere pldurilor e posibilca iepu sllbatici s i roadti lastarii. inconjurali cu o plasl de s ma cu ochiuri stranse planteletinere, deosebit d periclitate. Cu exceptia plantelor nou plantate, toate plantele de kiwi necesiti tiiere regulatl. Vara t8iaJi lastarii laterali productivi, iar iarnaTndeplr- 1 tati toti llstarii laterali inutili. LasatiTntre llstari ,Weiki" ~ ~ W t i . . c k d g a r 2 - 3 r n ; + & i : l a ~ pianqi&ui ( ( I distanfe de aproxirnativ 1 PLANTARE $1 ~NGRIJIRE 1Prinlavaramontaflpezid un Le 5-10 ~ r nde suport, &pet, u 2suportsoliddin zipci. Fixafi-l groapidedouaori mai mare bine, deoarece kiwi se capra cu dedt balotulrZdricinii. marevigoare. 3 Scoatefi plantadinvas, intor- Depunefip&m'antulFn dnd vasul ~ilovindu-lu p . 4groapa. ~ r e ~ i - lcugrijs. PlantaPla addncimea lacare Legafi lax liistarlideurport. planta fuserein vas. Fructelecoaptese turte4 pujin d a d sunt aplsat@. stanfe nutritive.
Kiwi 4 PRIMAVARA Wantare2i p r o t e e Plantati kiwi imediat dupa topirea zapezii. Noaptea acoperiti soiurile sensibile. Fertilizaji la lnmugurire $i Tnainte de inflorire. VARA Tdiere T3iaji ramurile fructifere la 5-6 frunze deasuprafructelor incipiente. Nu deranjafi ramurile fructifere Pnflorind mai tdrziu. DupA inflorire, taiati tijek florale ale plantelor m u l e Otjnga, jos). Repetati fertilizarea la maturizarea fructelor. I 1 . Grridin&itiscusit Y ; i .' : 0 Cumparafi plante a Necesiti3multi3 api $isub- dguroase, cu rSdgcin8'8p e&I 9i protejat. stanfe nutritive. Fertiliza$i halot sau container. Cu c& 0 So1permeabil, bogat In prima dati la inmugurire cu hMml d d i c W &&& substante nutritive. Kiwi se lngrlylmfint chimicfiira calcar mare, cu at%tplanya sig Rnradacineazimai uyw. Solul sau ideal este cel cu raiere Taiafi @rfile moarte, piper- nicite, lastarii laterali inutili yi Ibtarii exemplarelor femele care au rodit de doua ori. )octorulplan telor Kiwi este o plantl rezister ti, dar uneori este atacatl de Nduchii de frunza. Combateti diunatorii cu o solutie cu sipun: diluafi 200 g de sipun lichid Pn 10 1 de api. Nu folosifi substante chimice.
FRUCTE GRUPA 11 , 14 = Fructegustoase, bogate in vitamine crr.humus YY ..
Boabe bogate in vitamine L fn fiecaregra'dina'este locpentru plante ujsor de Ingrijit, cu fiucte savuroase. Fructele coac~uluisunt bace rogii, galbene sau negre. Gustul bobigelor rogii este dulce- acrigor, al celor ,galbene este mai suav; din coadzele negre, parh- mate gi cu gust pugin picant se fac de obicei sucuri, vin gi gem. Toate soiurileau un conjinut bogat de vitamine, calciu gi fier. Degi coackul rogu gi galben, precum gi rnajoritatea soiurilor de coadz negru sunt autofer- tile, pentru o recolti bogati e Jbine sH plantim soiuri diferite. Tufele se dezvold mai bin- ' d a d le sidirn cu 2-4 cm mai adhc pe cele rogii ~igalbene gi cu 10 ern mai adhnc pe c4negre decht erau in pepiniers. Nu recoltagi coakele prea devreme, pentru ci doar bine coapte sunt cu adevirat savuroase. Se pot congela ~oasoitculese. 1 SHpa$igropide 50 x 50 cm, 2~ ~ W a V J - addncide dou%caxmale. cu unpumndefm&rnW Pamdntuldin groapi se va afdna natii. Cmpowtlseua awutasm cufurca. , binecupMn&il, praporplpI:3. ' * i0IURI TIMPURII jonmeer van 1ers .ucrc negre; cormlnl lung; Dace marl p (IUICI;~ I M *ti; crerere v i w d , mistent 3A$eza$iplantaingroaps'ras- 4Umpleigroapa cuamestwul firlndu-i radacinile. de pirndrrt compost. T a m Controlatiadgncimea plantarii bine parndntulcu d n a apoi cu ajutorul uneiscdnduri asezate udati-l din belsug. de-a curmezi~ulpestegroapa. Rote Vierlinder" -ucterogu-inchis; ciorchini lungi; bace dulci-acrigoare; recold . " ,."".Z. *,.r*..,.I.....:"..""- -.-...,...-,."*.. I ucte albe: d Coadzele-agri~es-au obfinut prin Tncruci~areacoacizului negru cu agrisul. Forma tufei seamini cu cea a coacazului negru, fructele au insi aroma mult mai suavi. Se dezvolti viguros (distanta de plantare 3 m!). Necesitaririre doar dupi 2-3 ani. Culegefi fructele numai daci s-au copt bine, altfel sunt insipide. Macherauchs ) ;Pca"*ro,l!-.a" :ucre rqii; chiorchini lungi; autofenil; bace mari, t~lri-arricngr~.rprnlri hoari ucre qu-Inchis; boabemari, dulci;confinat ridicat de itamina C;crestereviguroasi - -
I Gr;i&n;irit iscusit 1 TOAMNA %lire Este indicati sidirea mai Dupi culesul fructelor, t i i a t i sau paie. multor tufe In acelaritimp. ramurile slabe, 5mbitrAnite ~i Acoperifi terenul cu iarbi crescutede-a curmezirul se vor tiia @ n i aproape de sol. PRIMAVARA LBsafi doar 8-10 listari noi. Taiere Pentru acoperire, folositi Lasaji doar patru ramuri compost semimaturat. scurtate pang lajumstate, eliminaji restul listarilor de la bazi. Acoperiti solul cu compost. VARA 1 -re UdaJitufele periodic. Fructelecoapte se vor prote- ja de pasaricu plasa b). Doctorulplantelor Tripsul este un diunitor frecvent. Pe suprafafa plantei apar b i ~ i c iropate, frunzele se zbarcesc ~itermi- natiile listarilor mor. 'rimavara, tiiafi listarii bol- I iavi ~idafi-le foc.
~-,.-.-.-;.I-I..-;...o....--... -alodunqunalsa!apol!!wamgmapal~n~j !wI~+nrsF~~*~II~!A!UJJSJIJI~J~"apapuo$ '!!UpeppJ euozu!pal!ua!n.inqielnBa~ puguedapulJeugalnwod !lein[vvia>ulaab31n3n~ I I.!npmueueojo,el ugdgbunleipullaweinled10s tpe@~l~~d ap1n3es!$meoxP '!"l -ripse~dnseappuledoelazanys asgs!!j!oiIeIn301mpee 'pdeo~6ul~nmu&seldwS .8.E,.~,.a,.v elaialom:~ola!ualod!os?~!sa~au:!nuaueojalsrujrpseoln8!nalieojJJJI~IJ,‘OZI'JN" .munapau!qp.!15a!aruajJol!xaumu~ujiede !$puqdassoll3nup~wsn!$uaw!m!osqaunelrep2~ pw!~-!Snqnrn3a---rmoassapm~ FA-$?!~OJ~3-flmqd.a1m -vq'apue~snsa?aqwl-uxasapuxuns"&*masap L'IOSapa+myq*a!iqrso)G(!~b-alfro~fpup~daiw~ u4nesauq-dasn~pxap01qnrspoap<!nq@-apsa~ ~oaeaueldC-le!,y!ueiugurefe~6u?0asodwo3m led0ewzmII]Jolequ?eupepeJn33nu17:lltlos3331'
Nuc LUMINA $1 SOL'1~ TRUCURI crraainarir iscusir I L ROVlZlONARE 7 . s~um~%$f~fll?pepyhiere 0'5oare. Pentru o recolta 0 La pomn"lneri facefl numai nuci altoiti. Alegefl bogata, nucul necesita zilnic t3ierile din august. Tra* miuri potrivite conditiilor cel pufin rase ore de soare. locultaierilor cu substante &a d i m a w &przdinii. vindecare a leziunilor. Nu plantali nuci alituri de Nu curnpirafi puietl%%mi, Sol cu humus, rnoderat intrarea pentru automobile reavin. In locuri uscate, Fn sau I h g i terasi, deoarece timpul rodirii udati pomii cojile dzute lasa urme pe fievabcaaxe. exbundent ~i des. vehicule $ pe 591. grijre tot anul , PRIMAVARB Fertilizare In martiesau aprilie n septembrie~ioctombrie arterneti materii nutritive culegeti nucile dzute ~ixu- organice Tnjurul pomilor turati restul de nuci de pe tineri 5i incorporafi-lein sol. pom.Indepiirtati coaja Pe ~ l u r i l eslab fertilizati ~i verde. Uxali nucileTntr-un pomii mai bitrani. loc cald, vAnturjndu-le regu- n&@rtarea frunzelor dzute Dupa recoltare, strangeti cu grebla frunzele ri cojile cazute (stanga)pentru ca daungtorii sa nu se imtaleze Tn acestea. )octorufplan relor Arsura bacterianiia nucilor apare in locuri umede. Pe ~ j iapar Pete brun-negri- 10% iar pe frunze Pete I ~~iaronii,de reguli, cu mar- gini Tn unghiuri. Miezul ucilor putrezegte$ise I~nnegrerte.Deoarecepomii nu se pot proteja cu pesti- cide, evitaji locurilede cul- tur3 umede. O IMPAMMP SRL RO-P-02-10515 &ah-- 8 ,.-a- **..,--8 ISBN978-963-86092-8-1 -n
rurdsn3unwm:r~urm~r~ urn~2oqa~g ,.v
PLANTARE SI ~NGRIJIREBace aspectuoase Pe d e l e necesihd o ingrqire simpli hctele aritoase, portocaii apar toamna dtinii cient pntru pie exemplare t feminine. - Fkde&xernnate, @I- ilor. b e d apazpe ratnurile de doi E s t e o p ~ r H , ~ p e o anidinmardep3nilPnrnai. &@bdu-se ori &xiEuni- Fntcrelebac9portocaliu- nine ori fled A. intens, ce se mst;tnma&din Exemplarelehniu~:n$nuro- august, an& minunat fnconju- dcsca t d d fn %propiere rate de frculzele'Inguste,wrde- exist36 un exemplarrnasculin. cenqiu. Dad do+ 1recolqi fiucte, CZ& se poate utilizaPn Joui ori mai latL d&t balotul de nirip. este foarreimportant ca la rnnhiph&hi.Tr%d fn Racbasah-te tului gi OBascmzigari pea- cumpare 1v5 inforrnafi simlkd cu dupe& gi pe sup&fe mari. Se emin& ji tru pb%i. supra sexului plantei ~iP adnd bacteriiha- prin drajonare, dinacmt Pe terasiise p t e planta gi cumphp dtina fn pereche. toare de azot, asemh5mr motiv se foloqte i la h e a ih ciubb. In plantage de gad viu un p&&oaselor, dtimse poate solului.TotodatZ ate ad- CMnase poateh m d ~qor exemplar masculin este sufi- cultivagi fn soluri rnai &. jpentru proteqia corm%v8n- prin d m j d dec&&&& FRUCTE BOGATEbIVITAMIME Datoritilcon+utului bogat fn acestesoiuri+m&d btre- exdentefnprivinp prodwjki vitamina C, deWva ani dtina timp6lanoi. de polen. Plasatiplanta in groapi astfel este c u l t i di ca d u s t fiuc- Jrugatan se mace &bit Stribpea recold m e o ca partea superioaria &. de devreme, ftuctelesalese pot sarciniXdeosebit de laboriod Soid cur& bag& au culegedela mijlocullui august. Din fiuctese pot prepara hrealizare?nspeaalihfhsra ,$refgo* &te din august. sucuri bogare invivit;unine,vin RqdhdDemou-adGerman& Fructelesalecu coaj5sub* se dulce de fiucte, marmeld gi ppeted foartebine la prelu- jeleuri. crare. Din plicate, se decolo- Dinm ah+ fru& ad- &repede, de aceea soiul nu tivaji la noi &ha dispme & esce cel rnai pomvit ca arbust d maimaareccmnfinut dav h - Deoarece ramurile catinei ornamental. mina C: 400-900mg/lOO g.& 1 sunt pline de spini, la cules ,Ukmansepmte recolta de &i timp, mnphe jvim- purtati manu~ide proteqie la mijlocullui qtembrie ~i minele B1,B2, B9, caroten, ri irnbracamintegroasa. i produce numcro.sc fiuce m i , vitamina E ji K, respec& Bacele pot fi u~ortrase de rnicr&ente. Efectuls5u pe rarnuri cu furca, dar terapeutic se f;ace simfitmai dm solutia cea rnai simpla este h cazul carendor tnvi& sa nu culegeti fructelede pe $a1&&lor de arbust, ci sa taiafi rarnurile umireade ,,PohiP M e r h hpe ramuri incarcate cu fructe. piinktiama,pildrilele conswn% I cu plihre, h t g fnunosgi tllv3PA
GrridinZritiscusit Primavara devreme sau Soare. Prefer2 locurile i n grsdinile mai mici toamna cumparafi tufe de Tnsorite ~i calde. Suporti bine drabnarea p a t e deranja. citini cu flori masculine ~i dldura toridi ~ivlntul Plantafi dtina Intr-un loc feminine, cu radicina in balot puternic. unde se p a t e extinde liber. de p2mlnt sau Tn container. 0 Dace dorifi s i recoltafi Sol de gradini, usor fructe de pe citini, nu calcaros. Crege $iTn sol I n gardurile vii plantafi cumprafi exemplare cu sex extrem de slab, nisipossau cu exemplarele de citini la necunosr..' pietre, dar r i m h e mai scund. distanle de 1-1,5 m. fngry!lretot1 ~anul PRIMAVARA IARNA Plantare TiSied Perioadaadecvat2 pentru Perioadataierilor arbugilor soli- plantare.Inregiunilecu clima tari ~icelor din gardurilevii. Din bldndl se poate planta~itoam- cauzaspinilorpurtafineaparat na. Deoarececatinaeste manu$de protmie~ihaine deosebit de sensibilllafer- groase. Gtinasuportabine~i tilizareaexcesiva, incorporafi?n taieriledrastice. sol ingragmlntorgano-mineral L ~ L I I I ~puatefi atacata de complex numaio daa la 3-4ani fainare pe vreme calda, (dreapta). umed2~imai ales in conditii de sol bogatin substante - VARA nutritive. Pefafa ~idosul Udaresi Sieri frunzelor se formeaza un Vara, udafi plantain perioadele inveli~alb-cenu~iu.Preventiv de secetgTndelungatB. h august plantafi catinaintr-un loc efectuafitaieriledeformarea corespunzitor.fndepartafi arbugilor din gardurilevii. lastariicontaminafi. I -8IMPABIMP SRL RO-P02-10-042 ISBN978-963-6809261
Delicatesi dulce ACCESORII: CI zmeur in container CIfoarfece de grading CI cazma O spalierCultivhd soiuri &rite, pure$ recoftazmeure p h i toamna. Soiurile de zmeur se pot iulie, apoi in septembrie), pre- irnpiirfiin trei categorii: ro?ii, cum si soiurile rodind con- rodind o data sau de mai tinuu, care Pgi oferH neintrerupt mult de doua pe an, gi soiuri fructele de varH p4nii toarnna. galbene. Zmeurul este autofertil (se Culesul zmeurului rodind autopolenizeaziI),d a d fnsg o singut&datii pe an incepe la cultiva~irnai multe soiuri, soiurile timpurii in iunie, recolta va fi rnai urrnlnd apoi soiurile sernithzii bogad. gi drzii. Din categoria zmeurilor rodind de rnai multe ori apargin soiurile rodind de doua ori pe an (de regulH in iunie- a 2Stipati un pnfadanc $ilatde 40-60 cm (lungimea depinde da numarultulpinilor). Atmestemti pamentulcucompast Perbda de plantwe:toamna sau primavara.Zmeurul se comercializeaz&la varsta de doi an;. Udati-lbineinaimtede plantare. . I soiurismicimpurii;mitaredehf m 1 u i kliqfmaem i , foutemmre; soi timpuriu; recoltare delamijlocullui iunie;huae mpdeschis, rorunde, mari, nrrulnrGr rn-n rrrrrrrp vionnm,d. rm;crmr celmai cunoautsoi recoltarede la mijlwul lui iulie; h u m rnari,dulci --L 4Plantgtila distanfe de 4u cm. Muguriiradkinilor stifie situati la 5 cm sub sol. Scurtaji ltistariila 50 cm. Mulcitisolul Confecfionati unspalk (1,5 m). Batefi stalpiiin pgmant~isprijinifi-idin lateral. Intin&$ slrma la trei inshimi I .Himbostar" I soisuperior&niu;h c t e mari, extremde dulci;produqie mare; drajon& slab; I Passrilese infrupti cu plicere din fructele zmeuru- lui, dar recolta se poate pro- teja usor cu ajutorul unei lase. Este important ca plasa sB ajunga plna la sol, pentru ca pasirile sa nu poata intra sub plasa ~is i devina captive in ea. aur wuu, ztrul~u~ i v ri c w ~ t r i r rla USc;t- I-UIIIVI JL II ~ U L I C ~ W WLCWULIII, fruae de form'i conid, aromare$i bine conservabie - -R O ~ U ,RODIND Autumn Blis DE MA1 MULTE 5 m; rezisrentla boli DRI 1- 1rodqte de doui01%prima recolrahiunie-iulie, a doua din septembrie;.. . .. . - rode,ctede doua on; sol consacrat,prlrna recolri in ~un~e-~ul~e;recolti prlncipali in septernbne;in;lpnlea liar~lor:cel mulr 1 m Zrneurul se fertilizeaza primivara cu ingri$imant organo-mineral si compost. Incaz de carenla de rnag- neziu, amestecati in ingr?i$unlnt si pufini c e n u ~ i de lernn. Din iulie nu rnai fertilizati. Toamna, mulcifi solul cu compost. I'- -.=- Recoltafi din d o ~ &indoua zile, deoarece zmwrele nu se In perioadade cregtere coc deodata~inu se pot pL- mentineti reavan ' ' ' .--T.--"----.., .-.- ....-..w .-.-,.-.- r-----r- .-.-r------.-, fruae mari: Inddmeabmilor: cel mult 1 m ZI tra vrerne lung&.Zmeurele 3sunt suficientde coapte I citi-l cu paie, frunzi~uscat I at~~nrirand se pot deta~a Isoi porrocaliu; fructerotunde, foane dulri; recolt5 in iulie; inilyimea listarilor: cel muir 1.5 m '1 soi m-$beniu; h a e de rn&ime mijlde, rorunde, banedulci; I * I I I* . .I I 1 C -.
GRUPA 11 17 7Grridinriritiscusit '. 1. Cum@rafiplantecu Iastari viguro~i.Plantelecu ridicina in balot de pimint (lacontainer) re pot planta oricand. Exernpla- relefara balotde phrndnt pe edicina se pot planta numai prirnavara sau toarnna. Nucum@rafi plantecu llistari su@irisau pitafi. Soare. Prefer3 lumina $i dldura. fi este favorabili situarea estid sau vestid, protejatiidesoarele fierbinte de arniad. e Sol bogatInsubstante nutritive, upr acid ~ireavan. Spala$-le nurnaiinainte de consumare.Fructele@late id pierd gustul. Pentruconseware punefi una cAteuna boabele de zrneurz pe o tavi ~iintroducefi-leTn congelator. Dupi ce au inghept, punefi-leintr-o pungi reintroducefi-lefn congelatof. VARA Ingrijiresi moltam Nu pri~ifisolul zrneurului, dar rnenfinefi-l umed. Mulciti permanentsolul $i legafi listarii. Prima recolt5 este posibili la un an dupa plantare. Dup3 rodire, tiiati - = a w e- , 1PRIMAVARA TOAMNA Plantali$ifertilizafi. Indepar- Mulcifi solul cu un strat de tafi tofi lastarii de pe soiurile 20-25 cm cu compost, frunzi~ rodindde doui ofi pe an zi uscat sau scoaqi tocati de care n-au fost Tnci taiafi copac. Dupi recoltare, tiiafi toamna tarziu. p h i la sol toti lastarii soiu- rilor cu doua rodiri pe an. la nivelulsolului rarnurile soiurilor cu o singura rodire. Atarea listarilor este o boali micotica. Pe liistarii tineri apar mai ?ntaiPete I brun-violet, pe ramurile mai in vSlrsti Peteargintii nu negre, apoi lastariipie Tiiafi ~iardefi listarii infec- tafi. Sub rarnuriletinere rnulcifi $irnenfinefi reavin solul.
uldapadlez!Jnlew ne-spug3!sun)eJeop!!zJgl ala3adJe!'TaldLuo~ aseapaju!eul!!~ndLu!~ ~!~n!os!ieqo>a.tl.a!Jenue!ul gugda$e~$qd!JjodeuJe!ap aladalavwnu-eiv.a~ello3a~ gdnpdw!lunlsu?ahlasuo] ulaleJ3nla~dnesalelunsuo3 a!nqagalajle'g~efiunlapu? !eLuawalne~pgdlod as!Jn!osalaun.j!~a~!p!JO -asapalsalola~adleu~nsuo3 ap!La~qo3a~ap~nduJ!l wapunqeadapo~lnwodJe! 'empig3ghlasuo:,!fejueld gzealalo~dInp!Z'ra!leds adsnpuo3!4aleodp!z unap!Jn$gleaejueldInJgd -gjg~nesaldn~al!u!~gpF~[ - lueyapsu!aIa~''"a3uaJajuq"'"au!lqa!lsddel3":aJeom! -a~odIJnlos!alienualUIeuedauawa~dasml~n~o~llru elavemnsuo3aleod: Ipoiadapad: g~u!!~o~tqugpdunqtvrnuyuiptdIJEJ~WIelye~unswna~eod: -""7--r"":---,,"--"---,"-d.---"*"-.""-".-...- I.. !a!~qmaldas!nl~nmdau!eleyd1sn9ne!nl~nl!Srgselaperunsumaleod: -rindgdnpeiap .gn~-!pod'pzdo-adydnp 3sapor~pl ~~XINI tn!!wad .ra!pdsadasnpumgznnuad ISaq~ulodmnsapurusapn-t!og -p~.~oj!synasplap~JOJ qpms!uad!Slpuj~UNI n.wdaaal*llrmd mu!<!nlnqdeaxeuo$p!y~e apaJupu1.ualodap amonmopyamuadalemap lunsqpn!osa1eo1nugsu'qd ap!oslpunn3lvzplJa!nq -aJlpxd@q*QJd. omnear=-='CI .gu~e~ap'3-01 ap<papandarezpuem ap!apeo!iaddupyd ujqca~~wmmdW!IXI reuraradr4'aseaupnpPIXI purapadtmqawap'a~&zfi
Grzdinirit iscusit APROVIZIONARE LUMINA$1SOL CumpSrfl alfoi d&doi-t& Soare. n r u l se dezvolta rk r i i altoifi pe gutui aw ;a ani, cu riidiicinii liberii, cu optim la soaresau in Mkscundii, dar rodesc radacinafn balot de piimal?lE penumbra. abundent. in pan& W kmtainer. Nu cumparafi alt@&lq& , 4 cu humus, permeabil. La recoltareindepirta$ &s I se dezvoltl cel mai bine codifa $iplstrafi fructele care r o d e w - w w %I sol vara permanent reavln, Intr-un loc riicoros, Tnfii5urarbd ani. 1 PI v a k a pH de 5.5-7. fiecare fruct in hartinfini. - M1,,lgrijiire tot anul 1 Formaficoroana pomilor tineri in forml de piramidl, cutrei ramuriprincipaleinjurul unei ramuricentrale (ax)rnai groase.indeplrtafi crengile Imbltr%niteale pomilor batrani ti lhtarii crescuTi petrunchi sau pc ramurileprincipale, pentru ca lurninas3 pltrundl prin toata cwoana. Schimbafistra- tul de mulcireti fertilizafiplan- ta. Plantafi pomi noi. VARA Rgrire Rlritifrudeleladistanfe de 15 cm,pentrua creste mai mariti a avea o producfie mai mare Peweme secetoaha, udafi pomii abundent. TOAMNA P r o t e e contra inghefului infl~urafiinjurul trunchiului o bandl din materialplasticcon- tra omizilor @). Rugina cauzeazii p t e por- tocalii pe fafa frunzelor ~i umfllturi albe confinand sporii ciupercii pe dosul lor. Planta intermediarii a diiuniitorului este I ienupiirul.Indepartafi toate 1 frunzelecontaminate$itofi I ienuperlidin apropiere. I
martie august- octombrie A GRUPA 11 permeabil, nu - prea urn4
welln a1t2oqapeoJ:alrAo'uemaunleb7parapemtueiarnarlad wepnapaynpejjjew~oj!f.aseo$eug Inlwleu?^..!nlnloseldnseapay~ol!upypg~eaw!Sunluajsunel gra!nw%!!~!oile[roo1ai!oale!ieunx,s!Bai!uynesaueow qwdII-1nunle!WUWPal!uqpola~ay.eo+n,fiqv~£.a1a~3s!pu!~I!J!A!J~ape[a~o~dnr,le!ms~<!JEW!u!p7;& EAennuad!jayop!!u!>a~u;~'asumaup!~npr&n~luad n3quaAuor,!lepepmopam!~unsamqspayjnL ~~pe~map puyde3~nunp.luap !jemeld!3!wp!pp%-ynsngedsapeaundsypp u~-~e~!los!i~aueldya~eod-nSyEAgsamqan'~u!p@3UJ ~nunp<alm!q~eqnsa~ueldunp*uxqdp+JApea -..awa~happw !6a~&oqpwape01anpo~d EwJnu~p-~'1!01pns!!~d ad!u!3p~ad~!olpuIsnqJa w~m!p!~~awmampunw 4 '!"lnWAIt?PJW -Jaqupdpqp~asmmp r(-a10daanoap'ajm~o~pw pwea~a!do~deujmm~d Iplnwo3uas.J+Uyaeod !!J@!u~IO~1NjaJappw'Inl -pw!spnpordasnupalawaj JO~ e16qnrrsern~o~uop EaJ!JOpqE3~~VUJasal~d aqwnueq-aI!q!z!A"ar%~ms !6rolazunymonsqnselae !fuawe$n3soumlunsap~ -SEWa~!~old.aIawaj!iapsew ~nduobaquwqylodlsnqre an3arjad.JolapoJEala -pumEu!m.xalapaJBpmwaJ apal!!fpuor,16~aq.~ogul SEI~~OJaleopsapazqren !6~~!ZUFIIapawmja~p~ui y1od!mddqaqmeUl -gpdmpdu!soapal!~adoDe lunsa~aema1gqd!SapAo luns+nuapmp"8 apalaunpapa~!qasoapa~ds -po!~aju!mmdnop yadmea1aladm!Sapun10.1 1U"S?*apapmlv 'mapn= ~sa~nl unp:v~s;~n:appu -p3apaljga~rann(~~IPAE .mE[I&~AEsnpLr03)~~~eqps a~b rna~n*apun@@&p nu'apJ~l~adunp@mnp ES$POPpa.F-u~PJ
Gridinsit iscusit a Alegetl arbqti cu rnai mulfi Iastari, vlgurqi, dezvoltafi, cu ridicini libergsau h balot, la sac. a Mu ~umpDk~zlfPplan* cu Ihtari rari, slab!, rau cu rkticicini mdenroltati. a Som. Prefer5 sdarele9i dldura, hii aduce roade ~iIn locuri semiumbroase. a So1p e r m d l , cu humus. Esteo p4a- nepretenfioasi, dar nutolereazi solul uxat ~i apa SIagnantZi. a Efectuatit3ierile iarna. a Taiafi anual doar c&eua ramuri rnai bstrgne, din partea centiau a plantei. Este de preferat ca tufa s&fie mai risfiratil, deoarece asifel gi partea interioari dispunede lumina necesari. 7loctorul plan telor seceti tndelungati udati Plantare$icolectarea plantele~iextirpafi buruie- roadelor nile. Exemplarelemai Toamna este perioadaopti- bitrsne pot fi lnmulfite prin I m i plantirii gi recoltirii marcotare 00s). roadelor: alunelesunt coapte c%ndau coaja mar0 ri IARNA tare. T2iieri La sfar~ituliernii rirititufele iargirija alunelor poate PRIMAVARA maivarstnice. ataca alunul turcesc. iertilizare w Daunitorii giuresc roadele In martieamestecaticu rnoi~idepun oui in interi- ingri$irn2ntorganic solul orul fructului. Larvelecon- din jurul tulpinii. sums rniezul. In mai-iunie intindefi folie sub tufa ~i VARA scuturafi plantaca insectele yngrijire $i?nmu@ire s i cadi pe folie. ?nprimii doi ani, petimp de 'F. , . , - . - IW L% * %!: - , 4 SWAMMP SRL RO-P02-10-011 ISBN978-QWMO92-8
GRUPA 1' ! Fructe acri~oarereconfortante
firucte zemoase 2nprqituripi subforma'de marmefa& _ Wpl (Riba urn-crispava satbum)l d o ~ t ebarre devrerne*de amea este extrem de ~ensibilla Pnghqutileti21 da-supon5bine Inghepul de iam5. Este autofertil,dar rodqte abundent da&ise cul- tiv5 simultan mdte soiuri. Forma sa v a r d tn 'nncfle de soi, de la ere@^% la tufoasii, Insilflrneasa find de cel mult 1,5 rn. Pe rarnuri se @sac spi- ni, mai mul@sau rnai pupni. Soimile e91 aromii dulceag- paxtbmad sunc excelentecon - sumatepraMpere, cele dul- q-acripoare fihctele cdese 4 crude e pox utiliza gi ca ingn dientede@tit. Agriiul nu necesita.condigi specialede sol.W i n i l e sale se extind pe orizon&, de j a- nu pr$i~isolulIn jurul plantei. Mulcifiwna G&cin agriplui. PLANTARE $1 TNGRIJIRE O piatri Dfoarfece de gridini ir ace mari,ovale,verdeca iarba,usor pkloase,dulce-acrifoare;soi tlniu; raisten~ I"'- re i&ban ~ ~ & d c a i & d d u l k ~ c m i F l i rezistenrla hinare Bateti alaturi de agri~ulcu trunchi Pnalt un par in sol, ajunggndu-i pdnl la ,,Griine Kugel" coroanl. Legafi plants cu illa binare pufin dedesubtul rarnificafiei trunchiului. in cazul arbugilor rnai varst- nici cu trunchi halt, cu dinn &i" bace mijlocii, rmnd-ovale,galben-Inchis,nende,ddmg-+rnate; soisemi- coroana larga $ifruae grele I, rim uriu,rezistenrla kinare se recornandl folosirea unui , suport triunghiular care s l k 1PentruirtmukJim prin marco- On locul unde lastarulatiqe taj, alegefio rarnuri lun$, 2mlul sitmio groapn p W . pamniafn anul anterim, care sa Arn~tecatiInsol cornpest,pentru p a t eapleca @n;i lad. a menfinemaibineapa. Qxanta" bacernari,lunguief-ovale,galbeneca mierea,usor pkloase,dulceag-parfu- mare:sni t3ni1l:r n i ~ r ~ n tla fiinare susfini coroana cu ~ipcile - sale orizontale de legare. bacernijlocii, lungu$-ovale,verde-gabeniu, uforpkloase, dulq- Acest tip de suport prote- act- miaemitimpuriu;d b i lkttiinare ieaza ~ l a n t asi de vdnturile ace mijlocii, rotund-ovale, verde+%lbui, upt &I-, ddce-padimare; soi puternice. " 1 ace mari,ovale, royu-inchis,u9or pisloase, dulce-acri~oare;soi rirziu; sensi- :I I" &:-"-" 3 A p h f l cu grijl ramuraTn 4Umplajrigroapacusolulame groap&,astfel ca 20-30 cm din liorat, Fixafi ramuracu o pia- viirful acesteiad iaslila tra, astfelsolulse menfinefeavan suprafafa. sub ea. I I mpuriu, sens~b~lla &mare mijlocii, mmd-aide,m p m i n , neradr,d&a+ soid d m - Daci bacele sunt ofilite ~i putrezsc, au fost, probabil scurtafi ramurile prea porn fructifer sau llnga un W m r a urm&wre wifi- lungi, care ajung plna I zid estic, unde nu este ca$ dacl Ilstarul s-a Tnradaci- la sol. Fructele de pe sol 1 expus i n mod direct razelor solare. . .m
CARTEA GRUPA 11 20 Gr;idin;irit iscusit I - _ . .Cu m* vigummefdnbase, la container sau cu rM&ini libere. Nudmp&@ agris cu vatful ktarilor ofilit, deoarece setnr]kl&cinerszl greu. a bare;penwnM. Umbra de amiad moderatii protejeazhfructele de aqifii. 8 Sol pmmahil, cu humus, reavan, nu pregadbnc ~iu v r acid. Rntru consumul imediat culegeti nurnai agrip coapte, care se pot des@r$i qor de planta. Pentru@hitculegefio parte a recoltei dnd agrisele sunt Vnd mici gi ~ n i . Celelattevor crwe astfel mai mari. ----- 3octorulplantelor IARNA PRI~VIAVARA Tdiere Wantare$imulare Tiiiafitoate ramurile mai Plantaliagriyl la adhncimea b a r h e de patru ani, precum la carefusese plantat In gi pe celecrexdnd spre inte- pepinierii, imediatce solul rior sau atarnandpestealte s-a dezghefat. Agernqi sub ramuri. VarFurile lastarilorde arbust compostsau paie. culoareTnchisi4 semnaleazii -1 Fainareaamericanaa contaminareacu fainare. agrigelor pericliteazain Tiiafi Iastariiinfestafi. ~rimulrand soiurilemai V A M- iechi, nerezistente. Pevar- Recoltare ful lastarilorse formeaza Agrigele nuse coc In acelqi unInvelisalb care maithr- 1 timp, din acest motiv recol- ziu se brunifid. Fructele tafi de mai multe ori iunt de asemeneaatacate, (stanga).Protejafide soare in acest caz nuse mai coc. agrigeleculese. Pastrati-lela Plantafi mai degraba soiuri rece. noi, rezistente la fainare. I
CARTE. I GRUPA 11 21Castan comestibil I Gridiniritiscusit 1 T R l I fl lRl I Cumpirafi plante altoite, cu r:!d:!cina tn balot de pirnant. Acestea sunt de reguli soiuri franceze, care rodesc dupi 4-6 ani. Nu cumpZirafi puiefi cu ridacini libere, lnrnulfiti prin serninfe, deoarece deseori se Tnrid3cineazi gre.. Soare. Pentru o produc- tivitate buni arborii necesit:! pse ore de soare zilnic. Taiafi castaniitineri Tn a doua iarn:! la 3-4 ramuri de schelet. Apoi, anul urmator, scurtafi-le cu o treirne. So1cu humus, permeabil, u p acid. Mulcirea solului sub arbori asigura permanent arneliorarea solului cu humus. Nu scuturafi arborele, ci a~teptafica fructele s i cad:! $i s i se desfaci de la sine. I [.ingr~irre tot anul -1 PRIMAVABB Plantare$iSiem Perioadaadecvata pentru plantare.Inprimiianiefectuafi taieriledefortificare. Maitarziu, pearboriicrescandincet, dac2 estenecesar, efectuafinumai taieri de ririre, princarese5nde parteaziramurileuxate, prea groasesaucresdndincruciz. &erne$ compost la ridicini. Arboriinunecesitaalte fertilizari. TOAMNA Plantare siprote@e Perioadi, de asemenea, favora- bilaplantarii. Castanii comestibilitineri potfi salvafi de cripiturilecauzatede ger dad Flutureleghindelor de ste- I jar este un fluture ce i ~ i depune ouale in flori. , Larvele se hrinesc cu interi- 1 orul fructelor, astfel cas- tanele confinand viermi nu bai pot fi consurnate. Distrugeti castanele con- taminate pentru a impiedi- ca reproducerea dguni- wului. letratafi scoafla cu uno solufie devar diluat (strings). Culoarea albgimpiedicaincilzirea xoaflei. Inregiunilecuclirni aspri, infi~urafitrunchiularbo- rilor cu paie, iarinzona radicinii agernefi pesol unstratgros de frunze. ISBN978-933-86092M
Delicatesa'ro;;u-aprins Fragiine ofera'continuu,piha' la venireahghe,tului, fiucte dulci, cugust specific. r a. ...;; 1 Fragul lunar este varietatea fragi: ,Riigenn are fructe mic , ameliorati a fragului de paure de form5 conid ~inu dezvolta ce crqte dbatic in zona noas- stoloni. Fructul semi-copt este tri. Exist5soiuri cu stoloni gi la v5rf de culoare galben- thii stoloni. veaui, fructul matur este iunie pans la venirea gerurilor. Bowlenzaubernare un rConfinevitarnina C fn cantitiji mari. Din cauza 0 recoltii mare ii este purine calorii. Gustul siu Rimona-Hummi". Fructul dulce este datorat exclusiv diabet. fn comer5exist5 extrem de multe soiuri de ideal ca pland de acoperire a trebuie plantar cu precizie. carpatica),algturi de ciucurei solului sub arbwti. Soiurile Trasafi cu un sfoad intinsi (Campanulaglomerata)sau de Cuitfv%ndffagii sub Mk, f&tistoloni sunt mai indicate rindul de plantat. Sipagi de-a nu-mi-uita caucazieni veli putea reda fwcte cu in grainile ornamentale. lungul liniei gropi de plantare. (Brunneramacrophylla). 3-4sript%mani mai devreme Plantaji in q a fel fragii lunari Objineji un efect elegant, Inzilele'insasfte nuu k a ~ ca radicinile s5 ajungii vertical d a ~Pi plantaji alituri de lim- s3-i aerisili.lpentru ca sub in sol. ba-mPrii (Iberisamara),planti folie a w l nu s fn gdidide de condimente anuak cu flori albe. Realizaji Tndlm& g ~ ~ ~ h r , fragii lunari arat5 frumos for- un montaj cromatic In tonuri planteleTnWem~db secet2 mind o bordud rogu-verde in vii, dad plantaji allturi de fra- TndelungaSi, jurul plantelor cu flori albastre gi garoafe de d m p cu flori ca cele ale isopului (Hysopus rogii (Dianthuscarrhusiano- Fragii lunafl dau6 officinalis),plantei anuale lim- rum)gi in galben (Linum tlIsbunde* Inplimil miaf~ ba-rnielului (Boragoofici- flavum). Din fragfi cw &rdpubfi nalis),salviei medicinale cu Fragii lunari se dezvolti bine crege la kimp plank mi. flori albastru-violet (Safvia at2t in tivi, dt gi in Iki sau Fixayiaolonli Png~~ cu oficinalis),sau levandei ciubere. Pe hndul vas~lllli ~3rnStn?~iar du@ 4=6&p- cornune (Lavandulaaugusti- q m 5 i totdeauna un st tamdni despfitjitii-Ede plan- folia). drenaj de grosime porriviti, In straturile de flori plantagi pentru a evita stagnarea apei. fragi lunari alituri de clopofeii Nu Baji niciodati solul s i se mici si mijlacii cu flori albe, usuce. PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCL-.Vvvnv -.n r U U v w u -8 - 8 - -- w t . y v a L -mImyme~mmmmII~ 1 stimularea cregteril Dplantator Ppale, talal de lernn O frum& Parlol-- Je plantare: prrmavara. Cu cAtevaorehinte de 1AIn perioada martie-aprilieafA- 2plantareudali risadurile. nati profundsolul $1 amestecati-l SBpatigropide plantarela dis- cu compostgi ingrhyimdntmineral tanfe de 20-25 cm. de stimulareainfloririi. 3 Plantaticu grip4 rZiW~rille,cu 4DeIndatace aparfructele, varfwrile lbtarilor de cre~tere pentrua le pistra curate, deawprasalului fi cu radkinile acoperi.fispatiul dintre plantecu apzate vertical in p2mht. paiesau tala$de lemn. 5Dupa recolta dintoam113eli- 6IWmSwmhdepZn;t-ati mm1 minagfrunzele exterioare protector, afthagcugr@wlul TmMtrAnite. Agternei compost Tn dinjurul plantel~iameho~ra$blCU jurul plantelor$iacoperifi solulcu comportti hgrB#n'tht mialdc frunze cBzute. stimulareaTnflorirli.
a Cumpikati primavara I a Luminasolari d u Pisaduri de culoare verde-viu, penumbra. Cele maigWOaM eu radacinidezvoltate. fructe se produc la soare, dar planta se dezvolta bine ~iin penumbra. a Sol cu o buna permeabili- a Nucumpiirafi plante cu tate, cu humus. Solul prea frunze galbene, brunificate compacttrebuie afinat prin @uputrezit@. amestec de compost~inisip. a Dupi recoltareafructelor hdepirta$i frunzele batrim. dp~unelorseva reduce substantial. PRIMAVARA !ndm1n$are gi plantare Seminfele fragului lunar se paiesau cutala$de lemn. pot sidi primlvaratimpuriu chiar #iin lacuinfa. Acoperifi TOAMNA seminfele cu pufin @mint ~i PregItirlpentru iamri plarafi vasulfntr-un 1oc lumi- Dupa recoltaretaiafi frun- nos, la o temperatura de zele imbatranite. injurul 15-20OC. Menfinefi solul tulpinilor prerafi compost. umed. Dinaprilie putefi - - - planta rasadurilein aer liber ddistanfa dintre plante: 20-25 cm). I Invreme de sec& udafi , 1.1 plantele (dreapta)in a@fel compactfavorizeaza infecfia. Distrugefifructele vitSmate. fnainte de plantareamestecafi solul compactcu nisip $icom- post. Plantafi fragii in locuriinsorite ~irespectafi istanp de plantare. 'I - 1 - fructe o pisla cenu~ie. Vremea umed5 #isolul I-I
E UelicateteI dcoritoare, acrifoara Fmctele hibriduluizmeurx mur se deosebescde cefefaltefiucte baciferede vara'prin gustul lor unic. Hibridul este raultatul incrucigZrii zmeurului cu murul. Lujerii lungi de 3-4 rn, spinogisunt subjiri gi rnai flexibili ca cei al rnurului. Planta necesit5sol perme- abil, uniform urned ~if"adapii stagnant5. Hibridul meur x rnur nu necesitii rnultii fer- tilizare, este suficientii rnulcirea regulatii a solului. Lujerii pornesc in apropierea solului de la baza tulpinii gi nu din mugurii de pe riididkinii ca in cazul zmeu- rului, astfel hibridul nu trebuie scurtat atilt de drastic. F m d e apar pe lujerii de doi mi. Au forrnii 1unguiaP gi culoare ce variaz5 intre rogu- inchis gi rqu-negricios, se aseamhii rnai rndt cu zrneurele, ins5este rnult rnai mare, poate atinge chiar 4 crn. Spre deosebirede zrneur, la recoltare scapul verde d m h e in interiorul fructului. Hibridul meur x mur este mai pu#n rezistentlager d d t rnurul. FPd protejare impotriva ingheplui suportii In regiunile rnai reci protejaji I&tarii cu rnulci sau crengi. temperaturi de cel rnult -18 "C. CULTIVAREA HIBRIDULUI ZMEUR X MUR PE SISTEM DE SUPORT Pentru ca lujerii & nu se in&- ceasd pi fructele & nu se putraeasd pe sol, conduceji hibridul asernhiitor rnurului pe suport. Preg3tifisuportul i n d de dinainte de plantare. Penuu suport sunt necesari s d p i puternici de 2,5 m, care trebuie infipfiin sol piing la 60 un adhcime, la distanp de 2,5 m ,si inclina~ispre exte- rior. Intre doi stdpi plantaji doar un hibrid. Pentru fabricarea cadrului de s h 5 folosiji cablu de intindere, shma de ancorare de fier sau shrnii cu Pnvelig de plastic. h u e s d p i intinde~i 3-4 shrne. In final fkafi cei doi s d p i de capf prin d t e o ancod. Incorporati ancora in p h h t , I h @ s d p . Legaji vhrful sdpului de ancod cu shmii gi intindeFi phn5 ce cadrul de shrnii se incordead, apoi p a t e fi plantat hibridul zmeur x rnur. Planta demoltii flori gi rode pe IGtarii laterali,scurji in cel de-a1 doilea an. h acelqi an se dezvoltii~itinerii IGtari, care rodesc in anul ce urmeaz3. Pentru a se putea deosebi, conduceji l&tarii din primul an temporar pe sol sau pe shma inferioafi. Pe fiecareplanG piistra+ doar 6-8 lktari tineri si Gaji-i pe cei inutili. D a d incepind din iunie scurtafiI&tarii late- rali (copilii), in anul urmiitor vegi avea recolt5 bogatii. cel t&~$#% h i earbustu4 UIp l ~ @pentrua-i proteh roadebWiltede frucwele,~. IPad fruckek pkimkr rnai batrane wnt praantlirunte, rnulci$imlul h3jwul plantel ~ipastrag do&lastarii tineri, vigurqf.
Hibridul zmeur x murr Gricfiniritiscusit11 Cumpsrafi toamna sau primavara plante la ghivecl, wiguroase, cu ridacina Pn balot & pimdnt, ~icu minim 3 lastari. Nu cumparafi plante fira balot de ridicini, cu frunze decoloratesau pitate, cu radicini uscata, fragila. Soare. Hibridul imeur x mur aduce roade bogate pe vreme cu soare. Ferifi planta de vlnturile puternice. Sol adhnc, reavsn. Acoperifi regulat solul cu compost pentru a-i asigura pastrarea umiditafii. -[#]?ngr~ire tor anul TOAMNA Pentrutnmutflre aplecafi toamna vdrful lastarilor la snl ~iacoperifi-icu un strat de 5 cm de pimlnt. Primivara taiafi ri plantafi listarii inradacinafi. Nu plantafi zmeur ldngi hibridul de zmeur x mur, doarecepoate transmite boli. Primivara este perioada optima plantirii in regiunile reci. Tiiafi la 10cm dea- supra solului lujerii care au rodit (dreapta jos) ~ilegafi lastariitineri. Acoperifi re- , gulat solul cu compost. I ~curtatiladoi ochi listarii laterali (copilii)crescufi tim- puriu de la baza plantei. I Adunafi fructele doar cdnd peduncululfructului se desprinde uzor de listar. Toamna este perioada opti- ma plantirii in regiuni cu temperaturi moderate.in zonele reci desfacefi de pe suport listarii tineri, ase- zafi-i pe sol $iacoperifi-i cu mulci usor sau crengi. in car de uscarealaatarilor 1 pe lujerii contaminafi apar Pete mov-ro~iatic.Frunzele ~ifructele nu se dezvolti, iar in caz de contaminare gravi lujerii se usca. Legafi din timp listarii tineri ~i taiafi lastariicontaminafi. 6IMPAMMP SRL . - . ! - ISBN978-963-86092-&t .-4
*w05apawpugpeoelalaJoana.ale6a!w!b gtlpwgdua!$ale8.!!upgpg~InJa-unlel!!ie>!~!we~ayelala,!ie!@a -Wqpa~ew!ew!JO~nopap'~ueo~ !ialdnlal!$.~@ epgdgorS0!bdg~-Jp*pUl:PU!~*~J@U!tWXa ap~npp3unpadpagrasu! app301JOI~~I?nesanur p~aSapn3fleqde$qnune( -!sSn3!im!p!~:lapsepnnaja as!!me03Pamy!JaA .amparapamt!nrapams y!!q~lqdareunsapaIaJaur flSaln3-apmJopsauream1 -cdapv~o~ad<!modadqnnr ea~dalqqypsapupdq au!q!Slapes~m~odur! alq .un!3p39erqde~~qd ~odasapsaw'ueo~pundsa.m !.ngqd!sunpmUI.ampas apalup?ul!wdpEMIgru noplaldurmpaw~ojasaneu -WOIaJamapropm!oseurov 'nweaod!Zlejso) aplu,~u!$g~6uln,!iez!~!uad 'Nen3~eqg6O-JJU~aJ0.ui>0s'emapaw!,uppeoel enapn~auadJFUapln!o)lelnlos$eug~'euweolnes .&&e'a~aueldapaw!eul-gs!rd:-ue@aprpeo!~1 m~dnu!nlnlaeealm!p!urnap mu!iumunn3asadpulo-nuj '309-~anujpn~wadwa~ oGamyruluadal!hldp !zEIyalal@@Elapunpuoz -!loa~d<aIalaurMqd .!npnnypoualu!a~ds yoq~o~a~!saj!pemeapapo y~od~ymdnsadapaewpp al!~n301mreoap@J%areur n3psaln3.pnw adap~oSnapurrdsapasrep '13~jadaqTJd!po3']dm a~sawurpep:pasapmnm
CARTE GRUPA 11 25 IGridinliritiscusit Cump?+k@i putqide doi sau trei ani, dintr-o pepiniers de tncredere, unde cau efectuat tiierile de formare necesare. Nu cumpiirati puiefi nedezvoltafi, cu lastari firavi sau cu radacini vatamate. Soaredeplin. Merii w dezvolti optim daca w n t expugi razelor soarelui cel putin gase ore pe zi. So1cu bun3 permeabilitate. Cea mai buna recoltise poate realiza pe un sol fertil, calcaros, in condilii de administrare sistematicii de ingrigaminte. Un nou sol de toarnnii este soiul canadian ,,Summerred", cu fruae rogii maturizlndu-se inceplnd din septembrie. Talia sa mijlocieilface adecvat gi pentrutultivarea in recipient. AseminZitor soiurilor varatice, gi soiurile de toamna se culeg in mod egalonat. #Ifngr;iire tot anul P -- I P~~IM&IARA UARNATARZIU Piantaregi fertilizare miere Perioada favorabila plantarii. Lasfar~itullui februarie Mulcifi cu paiesaucompost efectuafi lucrarilede taiere zona din jurul radlcinii anuale.Tiiati listarii (dreapta,jos). Fertilizafianual deasupra unui ochi indreptat pomii maivtarstnici,tndepiir- Tnspre exterior, pentru c i pe tali braiele-capcatGcontra o coroanti bine aerisita omizilor. fructele se vor dezvolta corespunzitor. TOAMNA Plantare $irecoltare Puietiise pot planta~iTn acest anotimp. Soiuriletomnatice pot fi culese de la mijlocul lui septembrie p h i in luna octombrie. Culegefiin mod continuu merelede pe soiurile timpurii. Dinoctombriemon- tali brtaiele-capcanicontra omizilor. Protejafi trunchiul merilorcu var alb. I - - Omizile verzi ale rnoliei rnerelor rod mugurii 2i frun- zele. Deseori lipesc frunzele de fructe. Mai tsrziu, pe mere se vad micile gramezi caracteristicede excre- mente. Atrageti in gradina du~maniinaturali ai dauna- torilor: pasarileSi viespii. 0 IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1
i airdordcurper3uip(e~euror~emeisl:crcd .n.nn.n
l!u!dlni~n~nl upeuoz podwo>n:,!$!~ado>v.jdo!Jn!po pupg'SOJOJapyeqso n~aloiniap~n!y,un~l!i&qS any I"po~n%!nara1h3!!ywpdp01-8eqd ~~aod as:e~emy~dloin'aleomedlnd!s!q~sap-zuoiq'a!u!$ruefm:pewaneoja13nij
,,Nashi" GRUPA 11 2f 7Gridinirit iscusit Cumparap puiefi vigurosi, sinatosi, cu radacinaIn balot sau In container, cu cel pufin trei listari laterali. Nu curnparafi plante subfiri, cu trunchiul strdrnb, cu listari laterali nedezvoltafi. Soare. Produce recoltele cele rnai bogate expus direct la soare, dar tolereazi ~i penumbra. So1cu humus, cu buna perrneabilitate, necornpact, usor acid. Solul calcaros ii cauzeazi cloroza. TRUCURI ti perele In lazi plate, intr-un singur strat, deoarece codifa dura poate si stripungi coaja subfire ~i sensibill. intr-un loc racoros~iurned, soiurile timpurii pot fi pistrate patru siptirndni, iar cele tarzii doua-trei luni. -- V, ==. - PRIMAVARA Plantaregi taiere Ingrijiregi rriirire Cea mai favorabileperioada Udatipetimp secetos. Rariti pentru plantare. Efectuati fructele tinere prea dese la tiieri de formare la pomii cgte 15 cm, nelaslnd s i se . tineri pentru a obline coroane dezvolte decat un singur fruct viguroase, cu trei sau patru pe fiecareformafiune fruc- ramuri principale.Ririli regu- tifera (stanga,jos). lat coroana pomilor mai batrdni. TOAMNA )in perele ,,NashiWcu coaja Recoltare netedi se infrupta deseori Pentruconsumul imediat lasafi perele ,,NashiWsa se prisgrile, dar cele cu coaji I coaci pe pom. Fructeledesti- ruginie nu le sunt pe plac. nate pistrariitrebuie culese 'rirnele pot fi protejate hainte de maturizarealor printr-o plasi intinsi pdni completz. Deoareceperele nu la sol $ilegati la baza se coc concomitent, recoltati trunchiului. 0alta solufie de mai multe ori. Evitatis i este plantarea de soiuri cu vatamap coaja lor sensibili. I ISBN978-963-86092-8,
aun~rurn~oiuipt.~??.n.it..du~3aiai~od
Recornandatpentru grridinimici Miid ornamentalwImar necesiti un spap'umic, rod- d-e gieste 1 ~ gpomipr barte dtos. Mikul ,Ballerinawprovine din *a, fiind o planti obfinut2 recent prin Pncru@are.A fost denumit astfel datoritasiluetei salegrajioase, adnd indfimea de ma&m 2,5 m gi un diarnetru al caroanei de 30 cm. Se dezvold fn form5de coloani, avhd tn general pufie m u r i laterale. Pe aces- tea apar i n d la sf2qitullui aprilieflorile frumoase gi par- h a t e , iar rnai apoi merele adtoase, ce se pot c u k e in septembrie. ,Ballerinap segiisqte h comeq sub formi de puiet in &st% de un an, avkd ddkinile intr-un balot de p h h t , sau ca plant5h con- SOIURI $1POLENIZARE Soiurilede rnai jos sunt cele rnai frecvent Intdnite, Pnsi paleta lor se lilrgqte pe zi ce trece. ,,Polka"are flori variind de la alb la roz-inchis, ce se deschid la Pnceputul lui mai. Put+ culege merele de culori schimbgtoare (dela rogu-venui la h rop-gd- bui) de la &gitul lui septem- tainer. Deoarece soiurilesale nu se Inmulpc dedt vegeta- tiv, planm se obfineprin altoireasoiului nobil pe portal- toi de vigoareslab&. 1 Av&d un necaarde spa#u minim, este un pom ideal Pn gddinile mici. Plantat Pn vas, pomul crqte gi rodqte deopotri~pe tern&gi pe bal- con. fn grupuri de 2-4 exem- plare este deosebitde aspec- tuos. Incape de asemenea ugor b- gi in straturilede flori. Puteji planta sub m5ir plante perene mai scunde sau flori de varii. Dad dorifi un gard viu rnai d t o s sau o alee de pomi, plantaji rnai mulji meri la dis- taqe de 60 cm Pntre ei. brie. Pulpa fructuluieste sucu- lent2 gi alb$ gustul excelent. Merelese pot pktra vreme de 1-2 luni. ,,Boleron,cu flori alb-imacu- lat, Pnflorqtela fnceputul lui mai. Fructeleverde-deschis, cu reflexe de galben-auriu,se pot culege de la Pnceputul lui sep- tembrie. Pulpa este albi, zemoasi gi crocantl, gustulslu amintqte de ,JamesGrieven. Merelese pot consuma doar in stare proaspZt5. ,Waltz7', de la fnceputul lui mai delectd privirile cu flo- rile salealb-violaceu. Fructul rogu-hchisse recolt& de la shgitul lui septembrie. Pulpa roz-pal a merelor estesuculen- ~5,amintindde ,Red Delicious". Merele frumoasese pot @%ra tirnp deluni dc zile. ,,Flamenco"Pnflorqtefn roz-pal la mijlocd lui mai. Merele salein culorivariind de la verde-rogiaticla rogu-fnchis se pot culegedin septembriefi se pot phtra p h i la Cdciun. Pulpa fructuluieste crocand $ albi, amintindde ,,Cox 0range". Soiurile,Ballerinan sunt numai p+al autofertile. ,Boleron gi ,Waltzn penuu polenizare au nevoie Pn general de alte soiuri. La celelaltesoiuri polenizarea su-iini m5rqte considerabilrecolta. Diferitele soiuri se p o l e n d bine htre ele, de aceea plantafiPn gddini cel pujin douZsoiuri. Sunt bune polenizatoarebinecunos- cutelesoiuri ,K1arapMn, Glockenapfel", ,Idaredn gi James Grieve". Dac&nu dispuneji de o inc&perecorespunzitoare pentru iernare, p&@i Iisa vasul ~iafar&.In acest caz plasaji-lTntr-un loc protejat, sprijinit de un suport de lemn ~itnvelit In folie. tnveliji trunchiul cu vreas- curi, iar In zilele f5rl ger udaji-l moderat. - % 6 3 Scoateti cu grij5 pomul din 4Umplelivasul cu p5mantde container.Plantali-1la nivelul plantare~ipresati-l binw la care se aflasefn container. Usafideasuprasolului, la margi- Loculaltoirii se va afla totdeauna nea vasului, unspaliu pentru deasuprasolului. udarede 2 cm. Udati abundent.
M&ul columnar ,,BaUerina9' a 7Grfidiniiritiscusit 4Primavarasau t o a m refi doua sau trei soiuri niciuncaz nucum*ratl. . ftr~singur pom. Dacain tmprejuriminu exista un alt soi de mar ce-l poate poleniza, nuva da recolta bogag e Soareabundent. Pomul rodegedin bel~ugin locuri Tnsorite, ferit de vant ~i ghejuri timpurii. m Sol cu humus, u p r add. , Pamantultrebuie s i fie 1 argilos, pentru a nu se usca repede. -- ~IMAVARA,~OAMNA ~OAMNATARZIU -Protecfiepentru iarn6: Perioadg adecvata plantarii. Tnainte de primul ger ada- VARA TlMPURlU EventualPI puteti fixa de un Udaresi fertilizare suport de lemn, intr-un loc N~ lasatipamentul mgrului protejat, tnvelindu-lcu folie ,,Ballerinan sa se usuce. perforat2 $iacoperindu-i uda?i-1des (dreapta).Data trunchiul CU vreascuri. Arborii se pot planta5n rand sau sub forma unui g& viu de efea.Plantati mwii ornamentalicolumnari la distanta de 60 cm intre ei. Pentru@strareimpacheta$i mereleTn hertie de ziar ~i a~ezali-lecu grija Intr-o lad& ' Ca efea at Wriiamare uneleparfi ale pulpeifructu- lui se usuci$ipier. Petele brune au gust amar. Elesunt cauzate de supradozareacu azot$ide udarea neunifor- mi. AveJigrija, mai ales la cultivareaTn vas, de asigu- rarea uneifertilizari ~iudlri I echilibrate.
Arbust multilateral Crqtein toatelocurile9i mi'"florifi fiucte.. gospo&iilor. -- ,' .--- - L&-d I LLr;)unll. usoc LU WIUL ue rdumnl uTurca oe sapar 3 cazma Pglleatl Pmaterialde mulcire Cl foarfece de grsdinl roate speciiiede soc devin ubqti enormi, care necesita nult spajiu. S d n e p (Sambucus nigra)este recunoscut En Europa m plant5medicinallsi de consum din timpuri strPvechi. Ceaiul de soc este leacul rgcelilor; frunzele, scoagaSi rldkina au efect diuretic, iar fructelebogate in vitamine intensifid imunitatea organismului.fn dele noastre locul soculuifn grPdini a fost preluat de Gtre arbqtii orna- mentali, EnsI merit%sP cultivagi soiuri ameliorate. Sunt decora- tive soiurilecu frunze galben- aurii (,,Aurean)~icu frunze penate, sectate a&nc (,Laciniatan). . . Socul r q u (Sambucusrace- - mosa)este o ald specie stdveche. Crqte la marginea pldurilor, Enflorqte din aprilie phi5 En mai, ~iuna dintre vari- etiifie de gGdinP are frum- galben-aurii (,Plumosa Aurea") Soculcanadian (Sambucus canadensis)in iulie-august produce inflorescenje enorme, din care apoi se dezvold bace rosii. I 1Plantaae. primilvarasautoam- Nu IHsatir3idHdna se usuce. na.Afdnatisolul fi &pati a 2hainte de plantareapwi groa@ de dwh oti majaancii balotuluide rklkiniTntr-o ecat balotulde r&&cini. galeat8 cu ap&,ca radkinasa absrritrba apa necesara. SO1 DESCRIERE SUC NEGRU tncepurulp%ijla rnijlocul lui septernbrie; din bacele q p - e l ~ ~ ~ ~ ~* jeleu, gem,simpn u vin 3PunetirBdBcinaingroap3in 4FormatiR jurul tulpinii o ap fel ca balotulsi3 fie la addnciturade pernentgi udap nivelulsuprafeteisolului. Umplefi plantaabundent.h jurul plantei groapa cu p8mAnt~itasa$-I. mulcitisolulcu paiesau compost.*..Y..YL.UL - < ..-,--- -.-- .o----, --.>resCa-,_ ..-r_-., _-_-_ dehsfkytullui august; din bacele&mirimemcdic,mare, n p a l h r u i se facejeleu, gem sausiuop I I ,sampon R 4m,q e r emijlode; inflor-nfe mijloc lcere uniform& mltare de I h ~ u dlui sepnmbrie;dinbade mai,negre-lucioasese facejeleu, gem sau Putefi pregsti rlcoritoare din flori de soc. Punejiintr- un bol 20 flori, 2 llmditli- ate felii, 1,5 kg zahlr, 30 g acid citric ~iturnaji peste ingrediente 1,5 1 apl clocotindl. Dupl trei tile puneji sucul In sticle $ila consumare diluaji cu apl In propoflie de 1:4. Fruaelespaciilor de roc menfionatesunt bogateTn vitamina B, dar pot fi con- calmatedoar fierte, Tn nicJ Icat crude, deoarece i%. I boabeleincl necoapte sau PrimBvara,ladoi-treiani, nefierte sunt u p r toxice, )IwIui. socCANADIAN I ,h4aximn IC: max. 4 m,crqre~~viguroosli, mmifkaainbnscenrcenorrn dema& umbelirmc, cudiamctmlde30-40cm;f'niae mari; recolm dinsepnmbrie t
CARTEA GRUPA 11 28 - S Cump4rafitoamna sau 15Smre, primavarasoc in container sau negru se dezvalG~frumosfn @Arldlcina fn balot de Soate locurile, celelalte specii @miint. Fifi atenfi la soi. preferl penumbra. w Mu cudlplirzvfi plante cu e 501mdiu, permeabil. Socul b l o t de rMlcina uscat sau cu rogu nu t~lereazlsolul Trunze gatbene, ofilite. calcaros. Udare$/ ingrijire I Plantalisoc anar de tndata Recoltafiinflorescenfelein cesolul se poate lucra. iunie (stdnga,jos). in timp 0data la doi-treiani rarifi de =eta Tndelungata udafi exernplarelemai varstnice. regulat~irnulcifi solul. Taiafi ramurilebatriine. Socul tolereaza ~itiiierile TOAMNA radicale. Plantare$r d t a r e a Toarnna este deopotrivii perioadl optima plantarii. Fructelese coc incepcinddin august, culegeji-leinsa doar dace toate boabele sunt coapte. Controlafi nufie atacate de plduchi de frunza $i curlfafi-le bine. Pentru Tnmultirealeqeti buta~ilem- 5 6 ~ ~ 1negru tolereazij aierea radicals, cu ramurile tliate pan1aproape de nivelul solului. Alte Specfisunt mat sensibile: socul canadian are riidacina mai ramificati, MCUI m&tnu tolereazl calcarul. in locuri uscate, calde gi in sol sarac Tn ingriyaminte, florile ~ifructele sunt ata- cate des de paduchiide frunzg. Preventiv, in timp de seceta udafi socul abun- dent in mod regulat, inlatu- rati ptiduchiide frunzs cu jet puternicde spa. Spllafi I bine inflorescenfeleTnaint- de intrebuinfare. I
-p:,'aaw!l!qe -euradpunqn:, 3Felemleugu!urn1 ' +unru~lr ~JF
eungpeAp3nlluad'ynw.aneupqnesa~dn~al!!lenj!we~ ala!Cpzeaugdapuln!u!wnle 1apa!lolu!paleolpnlpn apuag'gu!pg~6ulau!q e@Jeenla&se'aq3angu!eq O-JlulO-!$~~PJ~WJ'a!~gled ode3ad!-!iaund'g&e:, -y!Janau!q'aymepozaw apWJ~O&~!J~~S eauawaseapgkuapyaapg 'gselduiajez!l!q -ow!a(!~gsgdpuvJn3!ew&p !ie~aq!lj'kqnsapapadQ!U ejau!geodnuysal!~gsgd e3lape'!nlaJoqJeIn!q3unJl -I sppd-nearnes-pwnturn ~uaq@%~p!ls-~o~au!6!~eea;ne~dnpmy!sep~odas!!u!t!~ '~uj-nSo~ ampppJO~U!~!A.!mlaJ mnop3-aladseo~d~4&mald!~pmulaqmlodas aqq~unspupeumsucnaod~ynp!xI&n3alaurud'b~p has!9~epppurfndpxx~a1mu!lpap!m!osalpampalod JOTpn3nnu@^n2mpldn~mada-u~unsa1~F-Z~J -a29r?a~t:+mur,upa~aahu-alodo~neasnuamJopn!oS vBFaapwqm.cmazpralodo~neasrolpnIos n!laq~~.'J'q~IEI!JO[EW-au$ndp 'L. -@-ngo~mauaqv~uns1801'!ragFp!s;nau16PsnqoJqind -3nsJO~&Aalaunzd....,.~UIarirunsumony-par -n40~ateolrnap'~qnpp~ +,rp!m%qaurad14-nsn3 -~o9!nt!I&rucamzqmns!IEA!I~~y~od~vp?!bsp~pp a]-mpmddapp~n!WJreUr3sJoUuj!!z"~!A
Toamna sau prirnavara (rnai ales lin regiunilecu clirna rece) curnfirafi puiefi cu lastarigi mugurivigurogi. NucumpHrafi plante cu radacini~ilastarifiravi sau cu xoaqa vatamat& Soare deptin. Pentrua avea o recolta abundenta, plantafi virinul Tntr-un loc protejat, cald ~iInsorit. Sol w bun3 permeabilitate $icalcaros. Se dezvolta in multe tipuri de sol, dar nu tolereaza apa stagnant& Se dezvolta de asemenea satisfacator ling2 suporturile din fafa zidurilor. Daca dispunefi in gradina doar de soiuri care nu se autopolenizeazS,Tn perioada de inflorire atArnafi printre rarnurile acestora ramurile unui soi polenizator. Uoctorulplan telor -7-- Lucrarilede taieretrebuieefec- tuate dupe Onflorire~itoamna. Perioadaadecvataplantarii. Taiafi ramurileprea dese~ipe telor, taiafi pane la bifurcatia de lAngitrunchi ramurilerefle- ' xive, arcuindu-sespre sol. Perioada,de asemenea, adec- vata plansrii.Vopsiti trunchiul cire~uluicuvopsea alba, disponibile On magazinelede specialitate (stanga).Suprafala alba refracta razelefierbinfi ale I soarelui ~iimpiedicaastfelfor- mareade cripaturicauzatede @BN97M53moW-8-1 Putregaiul cenugiu, produ- cBnd pe fruae o pelicula cenugie, pBsloas5, este rezultatul unei infestari cu ciuperca Botrytiscinarea. FructeleTncep sa se usuce $i se sfrijesc. Patogenul ierneazain fructele uscate. StrBngefi fructele cazute pe sol sau rimase pe arbore~i distrugeti-le.
'"Ik
e CurnpPrafitoarnna porni Soare, penumbra. Produce Daci nu le adunati, pasirile tineri, ln container sau cu rod bogat Tn locuriinsorite, vor consurna roadele. balot de pirndnt pe ridicini, ferite de vdnt, dar se dezvolti Moynonul este indrigit Tn cu cel pufin trei listari laterali. ~iin penumbra. special de rnierla neagri. fnflorege doar dupi ce aw Nu cumparafi plante slab a Sol perrneabil. Planta cu trecut lnghefurile tdrzii de dezvoltate, cu listari pufini ~i ridicini addnci nu tolereaza prirnavarl si face in fiecare an subti& I stagnareaapei. rod bogat. ~octorulplantelor Plantare $i dunarea Plantalitoarnna puiefi udafi doar planteletinere. tste rareoriatacat de boll sau paraziti. Qteodati pomuleste invadatde pMuchidefrunzi, datorit5 clrora IWarii~ifrunzele nu se dezvolti, pesecrqia pro- d& de piduchi stabilindu-se fungii negre. h caz de conta- nlinare stropifi planta cu sIu$iesspun-lichid-alcool.
., - , CRUPA 11 CARTEA 31
PLANTARE 51lNGRlJlRE I ,CCESORII:O dud in container 0cazma, plantator O compost O par, ciocan O material pentru legat arboreDudd se dezvoltifirodqte b o s hcondifi de &a' bl&d;i, hregiunile viticole. In general, indilfieadudului, arbore verde vara, nu dep%igqte 8 m. Planta necesitii o dimg bl2ndP gi un loc protejat. Cr- sa este asernM- toare arborilor cu trunchi scurt sau cu aceea a tufelor. Coroana arborilor rnai biitrihi este amp12 gi rotun&. Deseori trunchiul dudului se & u q t e putin. Lungirnea maxirnH a b- zelor verde-deschis, late ~i ovale, cu rnargini zirnjate este de 10 crn. Toarnna frunzele se wloreazii tn galben. Fructele se forrneazg in iulie din inflorescenre nein- telor se asearnHn2cu aceea a murelor. Recolta maxim2 se poate obfine dupa aproxirna- tiv cinci-gase ani. Din punct de vedere horti- col trei specii merit%atentie: dudul negru (Morusnigra)are fructele cele rnai rnari pi rnai gustoase. Fmnzele gi ramurile 1 aspre gi psroase il disting de celelalte specii. Dudul alb (Morusalba)se cultivii de rnilenii in China. Frunzele sale servesc la cregterea viermilor de mPtase. AceastH specie are fructele cele rnai rngrunte, fructe destul de insipide. 1Plantam: toamna sau prima- Udafibine balotulr&W~nii), vara. Sapafio groapd de 2extragefi-lcu griji din con- Iplantare de dous wi rnai mare, tainer. Daca estenecesar, taiati decZit balotul raacinii. BateJiIn pe lateral vasul din material pamlnt parul de susfinere. plastic. sernnate. Gustul lor este Dudul rosu (~orus-rubra)= . dulce, culoarea alba, rosie sau este specia cea rnai rezistentg violet-negricios, lungirnea lor la ger, fructele sale fiind de este de 1-6 crn. Forrna fruc- rnPrirne rnijlocie ~idulci. - Dudul fnfrun- numaiFn mai. Frunzeleapar cmcomi- tent cu florile dd tip amenti, l~beriibaza trunchlulul - - - ' ."# 8 -- ISPECIEISOI IDESCRIERE 3 AmeliorafipAmlntul cu com- 4BBtatorili ~ ~ t u l$i formafi port Plantafibalotul ra&cinii ofarfuriede udare. UdaJi astfel PncZit sa sesituezela nivelul bine arborele.Legqi sus$i jos I solului. Reintroducefiparnantul in trunchiul de parul desustinere. groapa. Ieste un soi al dudului negru; fructele lungi, rogu-negriciosau o formi deosebi de frumoaskrodqtebogat deja dupi parru-cinci ani Manrsmbn;p d 8~ deweestehr~erkadeNod;hhuri protejate estc mktr.ntlahghqfih& milo orvirkoft; aref r m qii, lungide 1-3 cm,dulci,cugustplkure lduddb IMomAh;patrhsadeorigineaceChinl;esrerainentlaI+ h rgunile vitiool~ha& sunrded a r e albuem, uneori cu petedb-rgp, q i isau rqu-u-trcgicios,lungim lor ate & 1-3cm, sunt qor insipide,duke soi cu creperecompacti, cu coroani ampli al dudului alb; are fructe rosu- negricios, cu lungirnea de 2-3cm, insipide; uneori sunt vindute ca mure negrpolitana"
CARTEP GRUPA 11 31 IGrridinririt iscusit rn Toamna mu pfimavaro, cumpar@ puiet de dud viguros, sinatos, cu balot de parnhnt pe radacinasau la container. Nucumparafi plante firave sau cu ridacini ~ilastari lezafi sau deja tnfrumite. rn Soare depth. Plantele sensibile la tnghef necesita locuritnsorite$iprotejate. Duziisunt rezistenfi la tnghef doar tn regiunileviticole. Solcu bun3 permeabilitate, bogat R substanp nutritive, fari api stagnanti si usor calca~5)s. a Cultivafi dudul pe un spalier fixat de un zid cald si protejat al casei. Dudultolereaza bine tiierea. Plantafi dudul sprijinit 6 un tutore. Evitafi ca tutorele si deranjeze coroana plantei. .-a-*s---- s P,,,.~~IAM tector On cursul iernii $i Plantare$ifngrqire aflerneti pe sol compost. Perioadiadecvata pentru VARAplantare. inainte de plantare - examinafi valoarea pH a Recoltare solului. lncorporafi var de 9" CU'SUIculegeriidudelor alge (alghinit)Insolulacid puflafi manu$ $ihainevechi, I-(valoarepH sub 7). Desfacefi deoarecesuculrosu a1 1 dudul acoperit cu drat pro- fructelor ~ateazdPregnant. Solufia optimaestescutu- . rarea fructelor Deo ~dnza, . sau folie (stanga,jos). TOAMNA Plantare ~iprotecfie Dudulpoatefi plantatsi in I acest anotimp. Protejafi mai I ales arborii nou plantafi sau tineri cu o acoperirede ramuri de bradsau paie. I Dudul nu este aproape niciodati atacat de boli sau diunitori. in perioada de coacere a fructelor plslrile Ti pot cauza daune. Protejafiarborii cu o plasi, fl$iide folie metalicasau cutradifionala sperietoare de pasari. ISBN978-963-86092-8-1
.a!Jqwa>ap!s a!Jqwa!ouaJ$uial-!$e~mla~d .a$lo:,aJaqel~ola:,eungp apedaJe>wnpedun$!wa a2aJeoap'apnJ4ayelala:, ap$e~edasal-!$eyzodaar.!~nSo:,uiaJeJn1et.u -$sodel!ugwg$dgse~a$g> alapnq!iesgl.n!~ne-uaq(e6 ea~eoln:,ieapdp:,nealapnq a>gdnp'!~niaqbu?alaw!~d apa$u!eu?'a!Jqwopo u~al!n$n6!Jeyo>a~ :pmjanzassnu!npnpo~damoj!os!apdqa~m !qml(ymogt" :qpqmpaaqqpinpby-uaqpmopapFrn?p Lap~vqu~nja3.wjnuarodpp a~~Bn5pqu.1~FIJIal-auyiqo .fiandpuj-10sJ&!Snun eamwldpm!~tfnsam~ajlse Cspm~ammns!run% -amrrr,al~nmipdnwam a?mdapyywq~..10!q3gIS auqsns<nap[~CLT !~odwmmda~da~odasp17& QIJ-Jmag3pp~-mawd asnuA~OWare3qp'1uaBqas 1sn8unaz$araa.w1rwn;y zpu3amlsUJ'a9tmdpm Gasu&qr~wnsapp~d.pel 3p'&UrJOjn.$~4ap -9=a-lad=v rapmagpuwqdq+rdug !i~!d.!!upepe~lnl$awe!pmpu!lndlaalsad!j.e~pwd'~nlc riel!cur!JOynopap?Zpugpepun$o~d!ieup~y'a!uew-a!q lewem3@ear6odedgsz-wqou:me$uo~dap+o[md1
Gridinkitiscusit 1 Etufcqih v&rstgde do1anis-au pamidetrei-patru ani, cu trunchiTmlt, cu r i W n i liberemuIn balotde@manta Nucurnp&r@ puiefi cu balotul rlminii uscgt sau cu Iastarifiravi. tmceshatede calduri. Fructele nuse matwizead complet dxPt tn Imriisorite, protejate. 8 So1cu humus. Se detvolta optimfn sol reavan$iargilos, dar suporti3$i altetipuri de sol, deexemplusolulalcaros. Gsatitimp pentrucoacetra suplimentarl. i Ciutuiultrebuieaiat foarte pujin. EstesuficientZitgierea deintineriresau de intreinere o dati pe an. Formqi-io coroanltip vas cuun-re, care a nu atingaTnd coroana. Cgtevasoiuride gutui cresc deosebitde stufos,cucrengiie usor aplecate. lnllfimea lor poateatinge4 m. Gutuiuleste putinvulnerabil faji de boli. Daciinsa con- stataji c i esteatacat de rapin, de piduchijesto~isau de moliaviermilor perelor, protejaji-lprin stropire. Soiurilecuinfloriretimpurie potfi vltiimatede inghejuriletbrzii, din aceasti cauzi plantaji-lintr-un loc cald, insorit, protejat. 6IMPAMMP SRL RO-Pa-10065 ISBN97&Q63+&WSl
PLANTARE $1 ~NGRIJIRE - ---> - - - - - - - -:CESORII: 0puieti inr5dicinati de afi - s - -Icaz - ~ r b 5 C3 foarfece de gradin5 0piantator Cl paie Ambele 5pec.Gde a h , prezen- eate maijm,a&n W i d lhkeaegipr& d u l acid cu o doare pH ck45-5. Andimbug w t ~ n i cv& gi &pun db:fi-mzelnhnte, I ~ - cozesptW&ld d e n t rolului dep hacaperitw desol.fniQJmealor de20- 40 an.F W fn f o r d de dopot, &o cul0a-emiidde la d b h r e t i c , sunt grupateEn infloracenpciorchiie. Afifttllltyu ( v e u m vitis-iidaea)crepepe meleagurilenoasueEn pkluri gi ahguri. fn regiunilecu dim5 blh& planta PnAoqte de d o d ori p an: En &-imie pi iulie- a G t . Bade milrunt%q i i gi rotunde se oocEn iulie-august 6 octombrie.ExistZipi soiuri cuo produqie abu&& pi fhae mari,deexem~lu,Erntesegenm $ ,Korallen. Afirmlcubacelaari (Vaccinium mwooupon)ate o ph&i autohtonEiEn turbsiiie dinAmerica de Nord pi pate avea lujeri de chiar un metru lungime. fnfloregteo singus &ti% intre iuliegi august. B d e salemari se coc de la s@itul lui septembriep h I ?n octombrie. Iarna, frunzele sale sec o l o d daeori h bronz. 1inmulfira: mai-iunie. PregBtifi 2TPiafi de pe p~anta-mama stratul:afinafi-l bine $iTncor- segrnente de lastari deaproxi- pai-imutt&turM. Valoarea pH mativ 15 crn, Tndepirtati-lefrun- ideal&este dc4,5-5. zele de pparteainferioara, pre- cum ~ibobocii. I, ~NGRIIIRE,RECOLTARESIUTILIZARE Aceste specii, necesitkd de dtminteri doar o fngrijire simpl$ pentru a se dezvolta optirn au nevoie de sol add. D a d mlul este excesivde cal- caros, planta nu se mai d a - vold gi fiunzelei se Pngbe- nesc. Stratul cu turbgfi o k d condijii exdente. Amenajarea a d estelaborioasii, dar asigud davoltarea plantelor timp de ani de zile. Dimensiunile stratului trebuie sl fie de celpugin 1,5x 1,s m. Sqafistratul &&d o groapz a&& de 60-80 cm. Umplefi groapa cu sol de curb5sau cu sol de pldure cu humus. fn cazul unui sol compact, prelu- crafiin acesta gi pujin nisip. fn acest strat arbuptii de &n pot multe seminje. Fructul confineacizi, substanje min- eralepi vitamine in cantidfi importante. Se poate consuma gi crud, fnsl acizii pe care-i confineau un efect astringent asupra mucoaseibucale. Spati gropi de plantarela 4Ntemefl pe strat o patura ,distanfe de cgte 10cm. subtire de paie, care va urnbri, Ptantatibuta~iila oad0ncim de proteja ~imentinereavensolul - 2-3 cm. Presafipamgntul#iudaji-I, butaqilornou plantali. 1 tI ~reiarafidin afinele roii marmelad5sau gem, cu mult zahk.Gustul slu specific, astringent, acidulat B hce deosebitde indicat ca garni- tw%la mhdmrile de h a t . ffielc cn bace mari au un diametru de cel mult 2 un, sunt mai suculentegi mai pufin acidulate. Pentru prepafarea lor este nevoie de mai pugin zahk. Prin prelu- crare se poate objine gi un suc de fructegustos. Fructelese pot conserva la temperatura de 3-4 "Ctimp de o lung, pi se pot pktra gi prin mnge1are. fi asociaji cu plante cu flo;, de exemplu cu iarbl-neags. Culege$ afinelecumiha, de fn&& cebaceles-au copt gi s-au caloratcorespunziitor. Deoarece fructelenu se maturizaz5simul- tan, recoltag-le de rnai multe ori. Pieptenelede colecmur h c i l i d recoltarea, dar deseori culegegi ciuMlr cu sol deturM. Amplasati vasul pe balcon sau adanciti-l Yn pam%ntul din grading. 5Pevreme uscatzl*pi$ *a- tul cu ape. inr~dacinarea Butagllorestesernnalatide aparltiaprimalorfrunze. fiuctetnnd nemapte. Afineleropii au un diametru de 3-6 mm. Pulpa fmctului este db5,s k d Pn sucuri pi are
A h rosu CARTEA GRUPA 11 33 e Cumparati planteviguroase, cu ridicini deasi, in container. Plantali afinii cand solul devine cultivabil. Perioadaoptima este prirnivara. Nucumplrafi plantecu rgdacinicornpactatesau cu frunze lngilbenite. Soaredeplin, penumbra. Afinul asiguri un rod bogat daci este expus intens la soare, dar se poate cultiva~i Tn penumbr4 1 So1acid ~ireavan, cu structuri uparg, bogatin I rhurnusSi lipsitde calcar. Asociaji-lcu plantecare necesiti un sol aseminitor, de exernplu iarba-neagri, rododendronul, afinul africsn ~iafinul negru. Deoarecefructele nuse c@c Tn acela~itimp, recoltatide rnai rnulte ori. Pe soluri calcaroase pate aparea boaladorozei, provocanduscarea frun- zelor. Cauza este o caren* de nutritie: fn sol calcaros afinul nu poate asirnila anurnite substante nutri- tive. MririJiaciditateasolu- lui prinadaosdeturbi sau cultivati afinulintr-un vas 1 cu ~arnantacid.
''? 1 , Th..,.: -. . ~ -~I J...., , .. , . 'Gridiniritiscusit...,,.a;i';.;- ' ,:j .' ..- ..- C . . . , 3.- - ' - . in martie, cumpirafi seminfe proaspetede fisalis (papalau) sau din mai rasaduri viguroase, sinitoase, la ghiveci. Nu folosifi seminfe vechi, provenind din pungi deja desfacute. Nu cumparafi plante firave, cu frunze Tngilbenita Soare deplin. Aceasti planti cu o mare cerinfi de caldura necesiti un loc lnsorit ~iprotejat. So1cu humus, cu buni per- meabilitate, care poate varia de la u p r acid la neutru, se incilzege repede ji nu perrnite formarea apei stagnante. Amplasafi fructele ihdne- coapteirnpreuna cu inveligul lor In cutii de carton ~ilisati-k la postmaturareFn locuinfa. Respectafi asolamentul de trei-patru ani, deoarece planta este incompatibili at& cu ea Onsiji cat ~icu celelalte plante din familia solanacee. .. S=ESiS ,? ghivecede 8 cm ~iamplasati-la " Pmai~erearasaduhi9 Tntr-un loc rnairece. Plantali-le , plantare afari intre mijlocul~isfar~itul . - De laTnceputul luiaprilie lui rnai. Piastiplantape o y>i- ' ' sednati seminfele Pntr-olad& rali pentrutomate, iar pe mid, acoperiti-lecu unstart vrerne r a c o r w acoperiti-ocu wbire de pilmtint, dafi-le unciopotde folie. moderat~iamplasatilada pe pervaz, latemperatura de !!!!!A i;. 20 "C. RepicatipllintfleJe 9n hgrijire Udafisistematic ~irnulcigsolul (stdnga}.DUNOnflorire, 14rile solutie nutritivs. TOAMMA Redtare gip&Ware Culegetitoatefructelede pe dewnirea primuluilnghes '... Fisalispoate fi atacat de aarieni. Micileinsectebrun- ropatic sug seva plantei de pe dosul frunzelor ~ide multe ori tes pefrunze o peliculafin& Pefrunze apar Pete galbenli. fngrijei-va de umiditatea corespunzitoare a plantelor: mulcifi-le solul $i oulverizati-le cu a d .
Hibridul vigwos reunqte n Planta (Ribesnidigrolaria)a luat nqtere in Gerrnania din incru- cigareaco&ului negru gi a agrigului de @ding. Denumirea sa gerrnaniide Josta" s-a fbrmat prin alipirea prirnelorsilabe ale cuvintelorJohannisbeere" gi ,,Stachelbeeren. Este o plant5 cu o constitutie ViguroasZ, cu crqtere Cisfirad sau inalc in funcgiede soi. L&tarii sG lipsiifide spini au o lungime maxirnii de 2,5 m. Frunzele lucioase,verde- inchis, Pn privinp rniirirnii gi forrnei poartii i'nsugirile piirinfilor. Florilece apar cu incepere din rnartie sunt grupate, pe umeroaseproprieta'fi ale arbugtii tineri in ciorchini de trei-cinci, iar pe arbqtii rnai in vhrstii in ciorchini cu rnai rnulte flori. Fructelese coc in iulie. Bacele cu pielifanetedii, de forrnii elip- tid, in starecrud3 se aseamiinii cu agrigeleverzi. Maturiite corn- plet au culoareaviolet-negricios sau neagd. Cu diametrul lor de 15-20 rnrn egaleaz5rniirirnea" bacelor rnai mici de agrige. Aspectul lor exterior seambz cu aila al coackelor negre, &.a" avea insii parfurnul lor puternic. In fructele sale gustul reconfor- tant al agrigelor se aliaz5cu aroma afinelor, gustul insurnat al fructelorfiind dulce-acrigor. MICA CRONICA A UNEI AMELIO~RI Piirintele fructului ,,Josta" dr. Rudolf Bauer a dorit crearea de soiuri rezistente gi prin aceasta ugurarea rnuncii griidi- narilor. La hceput reugise ca prin folosirea la incrucigare a unei specii sdbatice sii creeze soiuri de agrige rezistente la &nare gi ruginii. f n s ~soiuri de coacgz negru rezistente la rugin5 nu au existat. Astfel, a incercat sii obtinii propriedgile dorite prin incrucigarea dintre specii. Aceste specii nu se Pncru- ciped in conditii naturale. Dr. Bauer gi-a dat searna cii nurnai coa&ul negru fecun- dat cu polenul agrigelor rodegte, invers fenornenul nu are loc. Multe plantele ob~inutedin serninge core- spundeau proprietSgilor de rezistenyii dorite. fnsii fructele nu contineau serninge. Nurnai atunci s-au format serninge in fructele chtorva plante, d n d in urrna unui tratament spe- cial s-a reugit dublarea garni- turii de crornozorni. Dar fructele criipau in tirnpul maturiziirii. fn cursul lucrarilor de ameliorare, dintre rnai rnulte rnii de plante cerce- tate s-au @sit trei ale dror boabe coapte au rHrnas intregi. dezvolthndu-se rnai slab, respectiv ,,Jostinencresdnd rnai viguros ~irnai Pnalt. ~ACCESORII:I2Josta la container C3 cazma Q cornposi mu primlvara.Sipati o groapa ck dot&ori rnai mare bine udat.Dac8erte n w w r M t balotulr%dadnii; t5ia+iperaii vawlui. 1 Arnestecati @m&ntulcu compost. WI I fi rezistentii la ruginii, &inare, peronospora gi la acarienii coa&ului. Azi, in comer5se gkesc d o e soiuri de mare produc- 3Plantat arbustul la adiincirneala carefuse In container.DepunetipBrnAntul ameliorath jurul rWkinii.
---------.GrZdiniritiscusit 1 ~ T o a m n asau primsvara, i Soare defin. ~ h n t a f i Necesiti o faiere minima rumpirafi arbufli viguro~i, arbustul intr-un loc protejaf Scurtafi doar listarii prea bine ramificafi, sanitoqi, in deoareceflorile sunt sensibile lungi si aplecafi, respectiv container. la inghefurile tarzii. Parfile rarifi tufele prea dese. lemnoaseale plantei sunt Tn primii ani nu necesks fertilizare. DacS m u vitamate, cu ridacing bogatin substante nutritive. scade, administrafi-i liberisau cu lasvri firali. EviXapapa stagnant& ingrZ@mfint orgarir I PRIMAVARA tari, de aceea trebui~ Plantare$iingrijie recoltate manual. Recoltafi i Plantaji arbu~tiide indata ce de mai multe ori, deoarece 1 1 solul devine cultivabil. fructele nu se maturizeazi Scurtarea nu este necesari. concomitent.Dupi cules, scurtati lastarii lungi, aplecati VARA ai plantelor v8rstnice. Rarifi Recoltared triiere moderattufele prea dese. Josta, sau hlbridul coa Fructelecompletcoapte sunt TOAMNA zului qi agriqului, este de culoare neagri. Sunt r8ns de las- Plantare~imulcire peronospora qi la acarie Perioadi de asemenea, adec- vat2 pentru plantare. Udafi inca o data bine plantele nou plantate $ipe cele mai vfirst- nice, apoi acoperifi solul cu contaminafi primgvara compost sau frunziq uscat (IstAnga). , *glPAWMP W. ISBN978-969-860924-1
.eueoJoJelapou,!ialnd '!Jepgl!OUad^'JJeO!JJ$U!~~!!$DIJ!w~J JOAlapse'!-!ie!g~JJ~IIO~JJednan3lalersdu!'IOU!!~epel -JJJ!DnJ$JOl!JnUeJ!!JePel~n[n~a!ledsleJO!JJ~~SI~A!U @a!g30!a~$-!opel!&un>s 2. [: 1 t- ,.I.. 4L- I r?wabn* -I I upaupp!d!.$'!OS-$wUQ+E14@ndVI~Ua1 apayisutyu~<aI;UaUr'p.pnspuppmu~WpgB~52d -urnp~m3ujpr~'p!d!su!anummapauqqnsap~d msnneLreurt!am!munup~umm~~~ -39:mnquIwzpadsapron-mo~aripq1msnuWp PITasamqympmudzmzpnae~~kap meumdp."-vmpgdnppmmua~6m&mdISPIas =I'!~wUYP=I-d Gnpp~XIImoepcal~nywwsad;rs$ppm-3 @zq$+~dnu~[!Bru&paoP.aulp~~ @~=x-!F=apJ~+~hmvlpvaspm 'a!lo$ap!xsujelwvgdjuns '!nlnJaeep!w!ewaleI!p!wn 1 ap!!Qpuo~ulwewn!$eluapa, !nlnJaeeastxyplwnapunqaq6ul
IGrIdiniritiscusit FenTru#MWiWtp@spaller curnpHrafi soi altoit pe portaltoi de vigoare slabi, cu trunchiul drept $imuguri wgetativi uniform repartizati. Pentru cultivarea pe spalier nu cump3ra$ soiuri viguroase pi tufoase. Saare deplin. Frilctele se coc i n mod uniform, daci rnirul beneficiazi zilnic de cel putin sase ore de soare. Sol cu bung permeabilitate, bogat On substante nutritive. Arneliorafi cu compost rnaturizat solul, uSor, nisipos sau compact, argilos. Verificav sistematicmerele pusela pastrat$iseparatiexern- plarelestriate sauvitirnate. Pentruprepararea de suc de fructe, rnarrnelada$icornpot sau urnplutura pentru prijituri sunt excelente rnerele de iarni, avlnd in general gust acjjsor. I rMfngr;iire tot am- 7s- r.....WAVARA rOAMNA Plantare$ifertiliilare Piantare~irecoltare Plantali marulprimavara MBrulse poate planta$iInacest devreme, deindatice solul anotimp.Fructelese pot culege devinecultivabil. Mulciti-isolul de la mijlocul phna la sfdqitul cu paiesau compost. Fertilizafi luniioctombrie. Aveti griji s i nu ~icontrola$ipomii mai batrdni, vatgmati merele. Nu le recoltati sa nufi fost atacafi de dauna- preadevreme. Multesoiuri tori. rezista la vint $ifructele lor nu cad de pe ramuri. Dinoctombrie protejatitrunchiuldeTnghe?, prinvopsirea inalb. Fixatipe pomo banderolade proteqie pfI contra omizilor (st3nga). Taiere infebruarie executatitaierea de formare $ide conservare. I G,. ,irita florilor perfo- 1 IMPAB/IMP SRL RO-P-02-10-079 reazi bobocii plantei ~i?$i depune ouale Tn interiorul lor. Mai tlrziu larvele rod bobocii, care se brunifici. Pot cauza daune grave. ?ndepirta?iirnediat bobocii infestafi, pentru ca larvele s i nu se mai poata dezvolta.
4CCESOFw.. -L-8 8 , Lu ,uuuL,,,u ,nu-nu -,-ran ,=,= uc yncauttta 3 qiileatii Llfurcii de sipat Llcalcar LlcomDost L ~enoadaae piantare: toamna lnmuiap radacina cornului sau primiivara devreme.Tiiiaji htr-o gtileatacu apa gase u foarfecelede grading 2ddsprezece ceasuri.Nu depa$fi Macinilerupte sau bolnave. accst interval, deoarecerSdBcinile se pot deteriora. Comoara uitatiia grridinii CornutMorqte abundentprima'vara devreme, iar toamnahce iEucte bogate in v i d e . Cornul (Cornus mas) este Toamna frunzigul wrnului se autohton din Europa Central5 coloreaz5in galben. gi Europa de Sud p k 5 in Florile galbene apar in mar- Caucaz, fiind o plantii extrem tie ~iaprilie grupate in inflo- de nepretenjioasa pi rezistend rescenge umbelate rnici. la ingheg. Produchd mult nectar, atrag Crqte in forma de tuf3 cu nu numai primele albine, dar lktari medii, erecgi. La inceput gi alte insecte gi mugte. fn vaz5 constiruGa sa este firavz, rnai florile sunt foarte durabile. tirziu ins5 devine mult mai Fructeleeliptice au culoarea viguroasi. TrGiiqte peste o suts rogu-inchis sclipitor, de ani, a v h d o indjime de cel conjinhd simburi fusiformi. mult 7 m. Fructele varietzgii sdbatice au Frunzeleopuse ale cornului, o dimensiune de 2 cm, ale cu o lungime de cel mult 8 cm, soiului ,,Titusn3 cm, iar cele are mnea mode, uq gust trate timp dftzec;c ziledup3 sunt ovoide ,si ascutite. ale soiului recent creat ,,Jolicon qeabil ddce-acripr 4 un cules. Nu d g i fiuctele Culoarea lor este verde-inchis- aproximativ 4 cm. Fructul, wagnut mare de vimfizim C. umede, p u u a evita lucios, dosul lor fiind albktrui. d n d se coace in septembrie, Fmctele corndui pot fi pits- putrezirea acaora. r I I va oferi posibilitiifivariate de recoltare, daca asociafi Rarifi arbustul crescut prea cornul cu trandafiri cu micege comestibilesau cu arnelanchier rosu-ariirniu roditor (Amelanchier lamar- S&paflogroap%de plantare 4Plantati cornul la iniljimea la dedod ori rnai lati4declt care fusese plantat in kdidWnaplantei. AfAnatiJaturlle pepiniera. Umpleti groapa tn jurul I fundul gropii$ korporati-i radacinii cu pimant ameliorat. ahr.
Cornul CARTE1 GRUPA 11 37 IGridiniritiscusit PRIMAVARA TIMWRIU VARA Plantare 9mulcirea hgrijire solului Udati neapirat pe vreme de Plantali cornul tdnir. Pe seceta arbustul proaspit solurile acide, prelucrafi cal- plantat. Cornul bineRrida- car in pimdntul de plantare, cinat suporti bine seceta. Mulcili cu compost cornul inridicinat. TiiaJi primi- vara timpuriu cornul cultivat TOAMNA Tesuturilegroaseale "plnzei dr ca gard viu 00s). Plantare$irecoltare paianjen"cenu~iu-deschisde pe Cornul se poate planta zi i n corn provinde la la~ele acest anotimp. Fructelecor- diferitelorspeciidefluturi nului ce coc Tn luna septem- (omidadudului, moliafrunzelor, brie. Recoltali-le cand s-au moliafructelor).indep8rtaji~i colorat Tn rosu-viu si cdnd distrugefiimediat"pinzele de pulpa fructului, la apasare, paianjen". Dadestenecesar, se addnceyte. Recoltati de stropifi plantacuosolufie mai multe ori. '1 conjinind Bacillusthuringiemis
Fruct duke ticirnos fn locuri cu mult soare, sub acoperif de folie sau In WET F," I I sere pure$ cuftivapepeni gustopi. Pepenele are nevoie de mult3 pulpa verde ~ifoarte gustoas% d d u d 8i soare, fnsi anumite Pentru a obfine recolte mai soiuri fac roade ,si Pn locuri mai bogate, scurtafi-i vrejurile. racoroase. Pepenele este o ~ l a n - Pepeneleverde (Cirrullus tggtoare, cu vrejiuri lungi. Lanarus var. vulgaris) necesit3 Pepenelegalben (Cucumis 8i mai rnult5 ddu1-5 dedt melo)are doui variante. ~ e ~ e n e l egalben ,si poate fi cul- Pepenele Cantalup are coaja tivat Pn aer liber doar fn zone netedi sau b r d a t i , de culoare cu temperatud potrivit3 cul- variind fntre alb 8i verde-gdbui turilor viticole. Pepenele verde 8i miez de nuanje intre porto- face roade cu coaj3lucioas& caliu ~irogu. Turkestan, verde 8i miez rop. Nu spriji- pepenele cu coaja brhlat3, este n i ~ iplanta de tutori, deoarece acoperit de un strat gros de fructele se dezvoltgin v h h l suber-&tor p h i , #iare kismilor. Culegqi pepeneledoar d n d este copt,pentrua-i lasatimp s i capete gustul caracteristic. PepenelegalbenTurkestan este copt clnd are parfum dulceag, peduncululincepes i se usuce~ila baza penducu- lului pot fi observatecrapi- turi. Pepenele Cantalup este copt d n d culoareacojii Tncepe sli se deschida $ifrunza din partea opusa codifei pepeneluidevinegalbena. Pepeneleverde poatefi con- siderat copt cand la ciocanire fructul d.3 sunet gol, infundat, tnceptiml din iunieacoperi$j totodata partea dinspre sol pepenelecu pie, pentmca devinegalbeni Si vrejul din apropiereafructului incepesa ~LANTARESI INGRIJIR 4CCkx~nr1:usernlnje ae pepene urasaaunits 0solde semanare 2 bete de lemn ahiveci (010 cm) Ci ~lantator paie I - - - - 5 Fortificarlplantelein timpul 4La migad lui miplantafi zilei in aer liberi;nc@nd dm r%sadurileh straturile n a mai. Sapafi straturile la pregaite (80-100cm). h caz de ddncimea de o cazma~iameste- temperaturiscgzute acoperig , ~i solul cu compost. plantelecu folie sau bumbac
Pepene CARTEA GRUPA 11 39 Cump&ra# $oar seminfele proaspeteale acekr soiuri care sunt corespunzfitaare regiunii raspedive. e MYeurnpSr@ m i n 3 euechi, caretnc&J.fe~gmu~ideam menea nu 5h!m&nafi~minfslc frWelor cump3r&01 rdetxm acestea de oblcei nu tmdtm LUMINA Sl SOL TRUCURI aSoare. Se &miti3 in locuri b i t e , foarte calde, ferite de dm.I nregiuni cutemperaturi &mte crestefi pepeniiTn solarii. Sd pemreebil. Necesita sol cuhumus, foarte bogat Tn substan%enutritive. - - 1 ir - .. . ingryire tot anlu II - - - Sm-,! . - Incazul txpenelui aalbense . : pepnih Bzide crqterea s w r i d e i &a cinceafrunze, ! ribdurilor. Tineti lazilemem- iar IWrarii secundarideasuwa . ? Dup6apailiprimeifrunze tfebuie qez& peo cutiegoal3 , micatirbdurileh ahivece deconma b)m t r uI I I cotilealomecu phiint. FrurPelecoaptese recokeaza , ' CregM plantaletn toc cald. prlnriiswcitesautBiere de pe I WM&VARAT&ZW .w- La mijlocullui martiesernhafl cium-ltkarulphipal dea- vaz latmkatura de20 'c. &ti de--81treiafrunze. ~ru&ul &10krn acaperindahhele evbrea ~ut&ziriacestuia. Put@ eumomisjspafiu plantand pepenelepe sistem de suport de care pot fi fixate fructele grele. Folia n e a g ~penmacope- tire stirnuleast area #i coacereapepmilor. Tntindei folia pestraturi # plantqi rba- durileTn orifidik de peaceasta. fploeputiliui mas$it r ~ n s p h tei-le?ngWn& la miilmculbuf mi.P8Rgh cufolie. tivARk9-M- octorulplantelor I Frunzeleacoperitecu pete I galbene, Onforrni de rnozai-. sunt sernnulcontarniniriicu virusulmozaic, careeste ris- pBnditde piduchiide frunzi, ~inuexist5 produseeficiente irnpotrivaacestora. incepeti dezinsectizarea planteiRdati -- ---- -Z-l..-L:: l e frunza.w dpdl pdUULllll U Distrugetiplantelegrav con- taminate. I -~~ OIMPABIIW SRL ROP-02-10-062 ISBN978-96346092-8-1

More Related Content

PDF
12 plante legumicole si condimentare
bytarzan1a
 
PDF
8 plantele cu bulbi
bytarzan1a
 
PDF
3 plante balcon si terasa
bytarzan1a
 
PDF
4 ingrijirea gazonului
bytarzan1a
 
PDF
10 trandafirii
bytarzan1a
 
PDF
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
bytarzan1a
 
PDF
6 protectia plantelor
bytarzan1a
 
PDF
2 culori si anotimpuri
bytarzan1a
 
12 plante legumicole si condimentare
bytarzan1a
 
8 plantele cu bulbi
bytarzan1a
 
3 plante balcon si terasa
bytarzan1a
 
4 ingrijirea gazonului
bytarzan1a
 
10 trandafirii
bytarzan1a
 
1 sugestii pentru amenajarea gradinii
bytarzan1a
 
6 protectia plantelor
bytarzan1a
 
2 culori si anotimpuri
bytarzan1a
 

What's hot

PDF
Cultivarea arbustilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PPT
Cirja.georgiana combatere eco la varza
byCirja Georgiana
 
PDF
Iacobi, nicolae flori anuale şi bisanuale
bygligor_mircea_alba
 
PDF
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Arbori si arbusti deosebiti final
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
bytarzan1a
 
DOCX
Legumu cum infiintam culturile
byGherghescu Gabriel
 
PPTX
Plante ocrotite prin lege
byMarinTeodor2
 
PDF
Flori cultivate-in-gradina
byGherghescu Gabriel
 
DOC
Arbori timisoara
bygoga555
 
DOCX
Arbusti fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Cultura visinului
byMarieta Ninca
 
DOCX
Cultivarea arbustilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Curs floricultura
byAnda Ada
 
PDF
Franquette
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Chandler
byGherghescu Gabriel
 
RTF
Cultura ridichii de luna
byGherghescu Gabriel
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Cirja.georgiana combatere eco la varza
byCirja Georgiana
 
Iacobi, nicolae flori anuale şi bisanuale
bygligor_mircea_alba
 
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Arbori si arbusti deosebiti final
byGherghescu Gabriel
 
Lucrarile de taiere la pomii si arbusti fructiferi
bytarzan1a
 
Legumu cum infiintam culturile
byGherghescu Gabriel
 
Plante ocrotite prin lege
byMarinTeodor2
 
Flori cultivate-in-gradina
byGherghescu Gabriel
 
Arbori timisoara
bygoga555
 
Arbusti fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Tehnologia culturii patrunjelului de frunze si de radacina
byGherghescu Gabriel
 
Cultura visinului
byMarieta Ninca
 
Cultivarea arbustilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Curs floricultura
byAnda Ada
 
Franquette
byGherghescu Gabriel
 
Chandler
byGherghescu Gabriel
 
Cultura ridichii de luna
byGherghescu Gabriel
 

Viewers also liked

PDF
Pomicultura pentru toti
byNicolae1
 
PDF
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
bytarzan1a
 
PDF
Taierea pomilor nc
byasr777
 
PDF
Formulae magistralis. institutul de medicina si farmacie targu mures 1982
bytarzan1a
 
PDF
Grigori Kapita Bioenergetica locuintei vol. VI
bytarzan1a
 
PDF
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
bytarzan1a
 
DOCX
Infiintare plantatii arbusti fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Tratat de legumicultura
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Acupunctura fara ace (electrpunctura electroacupunctura)
bytarzan1a
 
PDF
Electro-acupunctura Electroacupunctura Electropunctura
bytarzan1a
 
PDF
Pomicultura generala si speciala
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
bytarzan1a
 
PDF
Clasificatia internationala a maladiilor revizia 10 oms lista pentru spitale....
bytarzan1a
 
DOC
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
bytarzan1a
 
PDF
Dictionnaire de Plantes Medicinales 1895
bytarzan1a
 
PDF
Proiect solarii si linii picurare
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Caiet de lucru cu clientul in psihologia individuala
bytarzan1a
 
ODP
World of Garden : Decor
byFurnishYourHome
 
Pomicultura pentru toti
byNicolae1
 
Pomicultura aplicata Nicolae Cepoiu
bytarzan1a
 
Taierea pomilor nc
byasr777
 
Formulae magistralis. institutul de medicina si farmacie targu mures 1982
bytarzan1a
 
Grigori Kapita Bioenergetica locuintei vol. VI
bytarzan1a
 
Taierea si conducerea vitei de vie pe langa casa
bytarzan1a
 
Infiintare plantatii arbusti fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Tratat de legumicultura
byGherghescu Gabriel
 
Acupunctura fara ace (electrpunctura electroacupunctura)
bytarzan1a
 
Electro-acupunctura Electroacupunctura Electropunctura
bytarzan1a
 
Pomicultura generala si speciala
byGherghescu Gabriel
 
Proba practica ( examenul de medic specialist specialitatea medicina de famil...
bytarzan1a
 
Clasificatia internationala a maladiilor revizia 10 oms lista pentru spitale....
bytarzan1a
 
Subiecte Rezolvate Examen de Specializare Medicina de Familie
bytarzan1a
 
Dictionnaire de Plantes Medicinales 1895
bytarzan1a
 
Proiect solarii si linii picurare
byGherghescu Gabriel
 
Caiet de lucru cu clientul in psihologia individuala
bytarzan1a
 
World of Garden : Decor
byFurnishYourHome
 

Similar to 11 fructele

PDF
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
byPaunita Boanca
 
PDF
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
RTF
Cultura pepene verde
byGherghescu Gabriel
 
PPT
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
PPT
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
PPT
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
DOCX
Producerea de rasaduri
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Boli tratamente la mar
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Cultivare capsun
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Cultura fasolei de gradina
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Dafin
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Smochin
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Infiintare plantatii pomicole
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Cultivare capsun
byGherghescu Gabriel
 
DOC
Adenium
byffgh11
 
PDF
Catalog salata 2009 s&g
byGherghescu Gabriel
 
PDF
Catalog salata 2009 s&g
byGherghescu Gabriel
 
DOCX
Rasaduri de rosii
byGherghescu Gabriel
 
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Tehnologia culturii catinei albe icdp 2015
byPaunita Boanca
 
Cresterea pomilor fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Cultura pepene verde
byGherghescu Gabriel
 
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
Alimentedeoriginevegetala
byardeleanu cornelia
 
Producerea de rasaduri
byGherghescu Gabriel
 
Boli tratamente la mar
byGherghescu Gabriel
 
Cultivare capsun
byGherghescu Gabriel
 
Cultura fasolei de gradina
byGherghescu Gabriel
 
Tehnologii de plantare pomi fructiferi
byGherghescu Gabriel
 
Dafin
byGherghescu Gabriel
 
Smochin
byGherghescu Gabriel
 
Infiintare plantatii pomicole
byGherghescu Gabriel
 
Cultivare capsun
byGherghescu Gabriel
 
Adenium
byffgh11
 
Catalog salata 2009 s&g
byGherghescu Gabriel
 
Catalog salata 2009 s&g
byGherghescu Gabriel
 
Rasaduri de rosii
byGherghescu Gabriel
 

More from tarzan1a

PDF
Carte de bucate Horia Varlan
bytarzan1a
 
PDF
Hakko 936. Gordak 952. diy. analog soldering station. schematic
bytarzan1a
 
PDF
Atlas de anatomie
bytarzan1a
 
PDF
Agenda Medicala 2014 .pdf
bytarzan1a
 
PDF
100 pizza
bytarzan1a
 
PDF
Manual incalzire-in-pardoseala-pdf
bytarzan1a
 
PDF
PSIHOLOGIA SCOLARULUI GREU EDUCABIL Alfred Adler
bytarzan1a
 
PDF
CASIO lineage Ghid de operare 5161
bytarzan1a
 
PDF
Inlocuire termocupa cuptor indesit k342
bytarzan1a
 
PDF
Incalzire prin pardoseala
bytarzan1a
 
PDF
Abc medicina de familie
bytarzan1a
 
PDF
Boala ca şansă cum să descifrăm mesajul ascuns al bolii
bytarzan1a
 
Carte de bucate Horia Varlan
bytarzan1a
 
Hakko 936. Gordak 952. diy. analog soldering station. schematic
bytarzan1a
 
Atlas de anatomie
bytarzan1a
 
Agenda Medicala 2014 .pdf
bytarzan1a
 
100 pizza
bytarzan1a
 
Manual incalzire-in-pardoseala-pdf
bytarzan1a
 
PSIHOLOGIA SCOLARULUI GREU EDUCABIL Alfred Adler
bytarzan1a
 
CASIO lineage Ghid de operare 5161
bytarzan1a
 
Inlocuire termocupa cuptor indesit k342
bytarzan1a
 
Incalzire prin pardoseala
bytarzan1a
 
Abc medicina de familie
bytarzan1a
 
Boala ca şansă cum să descifrăm mesajul ascuns al bolii
bytarzan1a
 

11 fructele

  • 1.
  • 2.
  • 3.
    r Gama'variata'desoiuri 1- ._- = - ACCESORII: C3 rr&rcu &cfkin$ liberg 0cazrna C3 foarfece C3 compostQ aracdesuport iar toamna cu roadegustoase. Merii pot atinged i m i Unele &idnu &rite, &el penuu fiecare sunt autofertile, gradmipot fi *&sitesoiurile mrespmzihoare. hGl+rnea lor atinge 1,8m (mroanH hs) gi .1,5 m (pomi cu tulpina hdtg), darpot fi chiar gi mai Pna+. Diametrulpomilor mai mici este de 2-3 m, iar celd merilor mai mari de 8-10 m. Merii lncep sH produd rod dupH 3-5 ani. Cele rnai mari producfii le dau la *te de 10- condiFia de ba rodirii. Un@ a e s pomi trebuie culti vate ate soiuri, cu rolul de polenizator. La cumphrea pomilor, informag-d despre soiurilebune polenizatoare. PrimKvaramerii imbrad minunata lor hain%flo& alb5sau roz. 1!%pati ogroapi de 15-2 ori 2Ti%@ radicinileuscate si mai adsnci ~i de 2 ori mai pe celecr6pate.Wi@i lata dedt rgdgcina. Adunafigri- rildicinile la lungimeegala. mad6 solulxos. kurtaficoroana pornului cu otreime. 30ani, dar pot rodi gi la 50 de ani. MA'I'UKAKE CAKAC'l'EKlS'l'lCI mijlocul luioctornbrie 3Am-$ solul scoscu 4infiiejiaracul7hsol, la dir- compost $ repunefi-lin tan@de 5-8cm detrunchi. groap&.&anjag rtidkclnile Fiti atenti sa nu ranitirad6cinlle. pomului. Coletulsfi fie deasupra Tasati solul injurul araeului. suprafqeisolului, ,,IngridMarie" m i j l d septembie "v-a~;p+ PC duke- acrisoc ideal oentru&mitare; d n t I Pentru evitarea daunelor din timpul creflerii, fixafi :orespunzZtormerii de uport. Folositisfoari sau area curnpirati din rnaga- zinele de specialitate.Fixafi pornul cu noduri opt cu 10 crn sub rarnura inferioara. Ca pornul s3 nu se sufoce, desfacefi legatura cdnd rnirul incepe si creasci. 1 ,,Gravenst,&" ( shitul lui august I d-gbui; ~arfum~licurmmat;foarte ,,"Y.UCL. U W W U U ulce; parfumat; idealpenuudepozirare; rcren+aEqi&I d deculdvarc &ma Grieven tmpuarllui"pmbrie *b PCDe k d u b a+r; nu pate fi depozicat *Boskoopn ma;tan;ideal pcntru dcpmtan; poaivitp w prijicuri$con- Forrnafio farfurie de udat Forrnafi rnu~uroaieTn jurul trunchiului, astfel apa de5A~ternetila ridacinilemaru- lui pamintul in straturi$i tasafisolul.Udati pomul abun- dent ~i regulat. lr~itullui septembrie ulce; cu pulpa crocanta;roade abundenre
  • 4.
    --..-- GRUPA 11 1 ---.P . 4 '. I .< I Gridiniiitiscusit " = " 5- 1 Cumparagi rneri cu radicina libera, de calitate garantat& Alegefi pornidt rnai rnari pentru a rodi cat rnai devrerne. Soare. MBrul necesita zilnic cel pufin aase ore de soare. Taind fructul se poate stabili sirnplu dad merele sunt coapte sau nu: daca serninfele sunt rnaro, marul este cornestibil. Pentru depozitareTrnpa- chetafi rnerele unul cate unul In hartie, ca sa nu se atinga tntre ele. So1permeabil, bogat R substanp nutritive. Marul, dad are sol corespunzator, rodese tirnp de decenii. Nu cuwrafi porni uscafi sau porni cu rnultefrunze. ~octorulplanrelorI Tnainte de plantareasezafi Taiafi rarnurileranite si pe pornulIntr-o galeata plina cele verticale. Mulcifi solul In cu api (dreapta,jos). jurul ridacinii ~ i ,la nevoie, fertilizafi cuingra~irnlnt I lichid. I VARA TlMBllRlU Ratire Merelevor fi rnaiGinAtoase $irnaigustoasedad4 prima- vara rarnurile sunt rarite la distanfe &20-30 crn. in&- pirtafi fructele prea apropi- ate c3nd acestea ating 4arnetrul de 2-3 cm. Peteleverzi care devin rnaro-Inchisavertizeazi asupra micozeicare cauzeazi rapinul. Coaja crapa ~idevine rapanoasii. fndepartafi fructele bol- nave.In caz de contarninare rnai grava, stropifi cu sub- stanfa biologicii. O IMPABllMP SRL RO-P-02-10-014 ISBN978-963-86092-8-1
  • 6.
    Forme silbatice lmblrinzitelA K t 31 INbKIJIKt I Atinele cu fiucte maripot fiplantate In toate&nile pi ACCESORII: afin la container P cazrna 0material pentru drenaj Cifolie D nisip Ci humusde turba sau de scoarja vor rod cu sipanpi. cu uqtere dreapt& stu- foasg. fnflorepe In mai pi iunie pi ' roz, ce ue flOri siJ fi recoltate Pncephd form& ciorchini laqi. Bacele coapte pot din iulie. Avand o perioadfi de postmaturare, fructele afinului se recolt& epalonat, deoarece la anumite soiuri boabele coapte se pot scutura de la sine. Toat2 lumea cunoqte arbustul scund care produce bace albas- tre, gustoase gi care este pe meleagurile noastre prezent in piidurile rare de r$inoase. Formele de culturp, inalte gi viguroase, ins2 sunt originare din Statele Unite aleAmericii. Fructele acestora sunt la fel de gustoase ca cele sdbatice gi cul- tivarea lor in griidini nu este deloc ~roblematid.Anual 1Afinul mcesitisolacid. in Pun@ ingroapi un&ra&d-@- solulobi~nuitde griidini 2nisip, a p i ammecapPY sipafi o groapride 1x 1 m, scos cu nisipgi turbrisau hum& - adtinci4de 50 crn. C3ptugifi-o cu de scorn. folie. aduc produc~iimari. Afinul cultivat este un arbust .Bluettan ~ e ~ m m p ~ i ; h m a r i , n r i , d b v r m ~dehmijkdlui I Icupnrini, aromi &a; prcducpemijlocie iulie 3 Dadplantafi plante la con- 4Umplefigroapacu @mBRtul tainer, dgsfacatirAricinilecu amelbrat tasafi solulji udafi grijri, far3 a le rupe. abundentcu apa cu continut scizutde calcar (apa de ploaie). I.Patriot" soi vlguros$1 raistent lager; fructe marl, tarc, albastre. P"dUqjilnaIi~a,~te MIJLOCIU .mecrop dschis,cu pruini, aromi phiti; foarre productiv iulie 1 ':la s k i d lui ,die soiviguros, tufi robusd; bace tari, albastru-deschis,cu pruini, acrigoare,aromi slabi; producfii mari $icons- tanre Bacelezemoase, albastre reprezintadelicatesele indragite ale p5sirilor. Acoperiji arbugii cu plask contra pisarilor pentru a feri roadelede pkiri. Pasarilenu provoaciidoar I daune, ci ajutii In lupta L w soiviguroscu tufi vohunindvcmcah bacede (,,H= 1") &e medic, dbasuu-dachis,cu pruina;prod+ m r i ci mnann I dela&id hi iulie 1 1- . 5Mulcitisolul injurul plantei 6Primataiere de rarirese face cu humus de scoaqa de la 4-5 ani de la plantare. conifer.Valoarea pH ascoaqei Taiati ramurilebatrdneimediat stejaruluieste prea mare. deasupra suprafeteisolului. -:,f.' ..-, 7 f i. I impotriva cotarului brun. ,Heennan c~ arbuJti baccde ASezafivn qgdina hrani- (,,Heem 2") d i m raedic,wi,d kcu pruint&gwm% pro- august duqiimijlocii toare pentru pasari, ornizile vor disparea qi astfelvefi ,:la mijlocullui albastm-d&, cu pruini, gustoase;nu este raisrent la cdplturi;roade In cantiraternedie I Iavea &ai pu$n de lucruin gradins.
  • 7.
    GRUPA 11 2 IGridingritiscusit LUMINA$1 SOL 11 TRUCURI e Cumpgrafi plante de doi Soare. Afinul necesiti rnulti Fructelevor fi dulci dad ani, la container sau cu lumini gi soare. Fiecareplant& dupi atingerea culorii Tnchise ridicina tn balottare, cu are nevoie de un spafiu de sunt lisate pe arbustt n d trei minim trei ramuriviguroase. doi metri p4trati. zile. Majoritatea afinilor sunt m Sd add. Se demolta cel mai autofertili, dar plantgnd Nu cump&afi plante cu binetn sol permeabil (valoare alaturat doui-trei soiuri rsdkini likri. Rcjdiciniie pH: 4-5) ~istrat afBnat de diferite veti obfine made mai plantei se uxa repde. humus. bogate. I I' ,-- --L I [#I.-..,,. ingrijire tot a> UI - -.I-_ -.- :IPRIMAVARATIMPURIU siptimini. Pentruconge- Plantare$i taiere lare punefi fructele fn conge- La inceputul primiveriitiiafi lator pe o placi de metal, iar ramurileslabesi uscate. In dupi ce au hghefat pot fi cel de-al patruleaan de puseR pungi 00s). vegetafie rarifi ramurile batrine ~icioturoase cu pufin deasuprasuprafetei . solului. Fertilizatisolul cu pufin hgrisamint. Afinele sunt des atacatede cotarul brun, care roade florile. Omizile pot fi VARA e adunate~icu mina. Daci RecvEtaregi pastrare frunzele se ingilbenesc $ise Culegetiafinelec%ndse usuci, suferi probabil de desprind uror de peduncul. cloroza provocati de lipsa Invas plat ~ila rece fructele de fier, fenomen ce apare pot fi pistrate chiar ~io ( pe solul prea calcaros. 1O IMPAMMP SRL ISBN978-963-66092-8-1
  • 9.
  • 10.
    CARTEA GRUPA 11 3 GrZdinZritiscusit. A I1 Latnceputul primiverii cumparagplante careau cel pqintrei Iistari. Alegeji soiuri rezistente. Nucumplrafi niciodat8 plante uscate, pitatesau cu frunze decolorate. Soare. Murii se dezvolti cel mai bine'tn locuri cu mult soare ~iferite de vlnt. Sd binefertilizat, cu bung pembilitate. La plantare fertilizafi pimlntul cu compost si humus. Ririfi Iistarii crescufi des pe tufele de mur, pentru ca fruaele si fie expusesuficient la soare. Se poateforma un gard viu spectaculos, dad se planteazi un rlnd de tufe de rnur Tn faja gardului. RIMAVARA TOAMNA Plantare Hibemare Tufele de rnur se planteazi ?nlocuri cutemperaturi mai Tn aprilie-mai. Nu mai joase dezlegaji cu griji lis- devreme, pentru c i plantele tarii de pe sdrmi si asezaji-i tinere sunt mai putin rezis- pe sol 00s). Acoperifi-i cu tente lafrig. pimlnt. ~NCEPUTULVERll Ingrijire I Fertilizafisolul dupi prima .. Tnflorire cu fierturi de 1 plante medicinale(urzici). VARA Taiere Dupi recoltarelndepirtaji listarii care au rodit. Antracnoza este o boali periculoasi cauzata de o ciuperca. Pe listari $ipe fructe se vid Petein relief, de culoareinchisi, cu cen- trul cenusiu. Diverseleciu- perci pot cauza moartea tufei. Taiafi ramurile bol- nave pan2 la pirfile Gni- Q IMPAMMP SRL
  • 12.
    ~$eptgdapul!ode9eln6a~1 !i!s!~ae'ax5azlipulaseaw! .)eJnlew~ugw~Le~tju! n:,lelada~al-!iez!l!uaj !f'a~!iqnslo!iad:,npoJd!3 zualellonzapasa>ayulsJgn alazueld!$eZ!/!peJeAgW!Jd .e!ja:,eqnseqleqaj!ie&ueld nueaa:,eap'!Jy!pnJJ!!wad !gpeleeleoqg:,eonoJd ale:,e:,Jadng.JOUalalueld a~eJ6JOl!JgU!WelUO> ~nze:,u~.!nlnlo!$adezeqad aseodeoJewajad~ede!nl -n$alo>!nln!etiar$ndgl!Jolea alas'aseolsnS~urlunsnhr -dgs9-zapdurn~ap!%!qInw!urn3aTun!oS'ap~a~nes elpm~~d ya~eodeqnqaxa!So~ga~eod!n~nlo!ladeaun=) mag9-$leopm.n!u!+!Sn!md~nd-nhr -pys'ueeal!oppaplasu!panujyqpeaieoIn=)'JO$DE pvdmu~~rmpasplopadnesrncreldmppyalvod ,..I- .....agn!!n~1n3of~gdnp:apdsapa!buyulpa39 .. -eseapamqaanuaqnqalSOU.T~~mlnlo!ladpus113 ppse'!al?z!mnp~a~alhl3nnr,eyqmnuadulnesanot;--- pep0axkm!uaurasmplo!ladelamdxa6m!~e~~s~XIO~' -,UFas~olaimsqnsapp~nuqeq~~qa~!im~l?ld'amm -!iuog'w!xo~lunscp~papednpimp~qtqdUJa~rnd~od .amalazunymm'~ap~oiqas21-lp-Iw(udqahp~dns C-daP9arnlo=~Edna-a-pu!rdaahipuru~as -pn~!(ydnw!~ruodwm-301!weu~TTJEzmzIS qnlduraxaap<a~e!rnaurlojuja~bpor!#abpbydnsam Iqsolojya~eod11Ign3plo!iaj'qdur!s~JI~!J&JEm'~om%!a mapunqe~ur3sapo.1!vanpaladymldoalsaaqreqq7- 'leJn)RL! .!nlnlosInlan!uqnsayau~u#q~6ul!i~xrdwo:,applea gs!nlnluozy!!~n6nyy'!!do16e~n6-g6apa~e~gunlo n:,!iezll!ua! apw:,OLPIpu?dZU~JLLI!~ap'uu06(11n:,tu:,09apyxtger ~nm%wsauran:,edeol6!laidurnZ@eo~60~JMI$LU!J,
  • 13.
    I Rebarba CARTEA GRUPA 91 5 Gridin;irrtiscusit 1 - APROVIZIONARE Cump&r#irizomi sanitqi, mari, cu 2 4 rnuguriyi rid8cina carnoas& Nu cumpiiMfi plante cu ridicini rupta, ofilffi s u putredi. , ,; Soan$ penumbra. h locuri foarte calde dupe mass, asiguratiplantei umbra necesari. a Sol pdund, cu humus. La plantare amestecatisolul cu wbstanporganice, ca de .axemplu compost. Recoltafi deodati door ceteva petioluri de pe plant& risucindu-le de la bazi. Frunzele, iar la mijlocul verii Si petiolurile, contin acid oxalictoxic TncepBnd de la mijlocul lui iulie incetafi recoltarea.. lngrijire tot anul -- - -- . - - -- - v n w- UdaresimulcireasoJului )octorul planre ~rimivaraesteperioadaopti- Udafi abundent pevreme m i plantirii rizomilor, iar uscati. Acoperifi baza plantei incepind din al doilea an cu materialeorganice, pentru poatefi recoltati. Petioluleste pastrarea umiditifii solului ~i cel mai gustoscind frunzele Smpiedicareadezvoltarii sunt deja intinse~iau dispirut buruienilor.Rupefi inflo- aproape toate ridurilede pe rescenfelepentruaeconomisi acestea 00s). Frunzelesunt energia plantei. adecvate la mulcireasolului. lozaicul rebarbeieste TOAMNA provocat de viruyi. Pefrun- Pegstirepentru iarns ze apar creionari verde- Toamna adiugafi plantelor deschis ~iverde-inchis, apoi ingri$imintmatur. pete maro-dexhiscu mar- Compostafi piqile inghefate gine royie. Boalaeste ale plantei.In reqiuni cutern- incurabila. Planteleconta- 1 minatetrebuie distruse. O IMPkBllMP SRL W P M - 10-029 ISEN978-863g6092-8-1
  • 15.
    Vie fnminiatura'In iurulcasei L / fn loc cafdpi sol de buna' calitate vip de viepoate fi cdtivatii in oricegr&L I ACCESORII: Cl vifa in container var P compost Q suport din lemn Q pietri~grosier In regiunile viticole rnun~iipro- TZerile corecte, sisternatice tectori ~ir&urileinrnagazinbd ~iefectuate cu grijH amelioreazi dldura se ingrijesc de dez- produc~iaplantei. voltarea corespunzitoare a viyei. Pe inueaga perioadH de veg 1 In gddin5 trebuie ales bine tafie mulciti solul cu paie si , locul de cultivare. V i ~ apoate fi iarbii &at5 pentru a proteja cultivatPneprotejata nurnai Pn vira de uscare. locuri adecvate. lnainte de plantare, Cel mai potrivit loc a1 vi~ei vip in apa pentru dteva ore. este latura de sud ~ide sud- t k i u udqi nurnai pe un grilaj. f i v o r i d bolile micotice. vest a casei, unde se poate urca lui plantei, deoareceumiditatea 1Fixafi suportuldin lemn. 2La 50cm de zid, s&m$ b Pentrua protejazidul, sipa~i groapade plantareda46x alituri de el unpnf cu o latime 40un,Introduce# Vn gtoaye de 30cm ~iurnphi-l w pietri~. cantitate marede amestes compost gi vat. 3 #lanta$ balotulridaciniiin 4lntre mai~iauguaszrap@i a modoblic. Umpkli groapa data la patrusZpt3mdniw cu @mint ~iudati. Loculaltoirii fungicidebiologice. Cerd&awl d fie cu 5 cm deasupra niwlului unuispecialist. I boabe foam pergo12frunze rqu-aprins toamn; Ioaoe rotunae, aromare;roaqte aDunaent In locurl cam, ~roteiare proreqe a Trucrelor. Pisirilese Fnfrupti cu placere din boabele dulci ~i aromate. IMerit2 procurata o plasa cu ochiuri mici, deoarece asi- gura protecfia vitei ~icontr, 5La inceputullui martie, tiiati viespilor. coardeleanuale la 2-3 ochi- uri. Lasajiun ciot de 2 cm dea- supra ochiului. ,,-.- I "-- 1 I 'run* frumoase
  • 16.
    CARTE@ ~3fade vie GRUPA11 6 is tumpltqt ~WIp p h l e r l plante la container, cu radacini dezvoltat5, cu trei- Plantafi vita tntr-un vas cinci listari ritulpina voluminos. viguroasi. Sol cu humus. Solultrebuie lastari sau nurnai cu lastari ~~o~ogtcd,pen'tru a prevenl I bolile micotice. Plantafivita crescutain con- tainer. Loculde cultivaretre- TQAMNA buie & fie ferit de ploi Fertillram Administrati abundentcom- postrnaturizat sau tngr8$imAnt de grajd. In regiunile cu clima asprh acoperitivip cu paie. In locuriledefavorabile voltarea florilor 5i a survin des pagubecauzate fructelor, efeduati tiierile de ger. Daci nu sunt grave, planta poatefi salvati prin tiiere. aflati deasupra inflorescen- 0solufie mai bun2 este s5 felor exterioare (dreapta}. dezlegati coardele de pe Stropiti din patruin patru arac, s i le culcafi pesol ~is i saptgrnanicu o substanti 8IMPM M P SRL - --- ISBN97&9658609291
  • 17.
  • 18.
    - Fruct duke$1zemos fn af doileaan defaplantare sepot rewfta deja hctele bogatein vitamine. Prunule m un porn &uctiCer din gmposlPmburoaselor, a h d nmumitrafesoluri, &p&e @ fncocomerj. Mu 801 e$te autofer- ril. La Ls$onarea pomului & d minteremp-v5 dela un sped&st dadsoid ales nece- sit5sau nu polenizator. Soiurilecomaaatesunt auto- f d e , des-auadaptat bine la conQipllledknadoedepe melea- g d e noastre,p'&~n&d o buni sigumfl depoduc~ie. ~ i ~ t i q m m i i s e c o c d i n C august, ceie txdehpurii pi t k i i din septembrieeii la s&yitullui oaombrie. C L trucr cu plelfp albasrd,pulp2galberia, zemoas2;esremomandad I olanrarealine5un soi oolenizator;S U D O I ~ ~numaiclimablindi Dntari~~flaume" fnrctcupicli$@b-wnui, pul@$btn% mare,aproape I I . . . I IIUCL cu Y I L U ~&UL(JLI~,p u l p p u r l l n , i 1 ~ h ~ .I U ~ I L LUUICL, nu seautopolenizea7ii;suporri numai clima blind2 SOIURI SEMITIM- PURII $1 TARZII frucr cu pielili galbeni, pulp2 galbena, mare, foarredulce, Victoria" frucr cu pielira rogu-gglhui,pulpa g~lbeni,fruct mare, III~DII~PI.rnnrlim~nratJIIITP.a ~ t r n f ~ r r i l PLANTARE $1~NGRIJIRE ACCESORII: Paltoi de prun CI cazrna O tutore O pulberede roc8 O o g8leata de compost 01 material de legat
  • 19.
    prmu/ GRUPA 11 CurnNrajidin pepiniera altoi cu lastariviguro3i. Cerefi fap locului. rnajoritateaprunilor de grZidinHrodescbine $ifn dupg recoltare, vor fi ~idupis rarnificatesau cu ramuri vwejite. Protdlcfaplantei trunchiul cu clei (disponibil fn magazinelede horticul- )ocronrlplan telor Deformareaprunelor (hurlupi) este cauzat3 de o infecfie micoticz. Fructele se deformead, apoi se brunificz, pe suprafafa lor apare un strat f3inos. Culegefi fructele infectate ~idistrugefi-le.
  • 20.
  • 21.
    Oaspeteparfumat din Orient Pemigdalise dezvofta'prima'vara flori de culoareroz- pal, jar toamnah c t e aromate. Migdalul (Prunus dulcisvar. -20 "C,ins5 florile apzrbnd in duLis) se cultivii pentru florile sale minunate pi fructele gus- toase. Numeroase soiuri nu sunt autofertile, din acest motiv Pn veciniitatea trebuie plantagi po- lenizatori. Pepiniereleoferg de regul5 soiuri locale consacrate. Migdalii se comercializead in varietiigi scunde (indgime: 3 m) sau inalte (iniilgime:9 m). Alegeficu mare grijii locul de cultivare. Plantaji pomul intr-un loc insorit, protejat de inghe~urilet k i i . Iarna planta raistg pin5 la temperatura de martie ~ifructele tinere sunr sensibile la inghej. A Planta necesitii sol permeabil pi bogat in substan~enutritive. Migdalul tole re^ bine seceta I pentru d necesarul s5u de apii '-este minim. TZerea moderatii este benefid pentru migdal. Riiriri sistematic ramurile exem- plarelor mai virstnice pi inde- piirtaji ramurile inutile. Migdalul rodgte pentru pri- ma oarii la vbrsta de 3-4 ani. hgrijit corespundtor, poate tr5i pi cincizeci de ani. MIGDAL SCUND INC I U B ~ Pornigoriide migdal sunt taltoi cu crepere moderad deosebit de adecvafipenuu a fi corespudtori penm culti- cultivafica plante decorativeEn varea In ciubere. Daci dorifi d ciubere pe balcon sau t e d obginefigi fructe, uebuie sg cul- Alegqi un sai cu aqtere tivafigi un soi polenizator lent&oau mi@ altoifi pe por- ?nu-un alt MS. fnsd fn regiunile cu c l i d fbarte rece rezulLtul nu este garantat. Pentru plantare sunt pouivite deopotriviivaseledin eramid, material plastic sau lernn. Diametrul vasului uebuie s3fie de cel pupin 40 cm,?ncazul plantelor rnai *stnice de 60 Cm. Depunefi Pn ciub?ir piinht con*hd gi pupnd argili ce nu ti se usud repede. Putegi utiliza amestecuri de p-t speciale ce se @xsc Pn comeq sau pute~i prepara personal un amestec 1 I -v - ---- -* din p h h t de flori cu confinut Zonduceli migdalul pe un moderat de var, argild gi , iuport de ~ipci,sub proteqia in&iirnht cu degradarelend. I unui zid, unde se dezvolta Administrag plantei solujii foarte bine. in primii doi ani nutritive o dad la 14ziie sau I formati planta potrivit amestecagi-i fn sol P m W t 1 aspectului dorit, apoi rarili cu degradare lend. Dinaugust nu rnai fertilizafi pentru ca planta d se lemnificecorespun- fitor gi sii devinii rezistend la .amurilepentru a-i pastra iau ameliora forma. Xeva soiuri de migdal pot Pnghe5. fi polenizate ~i de piersici. Punefi-o la iernat fnu-o Ambele plante necesita c3l- pivni* sau Intr-un gamj ferit de duri. DacS locuiti intr-o ger, luminos gi aerisit. fnu-un regiune cu clima bland2 ~i loc protejat, putefi 5-0 15safigi nu dispuneli decat de un &rii dad o f&urafi bine in spatiu restrbns, cumparafi material plastic~ifblie. htr-o din pepiniera aceste soiuri. regiune rece solufia optimd este Astfel puteti profita de amenajareaIn j u d migdalului avantajele naturale ale a unei schele din gipci &operid asocierii plantelor. cu folie. 4h 4RE 51I N G R I J I ~ ~ 4CCESORII: O migdal cu rBdBcina in balot O cazma O compos. O ingrS~Bmbntorganic complex O foarfece de gradin3 "'dl 1Upfi o groapa de doua ori 2Umpleti groapa cu amestecul mai mareca radlcha. de parnant astfel ca balotul Arnestecati in ml o lapata de redacinii#ifie cu 10cm sub compost~i trei pumni de nivelul KIIUIU~. Desfaceti Mnza fngr&@mdnt. balotului.
  • 22.
    CARTEA GRUPA 11 8 LUMINA51SOL TRUCURI - 7 f . .a>P - , ' ... '-. Gra'dinirit isc~s~c.--x.,* . -. I - ' - ' 0 Toarnna cumparafi puiefi Soare. Migdalii necesita cel Fructele pot fi culese, clnd de migdalviguro~i,cu rEidZ- pufin gase ore de soare pe zi, inveli~ullor crapi si sunt cina ?nbalot ~icu cel pufin intr-un loc ferit de vlnt ~iger, pufin umede. trei ramuri principale ~iun ax. Indepartafi repede cojile. Nu cumparati puiefi far# Sol permeabil. Se dezvoltg Uscafi slmburii la aer. ramuri principale sau cu optirn in rnai toate solurile Migdaleleuscate trebuie radlcinl firava. pistrate in vase inchise eta*. IARNATARZIU PRIMAVARA Fertillizare Executafitsierile de intrefi- incorporatiin sol in jurul nere inaintede deschiderea trunchiului, pe o raza egala nilor. mugurilor. IndepZrtaJi lastarii cu raza coroanei, morfi, inghefafi, pe cei care ingra~amlntcomplex sau se intersecteazasau crex ver- mineral. Acoperifi zona tical pentrua upra piitrun- redaciniicu compost pentru a derea luminiiin interiorul impiedicacresterea buruie- coroanei ". i TOAMNA Plantare $irecoltare Plantafi rnigdaliitoarnna. Migdalele pot fi recoltate clnd inveli~ullor craps: scu- turafi sau batefi pornii. Migdaliinu prea sunt atacafi de boli sau daungtori. Uneori devin totugi victirna pgduchi- lor defrunza, ce cauzeaza deformarea frunzelor $i15s- tarilor. Stropifi plantelecon- taminate cu o solufie de sapun si alcool, h caz de
  • 25.
    Cump&ra$i r hd u r icu radicini binedezvdzate. Wu cumphfi niciodaG plante mate, xwte sau flcave, eventualcu r&Wna brunifi- cat& Figatenfi la mucegaiul verde $ la peteCenagrede pe r&dicina. PRIMAVARATlMPURlU Plantare Plantafi cap~uniipe teren cu sol cald. PRIMAVARATARZIU Cules Fructelecoapte se strlng zilnic, deoarece ramlndnd pe tulpina, acestea vor putrezi. Pe fiecare tulpina se lasi doi stoloni. Ceilalti se vor reteza direct Ilnga planta mami. O IMPAWMP SFL rWurik ce r&esc.odat& pe an, cat ~icele care fructifici conti- nuucar m a lumini. Fragiide pHdw se dezvolm bine ~iOn penumm. Sd afPnat cu permeabiliite buni. Cap~unulvegeteazatn orice sol rnaiafinat: R sol mai compact crqte slab. tot anul -d TOAMNA TARZIU Acoperirea solului Acoperiti solul cu paie curate, lipsite de buruieni. PRIM~ARAURMATOARE Fertilizare cu substanfe nutritive Dupl primul cules fertilizafi plantele cu o solufie1nutritivii n cantitatea I prescrisi pe ambalaj. terenul cu o folk neiagra. previzd cuorffkii, fn m p u l mentineriiTn stare umeda $iWrS buruienia porfiunilor de teren dintre plante. Dadindeplqi stslonli, fruc- tele vor crege rnai mari, dar se va reducerecolta. 'Putretirea rogie a rsdicinii este cauzata de micoze. 2dScina putrezege, frunzele se usud ~i intreaga plant2 moare. Elementele putrezite se vor scoate din sol ~ise vor distruge. Plantele sanatoase se vor cultiva in Ite straturi.
  • 28.
    CARTEA GRUPA 11 10 GridiniritiscusitI Curnpibatidintr-o pepinieri cire~icu ridicinile binedezvol- tate. Tot aici v i pot inforrna ce soitrebuie ales pentru polenizare.V i recomandirn a i alegeti un soi carea dat deja rezultateInzoni. 0 Nu curnpirafi pomicu r W i n i UMM. *$bare gi climat bl~nd. C%egiiau nevoie de ambele. Sol bogat 7n substante nutritive, gi cu bun2 perrneabilitate. Cel mai bine este ca inainte de cumpirare sii mliEita$io malizil a solului. tot anul- - - lndepirtafi liistariicarecon- cureazacu Iastarulprincipal. Pe partea inferioaraa trunchiuluiasezali un inel cu clei pentrua-l aptira de daunatori 00s). TOAMNA URMATOARE Acopeha solului Cu pufin timplnainte de Acoperifi zona din jurul tnflorire efectuafidezinseqia. trunchiuluicu un strat gros Dupi o s~p~rnCtnifertilizafi de compost gi paie. cu o solutie nutritivi. VARA Fertiliirregi Hieri Punefi compost tn zona din jurul trunchiuluiSntr-unstrat de cca. 10cm, apoi intro- , ducqi-l in sol. tw-m A L5sati liberi zona din jurul trunchiului. larba sau vegetafia deasi sustrag pomului multe substante nutritive. Vara putefi deja planta plante fertilizante pentru -rnn5 din jurul trunchiului. -1,Jlinuscula musda ciregelor $i depuneouile in cireap pejumatate coapti, si din cauza larvelorfructul putrezeste. Din mai p l n i In iunieagifati pe porncap- cane pentru muflele cire~elor.Tndeplrtaticire~ele vitimate sau clzute, giurite de diuniitori. !loctorulplan telor 1 I D ISBN978-W3g809291
  • 29.
  • 35.
  • 36.
    - w &l = s 4 p r a v & d i n ~ d a r g t : & ~~gilaBo3.hl.orcwridde gipm* def z a m p l u ~de d u d ed i c eakd o r . Prmj@-1 de*t, deo- h- z e l e g i f j , d & - h d k I-tlamm prow4de * L ~ p e n m c a fisa&&se*& c h @ ~ n i e ~ * & k i w i e s r e a c ~ , p e r i d d e ~ den&Cameverde, aromatidi+i brimare a fbaelcxmngine sembqembmce, w e , comes- ribile. Un *haasipki necesanrlzilnlcdeviUCa1 unui adult fnm-un locrece~cu conginutmare de umidita a a e r u l u i , k i w i s e p o a t e ~ ~ timp de patru luni. voltate. Putqi mnape o p e b o d d e ~ d a d & n u i d e o p ~ & ~m d p~antqicd m d t opt miurifcmeiqti. Soiuripole- nkuoare datesunc ,Mamas si,Tomurim.a - In &nile noastrese davold binegi hibridal&kiwi (Acu'idiaargum). Soiul.Weikin naiephue20 gi 50 Culri.;yileiwipeunpe4ecede ~ m l i & d e ~ s ; u r p pexgok Planmh fipziddox msei, cud& m mUn r m&zm i a florilor sale albe. I ,Bruno" I vipare mijlh-, p t r u polenimrenewidsei polenizator,ti corespunde bine, d m p l u , ,Macuan; fnfloqtetn iiunje; frunedem&ime mijlocie,sub@, cilindrice; mImTnoctombrie~inoiembrie I.Monty" igoaremijlocie; penrru polenizare necesiri soi polenizaror, ii corespundebine, de xemplu, ,TomuriW;inflorqre in iunie-iulie; frucrede rnirime mijlocie,cilindrice; ecolrarein noiembrie Tn grldinile din aproplere pldurilor e posibilca iepu sllbatici s i roadti lastarii. inconjurali cu o plasl de s ma cu ochiuri stranse planteletinere, deosebit d periclitate. Cu exceptia plantelor nou plantate, toate plantele de kiwi necesiti tiiere regulatl. Vara t8iaJi lastarii laterali productivi, iar iarnaTndeplr- 1 tati toti llstarii laterali inutili. LasatiTntre llstari ,Weiki" ~ ~ W t i . . c k d g a r 2 - 3 r n ; + & i : l a ~ pianqi&ui ( ( I distanfe de aproxirnativ 1 PLANTARE $1 ~NGRIJIRE 1Prinlavaramontaflpezid un Le 5-10 ~ r nde suport, &pet, u 2suportsoliddin zipci. Fixafi-l groapidedouaori mai mare bine, deoarece kiwi se capra cu dedt balotulrZdricinii. marevigoare. 3 Scoatefi plantadinvas, intor- Depunefip&m'antulFn dnd vasul ~ilovindu-lu p . 4groapa. ~ r e ~ i - lcugrijs. PlantaPla addncimea lacare Legafi lax liistarlideurport. planta fuserein vas. Fructelecoaptese turte4 pujin d a d sunt aplsat@. stanfe nutritive.
  • 37.
    Kiwi 4 PRIMAVARA Wantare2i p ro t e e Plantati kiwi imediat dupa topirea zapezii. Noaptea acoperiti soiurile sensibile. Fertilizaji la lnmugurire $i Tnainte de inflorire. VARA Tdiere T3iaji ramurile fructifere la 5-6 frunze deasuprafructelor incipiente. Nu deranjafi ramurile fructifere Pnflorind mai tdrziu. DupA inflorire, taiati tijek florale ale plantelor m u l e Otjnga, jos). Repetati fertilizarea la maturizarea fructelor. I 1 . Grridin&itiscusit Y ; i .' : 0 Cumparafi plante a Necesiti3multi3 api $isub- dguroase, cu rSdgcin8'8p e&I 9i protejat. stanfe nutritive. Fertiliza$i halot sau container. Cu c& 0 So1permeabil, bogat In prima dati la inmugurire cu hMml d d i c W &&& substante nutritive. Kiwi se lngrlylmfint chimicfiira calcar mare, cu at%tplanya sig Rnradacineazimai uyw. Solul sau ideal este cel cu raiere Taiafi @rfile moarte, piper- nicite, lastarii laterali inutili yi Ibtarii exemplarelor femele care au rodit de doua ori. )octorulplan telor Kiwi este o plantl rezister ti, dar uneori este atacatl de Nduchii de frunza. Combateti diunatorii cu o solutie cu sipun: diluafi 200 g de sipun lichid Pn 10 1 de api. Nu folosifi substante chimice.
  • 38.
    FRUCTE GRUPA 11, 14 = Fructegustoase, bogate in vitamine crr.humus YY ..
  • 39.
    Boabe bogate invitamine L fn fiecaregra'dina'este locpentru plante ujsor de Ingrijit, cu fiucte savuroase. Fructele coac~uluisunt bace rogii, galbene sau negre. Gustul bobigelor rogii este dulce- acrigor, al celor ,galbene este mai suav; din coadzele negre, parh- mate gi cu gust pugin picant se fac de obicei sucuri, vin gi gem. Toate soiurileau un conjinut bogat de vitamine, calciu gi fier. Degi coackul rogu gi galben, precum gi rnajoritatea soiurilor de coadz negru sunt autofer- tile, pentru o recolti bogati e Jbine sH plantim soiuri diferite. Tufele se dezvold mai bin- ' d a d le sidirn cu 2-4 cm mai adhc pe cele rogii ~igalbene gi cu 10 ern mai adhnc pe c4negre decht erau in pepiniers. Nu recoltagi coakele prea devreme, pentru ci doar bine coapte sunt cu adevirat savuroase. Se pot congela ~oasoitculese. 1 SHpa$igropide 50 x 50 cm, 2~ ~ W a V J - addncide dou%caxmale. cu unpumndefm&rnW Pamdntuldin groapi se va afdna natii. Cmpowtlseua awutasm cufurca. , binecupMn&il, praporplpI:3. ' * i0IURI TIMPURII jonmeer van 1ers .ucrc negre; cormlnl lung; Dace marl p (IUICI;~ I M *ti; crerere v i w d , mistent 3A$eza$iplantaingroaps'ras- 4Umpleigroapa cuamestwul firlndu-i radacinile. de pirndrrt compost. T a m Controlatiadgncimea plantarii bine parndntulcu d n a apoi cu ajutorul uneiscdnduri asezate udati-l din belsug. de-a curmezi~ulpestegroapa. Rote Vierlinder" -ucterogu-inchis; ciorchini lungi; bace dulci-acrigoare; recold . " ,."".Z. *,.r*..,.I.....:"..""- -.-...,...-,."*.. I ucte albe: d Coadzele-agri~es-au obfinut prin Tncruci~areacoacizului negru cu agrisul. Forma tufei seamini cu cea a coacazului negru, fructele au insi aroma mult mai suavi. Se dezvolti viguros (distanta de plantare 3 m!). Necesitaririre doar dupi 2-3 ani. Culegefi fructele numai daci s-au copt bine, altfel sunt insipide. Macherauchs ) ;Pca"*ro,l!-.a" :ucre rqii; chiorchini lungi; autofenil; bace mari, t~lri-arricngr~.rprnlri hoari ucre qu-Inchis; boabemari, dulci;confinat ridicat de itamina C;crestereviguroasi - -
  • 40.
    I Gr;i&n;irit iscusit 1 TOAMNA %lire Este indicatisidirea mai Dupi culesul fructelor, t i i a t i sau paie. multor tufe In acelaritimp. ramurile slabe, 5mbitrAnite ~i Acoperifi terenul cu iarbi crescutede-a curmezirul se vor tiia @ n i aproape de sol. PRIMAVARA LBsafi doar 8-10 listari noi. Taiere Pentru acoperire, folositi Lasaji doar patru ramuri compost semimaturat. scurtate pang lajumstate, eliminaji restul listarilor de la bazi. Acoperiti solul cu compost. VARA 1 -re UdaJitufele periodic. Fructelecoapte se vor prote- ja de pasaricu plasa b). Doctorulplantelor Tripsul este un diunitor frecvent. Pe suprafafa plantei apar b i ~ i c iropate, frunzele se zbarcesc ~itermi- natiile listarilor mor. 'rimavara, tiiafi listarii bol- I iavi ~idafi-le foc.
  • 42.
  • 43.
    Nuc LUMINA $1 SOL'1~TRUCURI crraainarir iscusir I L ROVlZlONARE 7 . s~um~%$f~fll?pepyhiere 0'5oare. Pentru o recolta 0 La pomn"lneri facefl numai nuci altoiti. Alegefl bogata, nucul necesita zilnic t3ierile din august. Tra* miuri potrivite conditiilor cel pufin rase ore de soare. locultaierilor cu substante &a d i m a w &przdinii. vindecare a leziunilor. Nu plantali nuci alituri de Nu curnpirafi puietl%%mi, Sol cu humus, rnoderat intrarea pentru automobile reavin. In locuri uscate, Fn sau I h g i terasi, deoarece timpul rodirii udati pomii cojile dzute lasa urme pe fievabcaaxe. exbundent ~i des. vehicule $ pe 591. grijre tot anul , PRIMAVARB Fertilizare In martiesau aprilie n septembrie~ioctombrie arterneti materii nutritive culegeti nucile dzute ~ixu- organice Tnjurul pomilor turati restul de nuci de pe tineri 5i incorporafi-lein sol. pom.Indepiirtati coaja Pe ~ l u r i l eslab fertilizati ~i verde. Uxali nucileTntr-un pomii mai bitrani. loc cald, vAnturjndu-le regu- n&@rtarea frunzelor dzute Dupa recoltare, strangeti cu grebla frunzele ri cojile cazute (stanga)pentru ca daungtorii sa nu se imtaleze Tn acestea. )octorufplan relor Arsura bacterianiia nucilor apare in locuri umede. Pe ~ j iapar Pete brun-negri- 10% iar pe frunze Pete I ~~iaronii,de reguli, cu mar- gini Tn unghiuri. Miezul ucilor putrezegte$ise I~nnegrerte.Deoarecepomii nu se pot proteja cu pesti- cide, evitaji locurilede cul- tur3 umede. O IMPAMMP SRL RO-P-02-10515 &ah-- 8 ,.-a- **..,--8 ISBN978-963-86092-8-1 -n
  • 44.
  • 45.
    PLANTARE SI ~NGRIJIREBaceaspectuoase Pe d e l e necesihd o ingrqire simpli hctele aritoase, portocaii apar toamna dtinii cient pntru pie exemplare t feminine. - Fkde&xernnate, @I- ilor. b e d apazpe ratnurile de doi E s t e o p ~ r H , ~ p e o anidinmardep3nilPnrnai. &@bdu-se ori &xiEuni- Fntcrelebac9portocaliu- nine ori fled A. intens, ce se mst;tnma&din Exemplarelehniu~:n$nuro- august, an& minunat fnconju- dcsca t d d fn %propiere rate de frculzele'Inguste,wrde- exist36 un exemplarrnasculin. cenqiu. Dad do+ 1recolqi fiucte, CZ& se poate utilizaPn Joui ori mai latL d&t balotul de nirip. este foarreimportant ca la rnnhiph&hi.Tr%d fn Racbasah-te tului gi OBascmzigari pea- cumpare 1v5 inforrnafi simlkd cu dupe& gi pe sup&fe mari. Se emin& ji tru pb%i. supra sexului plantei ~iP adnd bacteriiha- prin drajonare, dinacmt Pe terasiise p t e planta gi cumphp dtina fn pereche. toare de azot, asemh5mr motiv se foloqte i la h e a ih ciubb. In plantage de gad viu un p&&oaselor, dtimse poate solului.TotodatZ ate ad- CMnase poateh m d ~qor exemplar masculin este sufi- cultivagi fn soluri rnai &. jpentru proteqia corm%v8n- prin d m j d dec&&&& FRUCTE BOGATEbIVITAMIME Datoritilcon+utului bogat fn acestesoiuri+m&d btre- exdentefnprivinp prodwjki vitamina C, deWva ani dtina timp6lanoi. de polen. Plasatiplanta in groapi astfel este c u l t i di ca d u s t fiuc- Jrugatan se mace &bit Stribpea recold m e o ca partea superioaria &. de devreme, ftuctelesalese pot sarciniXdeosebit de laboriod Soid cur& bag& au culegedela mijlocullui august. Din fiuctese pot prepara hrealizare?nspeaalihfhsra ,$refgo* &te din august. sucuri bogare invivit;unine,vin RqdhdDemou-adGerman& Fructelesalecu coaj5sub* se dulce de fiucte, marmeld gi ppeted foartebine la prelu- jeleuri. crare. Din plicate, se decolo- Dinm ah+ fru& ad- &repede, de aceea soiul nu tivaji la noi &ha dispme & esce cel rnai pomvit ca arbust d maimaareccmnfinut dav h - Deoarece ramurile catinei ornamental. mina C: 400-900mg/lOO g.& 1 sunt pline de spini, la cules ,Ukmansepmte recolta de &i timp, mnphe jvim- purtati manu~ide proteqie la mijlocullui qtembrie ~i minele B1,B2, B9, caroten, ri irnbracamintegroasa. i produce numcro.sc fiuce m i , vitamina E ji K, respec& Bacele pot fi u~ortrase de rnicr&ente. Efectuls5u pe rarnuri cu furca, dar terapeutic se f;ace simfitmai dm solutia cea rnai simpla este h cazul carendor tnvi& sa nu culegeti fructelede pe $a1&&lor de arbust, ci sa taiafi rarnurile umireade ,,PohiP M e r h hpe ramuri incarcate cu fructe. piinktiama,pildrilele conswn% I cu plihre, h t g fnunosgi tllv3PA
  • 46.
    GrridinZritiscusit Primavara devreme sauSoare. Prefer2 locurile i n grsdinile mai mici toamna cumparafi tufe de Tnsorite ~i calde. Suporti bine drabnarea p a t e deranja. citini cu flori masculine ~i dldura toridi ~ivlntul Plantafi dtina Intr-un loc feminine, cu radicina in balot puternic. unde se p a t e extinde liber. de p2mlnt sau Tn container. 0 Dace dorifi s i recoltafi Sol de gradini, usor fructe de pe citini, nu calcaros. Crege $iTn sol I n gardurile vii plantafi cumprafi exemplare cu sex extrem de slab, nisipossau cu exemplarele de citini la necunosr..' pietre, dar r i m h e mai scund. distanle de 1-1,5 m. fngry!lretot1 ~anul PRIMAVARA IARNA Plantare TiSied Perioadaadecvat2 pentru Perioadataierilor arbugilor soli- plantare.Inregiunilecu clima tari ~icelor din gardurilevii. Din bldndl se poate planta~itoam- cauzaspinilorpurtafineaparat na. Deoarececatinaeste manu$de protmie~ihaine deosebit de sensibilllafer- groase. Gtinasuportabine~i tilizareaexcesiva, incorporafi?n taieriledrastice. sol ingragmlntorgano-mineral L ~ L I I I ~puatefi atacata de complex numaio daa la 3-4ani fainare pe vreme calda, (dreapta). umed2~imai ales in conditii de sol bogatin substante - VARA nutritive. Pefafa ~idosul Udaresi Sieri frunzelor se formeaza un Vara, udafi plantain perioadele inveli~alb-cenu~iu.Preventiv de secetgTndelungatB. h august plantafi catinaintr-un loc efectuafitaieriledeformarea corespunzitor.fndepartafi arbugilor din gardurilevii. lastariicontaminafi. I -8IMPABIMP SRL RO-P02-10-042 ISBN978-963-6809261
  • 48.
    Delicatesi dulce ACCESORII: CIzmeur in container CIfoarfece de grading CI cazma O spalierCultivhd soiuri &rite, pure$ recoftazmeure p h i toamna. Soiurile de zmeur se pot iulie, apoi in septembrie), pre- irnpiirfiin trei categorii: ro?ii, cum si soiurile rodind con- rodind o data sau de mai tinuu, care Pgi oferH neintrerupt mult de doua pe an, gi soiuri fructele de varH p4nii toarnna. galbene. Zmeurul este autofertil (se Culesul zmeurului rodind autopolenizeaziI),d a d fnsg o singut&datii pe an incepe la cultiva~irnai multe soiuri, soiurile timpurii in iunie, recolta va fi rnai urrnlnd apoi soiurile sernithzii bogad. gi drzii. Din categoria zmeurilor rodind de rnai multe ori apargin soiurile rodind de doua ori pe an (de regulH in iunie- a 2Stipati un pnfadanc $ilatde 40-60 cm (lungimea depinde da numarultulpinilor). Atmestemti pamentulcucompast Perbda de plantwe:toamna sau primavara.Zmeurul se comercializeaz&la varsta de doi an;. Udati-lbineinaimtede plantare. . I soiurismicimpurii;mitaredehf m 1 u i kliqfmaem i , foutemmre; soi timpuriu; recoltare delamijlocullui iunie;huae mpdeschis, rorunde, mari, nrrulnrGr rn-n rrrrrrrp vionnm,d. rm;crmr celmai cunoautsoi recoltarede la mijlwul lui iulie; h u m rnari,dulci --L 4Plantgtila distanfe de 4u cm. Muguriiradkinilor stifie situati la 5 cm sub sol. Scurtaji ltistariila 50 cm. Mulcitisolul Confecfionati unspalk (1,5 m). Batefi stalpiiin pgmant~isprijinifi-idin lateral. Intin&$ slrma la trei inshimi I .Himbostar" I soisuperior&niu;h c t e mari, extremde dulci;produqie mare; drajon& slab; I Passrilese infrupti cu plicere din fructele zmeuru- lui, dar recolta se poate pro- teja usor cu ajutorul unei lase. Este important ca plasa sB ajunga plna la sol, pentru ca pasirile sa nu poata intra sub plasa ~is i devina captive in ea. aur wuu, ztrul~u~ i v ri c w ~ t r i r rla USc;t- I-UIIIVI JL II ~ U L I C ~ W WLCWULIII, fruae de form'i conid, aromare$i bine conservabie - -R O ~ U ,RODIND Autumn Blis DE MA1 MULTE 5 m; rezisrentla boli DRI 1- 1rodqte de doui01%prima recolrahiunie-iulie, a doua din septembrie;.. . .. . - rode,ctede doua on; sol consacrat,prlrna recolri in ~un~e-~ul~e;recolti prlncipali in septernbne;in;lpnlea liar~lor:cel mulr 1 m Zrneurul se fertilizeaza primivara cu ingri$imant organo-mineral si compost. Incaz de carenla de rnag- neziu, amestecati in ingr?i$unlnt si pufini c e n u ~ i de lernn. Din iulie nu rnai fertilizati. Toamna, mulcifi solul cu compost. I'- -.=- Recoltafi din d o ~ &indoua zile, deoarece zmwrele nu se In perioadade cregtere coc deodata~inu se pot pL- mentineti reavan ' ' ' .--T.--"----.., .-.- ....-..w .-.-,.-.- r-----r- .-.-r------.-, fruae mari: Inddmeabmilor: cel mult 1 m ZI tra vrerne lung&.Zmeurele 3sunt suficientde coapte I citi-l cu paie, frunzi~uscat I at~~nrirand se pot deta~a Isoi porrocaliu; fructerotunde, foane dulri; recolt5 in iulie; inilyimea listarilor: cel muir 1.5 m '1 soi m-$beniu; h a e de rn&ime mijlde, rorunde, banedulci; I * I I I* . .I I 1 C -.
  • 49.
    GRUPA 11 17 7Grridinriritiscusit '.1. Cum@rafiplantecu Iastari viguro~i.Plantelecu ridicina in balot de pimint (lacontainer) re pot planta oricand. Exernpla- relefara balotde phrndnt pe edicina se pot planta numai prirnavara sau toarnna. Nucum@rafi plantecu llistari su@irisau pitafi. Soare. Prefer3 lumina $i dldura. fi este favorabili situarea estid sau vestid, protejatiidesoarele fierbinte de arniad. e Sol bogatInsubstante nutritive, upr acid ~ireavan. Spala$-le nurnaiinainte de consumare.Fructele@late id pierd gustul. Pentruconseware punefi una cAteuna boabele de zrneurz pe o tavi ~iintroducefi-leTn congelator. Dupi ce au inghept, punefi-leintr-o pungi reintroducefi-lefn congelatof. VARA Ingrijiresi moltam Nu pri~ifisolul zrneurului, dar rnenfinefi-l umed. Mulciti permanentsolul $i legafi listarii. Prima recolt5 este posibili la un an dupa plantare. Dup3 rodire, tiiati - = a w e- , 1PRIMAVARA TOAMNA Plantali$ifertilizafi. Indepar- Mulcifi solul cu un strat de tafi tofi lastarii de pe soiurile 20-25 cm cu compost, frunzi~ rodindde doui ofi pe an zi uscat sau scoaqi tocati de care n-au fost Tnci taiafi copac. Dupi recoltare, tiiafi toamna tarziu. p h i la sol toti lastarii soiu- rilor cu doua rodiri pe an. la nivelulsolului rarnurile soiurilor cu o singura rodire. Atarea listarilor este o boali micotica. Pe liistarii tineri apar mai ?ntaiPete I brun-violet, pe ramurile mai in vSlrsti Peteargintii nu negre, apoi lastariipie Tiiafi ~iardefi listarii infec- tafi. Sub rarnuriletinere rnulcifi $irnenfinefi reavin solul.
  • 51.
    uldapadlez!Jnlew ne-spug3!sun)eJeop!!zJgl ala3adJe!'TaldLuo~ aseapaju!eul!!~ndLu!~ ~!~n!os!ieqo>a.tl.a!Jenue!ul gugda$e~$qd!JjodeuJe!ap aladalavwnu-eiv.a~ello3a~ gdnpdw!lunlsu?ahlasuo] ulaleJ3nla~dnesalelunsuo3 a!nqagalajle'g~efiunlapu? !eLuawalne~pgdlod as!Jn!osalaun.j!~a~!p!JO -asapalsalola~adleu~nsuo3 ap!La~qo3a~ap~nduJ!l wapunqeadapo~lnwodJe! 'empig3ghlasuo:,!fejueld gzealalo~dInp!Z'ra!leds adsnpuo3!4aleodp!z unap!Jn$gleaejueldInJgd -gjg~nesaldn~al!u!~gpF~[ - lueyapsu!aIa~''"a3uaJajuq"'"au!lqa!lsddel3":aJeom! -a~odIJnlos!alienualUIeuedauawa~dasml~n~o~llru elavemnsuo3aleod: Ipoiadapad: g~u!!~o~tqugpdunqtvrnuyuiptdIJEJ~WIelye~unswna~eod: -""7--r"":---,,"--"---,"-d.---"*"-.""-".-...- I.. !a!~qmaldas!nl~nmdau!eleyd1sn9ne!nl~nl!Srgselaperunsumaleod: -rindgdnpeiap .gn~-!pod'pzdo-adydnp 3sapor~pl~~XINI tn!!wad .ra!pdsadasnpumgznnuad ISaq~ulodmnsapurusapn-t!og -p~.~oj!synasplap~JOJ qpms!uad!Slpuj~UNI n.wdaaal*llrmd mu!<!nlnqdeaxeuo$p!y~e apaJupu1.ualodap amonmopyamuadalemap lunsqpn!osa1eo1nugsu'qd ap!oslpunn3lvzplJa!nq -aJlpxd@q*QJd. omnear=-='CI .gu~e~ap'3-01 ap<papandarezpuem ap!apeo!iaddupyd ujqca~~wmmdW!IXI reuraradr4'aseaupnpPIXI purapadtmqawap'a~&zfi
  • 52.
    Grzdinirit iscusit APROVIZIONARE LUMINA$1SOL CumpSrflalfoi d&doi-t& Soare. n r u l se dezvolta rk r i i altoifi pe gutui aw ;a ani, cu riidiicinii liberii, cu optim la soaresau in Mkscundii, dar rodesc radacinafn balot de piimal?lE penumbra. abundent. in pan& W kmtainer. Nu cumparafi alt@&lq& , 4 cu humus, permeabil. La recoltareindepirta$ &s I se dezvoltl cel mai bine codifa $iplstrafi fructele care r o d e w - w w %I sol vara permanent reavln, Intr-un loc riicoros, Tnfii5urarbd ani. 1 PI v a k a pH de 5.5-7. fiecare fruct in hartinfini. - M1,,lgrijiire tot anul 1 Formaficoroana pomilor tineri in forml de piramidl, cutrei ramuriprincipaleinjurul unei ramuricentrale (ax)rnai groase.indeplrtafi crengile Imbltr%niteale pomilor batrani ti lhtarii crescuTi petrunchi sau pc ramurileprincipale, pentru ca lurninas3 pltrundl prin toata cwoana. Schimbafistra- tul de mulcireti fertilizafiplan- ta. Plantafi pomi noi. VARA Rgrire Rlritifrudeleladistanfe de 15 cm,pentrua creste mai mariti a avea o producfie mai mare Peweme secetoaha, udafi pomii abundent. TOAMNA P r o t e e contra inghefului infl~urafiinjurul trunchiului o bandl din materialplasticcon- tra omizilor @). Rugina cauzeazii p t e por- tocalii pe fafa frunzelor ~i umfllturi albe confinand sporii ciupercii pe dosul lor. Planta intermediarii a diiuniitorului este I ienupiirul.Indepartafi toate 1 frunzelecontaminate$itofi I ienuperlidin apropiere. I
  • 53.
  • 54.
    welln a1t2oqapeoJ:alrAo'uemaunleb7parapemtueiarnarlad wepnapaynpejjjew~oj!f.aseo$eug Inlwleu?^..!nlnloseldnseapay~ol!upypg~eaw!Sunluajsunel gra!nw%!!~!oile[roo1ai!oale!ieunx,s!Bai!uynesaueow qwdII-1nunle!WUWPal!uqpola~ay.eo+n,fiqv~£.a1a~3s!pu!~I!J!A!J~ape[a~o~dnr,le!ms~<!JEW!u!p7;& EAennuad!jayop!!u!>a~u;~'asumaup!~npr&n~luad n3quaAuor,!lepepmopam!~unsamqspayjnL ~~pe~map puyde3~nunp.luap !jemeld!3!wp!pp%-ynsngedsapeaundsypp u~-~e~!los!i~aueldya~eod-nSyEAgsamqan'~u!p@3UJ ~nunp<alm!q~eqnsa~ueldunp*uxqdp+JApea -..awa~happw !6a~&oqpwape01anpo~d EwJnu~p-~'1!01pns!!~d ad!u!3p~ad~!olpuIsnqJa w~m!p!~~awmampunw 4 '!"lnWAIt?PJW -Jaqupdpqp~asmmp r(-a10daanoap'ajm~o~pw pwea~a!do~deujmm~d Iplnwo3uas.J+Uyaeod !!J@!u~IO~1NjaJappw'Inl -pw!spnpordasnupalawaj JO~ e16qnrrsern~o~uop EaJ!JOpqE3~~VUJasal~d aqwnueq-aI!q!z!A"ar%~ms !6rolazunymonsqnselae !fuawe$n3soumlunsap~ -SEWa~!~old.aIawaj!iapsew ~nduobaquwqylodlsnqre an3arjad.JolapoJEala -pumEu!m.xalapaJBpmwaJ apal!!fpuor,16~aq.~ogul SEI~~OJaleopsapazqren !6~~!ZUFIIapawmja~p~ui y1od!mddqaqmeUl -gpdmpdu!soapal!~adoDe lunsa~aema1gqd!SapAo luns+nuapmp"8 apalaunpapa~!qasoapa~ds -po!~aju!mmdnop yadmea1aladm!Sapun10.1 1U"S?*apapmlv 'mapn= ~sa~nlunp:v~s;~n:appu -p3apaljga~rann(~~IPAE .mE[I&~AEsnpLr03)~~~eqps a~b rna~n*apun@@&p nu'apJ~l~adunp@mnp ES$POPpa.F-u~PJ
  • 55.
    Gridinsit iscusit a Alegetlarbqti cu rnai mulfi Iastari, vlgurqi, dezvoltafi, cu ridicini libergsau h balot, la sac. a Mu ~umpDk~zlfPplan* cu Ihtari rari, slab!, rau cu rkticicini mdenroltati. a Som. Prefer5 sdarele9i dldura, hii aduce roade ~iIn locuri semiumbroase. a So1p e r m d l , cu humus. Esteo p4a- nepretenfioasi, dar nutolereazi solul uxat ~i apa SIagnantZi. a Efectuatit3ierile iarna. a Taiafi anual doar c&eua ramuri rnai bstrgne, din partea centiau a plantei. Este de preferat ca tufa s&fie mai risfiratil, deoarece asifel gi partea interioari dispunede lumina necesari. 7loctorul plan telor seceti tndelungati udati Plantare$icolectarea plantele~iextirpafi buruie- roadelor nile. Exemplarelemai Toamna este perioadaopti- bitrsne pot fi lnmulfite prin I m i plantirii gi recoltirii marcotare 00s). roadelor: alunelesunt coapte c%ndau coaja mar0 ri IARNA tare. T2iieri La sfar~ituliernii rirititufele iargirija alunelor poate PRIMAVARA maivarstnice. ataca alunul turcesc. iertilizare w Daunitorii giuresc roadele In martieamestecaticu rnoi~idepun oui in interi- ingri$irn2ntorganic solul orul fructului. Larvelecon- din jurul tulpinii. sums rniezul. In mai-iunie intindefi folie sub tufa ~i VARA scuturafi plantaca insectele yngrijire $i?nmu@ire s i cadi pe folie. ?nprimii doi ani, petimp de 'F. , . , - . - IW L% * %!: - , 4 SWAMMP SRL RO-P02-10-011 ISBN978-QWMO92-8
  • 56.
  • 57.
    firucte zemoase 2nprqituripi subforma'demarmefa& _ Wpl (Riba urn-crispava satbum)l d o ~ t ebarre devrerne*de amea este extrem de ~ensibilla Pnghqutileti21 da-supon5bine Inghepul de iam5. Este autofertil,dar rodqte abundent da&ise cul- tiv5 simultan mdte soiuri. Forma sa v a r d tn 'nncfle de soi, de la ere@^% la tufoasii, Insilflrneasa find de cel mult 1,5 rn. Pe rarnuri se @sac spi- ni, mai mul@sau rnai pupni. Soimile e91 aromii dulceag- paxtbmad sunc excelentecon - sumatepraMpere, cele dul- q-acripoare fihctele cdese 4 crude e pox utiliza gi ca ingn dientede@tit. Agriiul nu necesita.condigi specialede sol.W i n i l e sale se extind pe orizon&, de j a- nu pr$i~isolulIn jurul plantei. Mulcifiwna G&cin agriplui. PLANTARE $1 TNGRIJIRE O piatri Dfoarfece de gridini ir ace mari,ovale,verdeca iarba,usor pkloase,dulce-acrifoare;soi tlniu; raisten~ I"'- re i&ban ~ ~ & d c a i & d d u l k ~ c m i F l i rezistenrla hinare Bateti alaturi de agri~ulcu trunchi Pnalt un par in sol, ajunggndu-i pdnl la ,,Griine Kugel" coroanl. Legafi plants cu illa binare pufin dedesubtul rarnificafiei trunchiului. in cazul arbugilor rnai varst- nici cu trunchi halt, cu dinn &i" bace mijlocii, rmnd-ovale,galben-Inchis,nende,ddmg-+rnate; soisemi- coroana larga $ifruae grele I, rim uriu,rezistenrla kinare se recornandl folosirea unui , suport triunghiular care s l k 1PentruirtmukJim prin marco- On locul unde lastarulatiqe taj, alegefio rarnuri lun$, 2mlul sitmio groapn p W . pamniafn anul anterim, care sa Arn~tecatiInsol cornpest,pentru p a t eapleca @n;i lad. a menfinemaibineapa. Qxanta" bacernari,lunguief-ovale,galbeneca mierea,usor pkloase,dulceag-parfu- mare:sni t3ni1l:r n i ~ r ~ n tla fiinare susfini coroana cu ~ipcile - sale orizontale de legare. bacernijlocii, lungu$-ovale,verde-gabeniu, uforpkloase, dulq- Acest tip de suport prote- act- miaemitimpuriu;d b i lkttiinare ieaza ~ l a n t asi de vdnturile ace mijlocii, rotund-ovale, verde+%lbui, upt &I-, ddce-padimare; soi puternice. " 1 ace mari,ovale, royu-inchis,u9or pisloase, dulce-acri~oare;soi rirziu; sensi- :I I" &:-"-" 3 A p h f l cu grijl ramuraTn 4Umplajrigroapacusolulame groap&,astfel ca 20-30 cm din liorat, Fixafi ramuracu o pia- viirful acesteiad iaslila tra, astfelsolulse menfinefeavan suprafafa. sub ea. I I mpuriu, sens~b~lla &mare mijlocii, mmd-aide,m p m i n , neradr,d&a+ soid d m - Daci bacele sunt ofilite ~i putrezsc, au fost, probabil scurtafi ramurile prea porn fructifer sau llnga un W m r a urm&wre wifi- lungi, care ajung plna I zid estic, unde nu este ca$ dacl Ilstarul s-a Tnradaci- la sol. Fructele de pe sol 1 expus i n mod direct razelor solare. . .m
  • 58.
    CARTEA GRUPA 11 20 Gr;idin;iritiscusit I - _ . .Cu m* vigummefdnbase, la container sau cu rM&ini libere. Nudmp&@ agris cu vatful ktarilor ofilit, deoarece setnr]kl&cinerszl greu. a bare;penwnM. Umbra de amiad moderatii protejeazhfructele de aqifii. 8 Sol pmmahil, cu humus, reavan, nu pregadbnc ~iu v r acid. Rntru consumul imediat culegeti nurnai agrip coapte, care se pot des@r$i qor de planta. Pentru@hitculegefio parte a recoltei dnd agrisele sunt Vnd mici gi ~ n i . Celelattevor crwe astfel mai mari. ----- 3octorulplantelor IARNA PRI~VIAVARA Tdiere Wantare$imulare Tiiiafitoate ramurile mai Plantaliagriyl la adhncimea b a r h e de patru ani, precum la carefusese plantat In gi pe celecrexdnd spre inte- pepinierii, imediatce solul rior sau atarnandpestealte s-a dezghefat. Agernqi sub ramuri. VarFurile lastarilorde arbust compostsau paie. culoareTnchisi4 semnaleazii -1 Fainareaamericanaa contaminareacu fainare. agrigelor pericliteazain Tiiafi Iastariiinfestafi. ~rimulrand soiurilemai V A M- iechi, nerezistente. Pevar- Recoltare ful lastarilorse formeaza Agrigele nuse coc In acelqi unInvelisalb care maithr- 1 timp, din acest motiv recol- ziu se brunifid. Fructele tafi de mai multe ori iunt de asemeneaatacate, (stanga).Protejafide soare in acest caz nuse mai coc. agrigeleculese. Pastrati-lela Plantafi mai degraba soiuri rece. noi, rezistente la fainare. I
  • 61.
    CARTE. I GRUPA 1121Castan comestibil I Gridiniritiscusit 1 T R l I fl lRl I Cumpirafi plante altoite, cu r:!d:!cina tn balot de pirnant. Acestea sunt de reguli soiuri franceze, care rodesc dupi 4-6 ani. Nu cumpZirafi puiefi cu ridacini libere, lnrnulfiti prin serninfe, deoarece deseori se Tnrid3cineazi gre.. Soare. Pentru o produc- tivitate buni arborii necesit:! pse ore de soare zilnic. Taiafi castaniitineri Tn a doua iarn:! la 3-4 ramuri de schelet. Apoi, anul urmator, scurtafi-le cu o treirne. So1cu humus, permeabil, u p acid. Mulcirea solului sub arbori asigura permanent arneliorarea solului cu humus. Nu scuturafi arborele, ci a~teptafica fructele s i cad:! $i s i se desfaci de la sine. I [.ingr~irre tot anul -1 PRIMAVABB Plantare$iSiem Perioadaadecvata pentru plantare.Inprimiianiefectuafi taieriledefortificare. Maitarziu, pearboriicrescandincet, dac2 estenecesar, efectuafinumai taieri de ririre, princarese5nde parteaziramurileuxate, prea groasesaucresdndincruciz. &erne$ compost la ridicini. Arboriinunecesitaalte fertilizari. TOAMNA Plantare siprote@e Perioadi, de asemenea, favora- bilaplantarii. Castanii comestibilitineri potfi salvafi de cripiturilecauzatede ger dad Flutureleghindelor de ste- I jar este un fluture ce i ~ i depune ouale in flori. , Larvele se hrinesc cu interi- 1 orul fructelor, astfel cas- tanele confinand viermi nu bai pot fi consurnate. Distrugeti castanele con- taminate pentru a impiedi- ca reproducerea dguni- wului. letratafi scoafla cu uno solufie devar diluat (strings). Culoarea albgimpiedicaincilzirea xoaflei. Inregiunilecuclirni aspri, infi~urafitrunchiularbo- rilor cu paie, iarinzona radicinii agernefi pesol unstratgros de frunze. ISBN978-933-86092M
  • 63.
    Delicatesa'ro;;u-aprins Fragiine ofera'continuu,piha' lavenireahghe,tului, fiucte dulci, cugust specific. r a. ...;; 1 Fragul lunar este varietatea fragi: ,Riigenn are fructe mic , ameliorati a fragului de paure de form5 conid ~inu dezvolta ce crqte dbatic in zona noas- stoloni. Fructul semi-copt este tri. Exist5soiuri cu stoloni gi la v5rf de culoare galben- thii stoloni. veaui, fructul matur este iunie pans la venirea gerurilor. Bowlenzaubernare un rConfinevitarnina C fn cantitiji mari. Din cauza 0 recoltii mare ii este purine calorii. Gustul siu Rimona-Hummi". Fructul dulce este datorat exclusiv diabet. fn comer5exist5 extrem de multe soiuri de ideal ca pland de acoperire a trebuie plantar cu precizie. carpatica),algturi de ciucurei solului sub arbwti. Soiurile Trasafi cu un sfoad intinsi (Campanulaglomerata)sau de Cuitfv%ndffagii sub Mk, f&tistoloni sunt mai indicate rindul de plantat. Sipagi de-a nu-mi-uita caucazieni veli putea reda fwcte cu in grainile ornamentale. lungul liniei gropi de plantare. (Brunneramacrophylla). 3-4sript%mani mai devreme Plantaji in q a fel fragii lunari Objineji un efect elegant, Inzilele'insasfte nuu k a ~ ca radicinile s5 ajungii vertical d a ~Pi plantaji alituri de lim- s3-i aerisili.lpentru ca sub in sol. ba-mPrii (Iberisamara),planti folie a w l nu s fn gdidide de condimente anuak cu flori albe. Realizaji Tndlm& g ~ ~ ~ h r , fragii lunari arat5 frumos for- un montaj cromatic In tonuri planteleTnWem~db secet2 mind o bordud rogu-verde in vii, dad plantaji allturi de fra- TndelungaSi, jurul plantelor cu flori albastre gi garoafe de d m p cu flori ca cele ale isopului (Hysopus rogii (Dianthuscarrhusiano- Fragii lunafl dau6 officinalis),plantei anuale lim- rum)gi in galben (Linum tlIsbunde* Inplimil miaf~ ba-rnielului (Boragoofici- flavum). Din fragfi cw &rdpubfi nalis),salviei medicinale cu Fragii lunari se dezvolti bine crege la kimp plank mi. flori albastru-violet (Safvia at2t in tivi, dt gi in Iki sau Fixayiaolonli Png~~ cu oficinalis),sau levandei ciubere. Pe hndul vas~lllli ~3rnStn?~iar du@ 4=6&p- cornune (Lavandulaaugusti- q m 5 i totdeauna un st tamdni despfitjitii-Ede plan- folia). drenaj de grosime porriviti, In straturile de flori plantagi pentru a evita stagnarea apei. fragi lunari alituri de clopofeii Nu Baji niciodati solul s i se mici si mijlacii cu flori albe, usuce. PLANTARE 51 ~NGRIJIRE ACCL-.Vvvnv -.n r U U v w u -8 - 8 - -- w t . y v a L -mImyme~mmmmII~ 1 stimularea cregteril Dplantator Ppale, talal de lernn O frum& Parlol-- Je plantare: prrmavara. Cu cAtevaorehinte de 1AIn perioada martie-aprilieafA- 2plantareudali risadurile. nati profundsolul $1 amestecati-l SBpatigropide plantarela dis- cu compostgi ingrhyimdntmineral tanfe de 20-25 cm. de stimulareainfloririi. 3 Plantaticu grip4 rZiW~rille,cu 4DeIndatace aparfructele, varfwrile lbtarilor de cre~tere pentrua le pistra curate, deawprasalului fi cu radkinile acoperi.fispatiul dintre plantecu apzate vertical in p2mht. paiesau tala$de lemn. 5Dupa recolta dintoam113eli- 6IWmSwmhdepZn;t-ati mm1 minagfrunzele exterioare protector, afthagcugr@wlul TmMtrAnite. Agternei compost Tn dinjurul plantel~iameho~ra$blCU jurul plantelor$iacoperifi solulcu comportti hgrB#n'tht mialdc frunze cBzute. stimulareaTnflorirli.
  • 64.
    a Cumpikati primavara Ia Luminasolari d u Pisaduri de culoare verde-viu, penumbra. Cele maigWOaM eu radacinidezvoltate. fructe se produc la soare, dar planta se dezvolta bine ~iin penumbra. a Sol cu o buna permeabili- a Nucumpiirafi plante cu tate, cu humus. Solul prea frunze galbene, brunificate compacttrebuie afinat prin @uputrezit@. amestec de compost~inisip. a Dupi recoltareafructelor hdepirta$i frunzele batrim. dp~unelorseva reduce substantial. PRIMAVARA !ndm1n$are gi plantare Seminfele fragului lunar se paiesau cutala$de lemn. pot sidi primlvaratimpuriu chiar #iin lacuinfa. Acoperifi TOAMNA seminfele cu pufin @mint ~i PregItirlpentru iamri plarafi vasulfntr-un 1oc lumi- Dupa recoltaretaiafi frun- nos, la o temperatura de zele imbatranite. injurul 15-20OC. Menfinefi solul tulpinilor prerafi compost. umed. Dinaprilie putefi - - - planta rasadurilein aer liber ddistanfa dintre plante: 20-25 cm). I Invreme de sec& udafi , 1.1 plantele (dreapta)in a@fel compactfavorizeaza infecfia. Distrugefifructele vitSmate. fnainte de plantareamestecafi solul compactcu nisip $icom- post. Plantafi fragii in locuriinsorite ~irespectafi istanp de plantare. 'I - 1 - fructe o pisla cenu~ie. Vremea umed5 #isolul I-I
  • 66.
    E UelicateteI dcoritoare,acrifoara Fmctele hibriduluizmeurx mur se deosebescde cefefaltefiucte baciferede vara'prin gustul lor unic. Hibridul este raultatul incrucigZrii zmeurului cu murul. Lujerii lungi de 3-4 rn, spinogisunt subjiri gi rnai flexibili ca cei al rnurului. Planta necesit5sol perme- abil, uniform urned ~if"adapii stagnant5. Hibridul meur x rnur nu necesitii rnultii fer- tilizare, este suficientii rnulcirea regulatii a solului. Lujerii pornesc in apropierea solului de la baza tulpinii gi nu din mugurii de pe riididkinii ca in cazul zmeu- rului, astfel hibridul nu trebuie scurtat atilt de drastic. F m d e apar pe lujerii de doi mi. Au forrnii 1unguiaP gi culoare ce variaz5 intre rogu- inchis gi rqu-negricios, se aseamhii rnai rndt cu zrneurele, ins5este rnult rnai mare, poate atinge chiar 4 crn. Spre deosebirede zrneur, la recoltare scapul verde d m h e in interiorul fructului. Hibridul meur x mur este mai pu#n rezistentlager d d t rnurul. FPd protejare impotriva ingheplui suportii In regiunile rnai reci protejaji I&tarii cu rnulci sau crengi. temperaturi de cel rnult -18 "C. CULTIVAREA HIBRIDULUI ZMEUR X MUR PE SISTEM DE SUPORT Pentru ca lujerii & nu se in&- ceasd pi fructele & nu se putraeasd pe sol, conduceji hibridul asernhiitor rnurului pe suport. Preg3tifisuportul i n d de dinainte de plantare. Penuu suport sunt necesari s d p i puternici de 2,5 m, care trebuie infipfiin sol piing la 60 un adhcime, la distanp de 2,5 m ,si inclina~ispre exte- rior. Intre doi stdpi plantaji doar un hibrid. Pentru fabricarea cadrului de s h 5 folosiji cablu de intindere, shma de ancorare de fier sau shrnii cu Pnvelig de plastic. h u e s d p i intinde~i 3-4 shrne. In final fkafi cei doi s d p i de capf prin d t e o ancod. Incorporati ancora in p h h t , I h @ s d p . Legaji vhrful sdpului de ancod cu shmii gi intindeFi phn5 ce cadrul de shrnii se incordead, apoi p a t e fi plantat hibridul zmeur x rnur. Planta demoltii flori gi rode pe IGtarii laterali,scurji in cel de-a1 doilea an. h acelqi an se dezvoltii~itinerii IGtari, care rodesc in anul ce urmeaz3. Pentru a se putea deosebi, conduceji l&tarii din primul an temporar pe sol sau pe shma inferioafi. Pe fiecareplanG piistra+ doar 6-8 lktari tineri si Gaji-i pe cei inutili. D a d incepind din iunie scurtafiI&tarii late- rali (copilii), in anul urmiitor vegi avea recolt5 bogatii. cel t&~$#% h i earbustu4 UIp l ~ @pentrua-i proteh roadebWiltede frucwele,~. IPad fruckek pkimkr rnai batrane wnt praantlirunte, rnulci$imlul h3jwul plantel ~ipastrag do&lastarii tineri, vigurqf.
  • 67.
    Hibridul zmeur xmurr Gricfiniritiscusit11 Cumpsrafi toamna sau primavara plante la ghivecl, wiguroase, cu ridacina Pn balot & pimdnt, ~icu minim 3 lastari. Nu cumparafi plante fira balot de ridicini, cu frunze decoloratesau pitate, cu radicini uscata, fragila. Soare. Hibridul imeur x mur aduce roade bogate pe vreme cu soare. Ferifi planta de vlnturile puternice. Sol adhnc, reavsn. Acoperifi regulat solul cu compost pentru a-i asigura pastrarea umiditafii. -[#]?ngr~ire tor anul TOAMNA Pentrutnmutflre aplecafi toamna vdrful lastarilor la snl ~iacoperifi-icu un strat de 5 cm de pimlnt. Primivara taiafi ri plantafi listarii inradacinafi. Nu plantafi zmeur ldngi hibridul de zmeur x mur, doarecepoate transmite boli. Primivara este perioada optima plantirii in regiunile reci. Tiiafi la 10cm dea- supra solului lujerii care au rodit (dreapta jos) ~ilegafi lastariitineri. Acoperifi re- , gulat solul cu compost. I ~curtatiladoi ochi listarii laterali (copilii)crescufi tim- puriu de la baza plantei. I Adunafi fructele doar cdnd peduncululfructului se desprinde uzor de listar. Toamna este perioada opti- ma plantirii in regiuni cu temperaturi moderate.in zonele reci desfacefi de pe suport listarii tineri, ase- zafi-i pe sol $iacoperifi-i cu mulci usor sau crengi. in car de uscarealaatarilor 1 pe lujerii contaminafi apar Pete mov-ro~iatic.Frunzele ~ifructele nu se dezvolti, iar in caz de contaminare gravi lujerii se usca. Legafi din timp listarii tineri ~i taiafi lastariicontaminafi. 6IMPAMMP SRL . - . ! - ISBN978-963-86092-&t .-4
  • 69.
    *w05apawpugpeoelalaJoana.ale6a!w!b gtlpwgdua!$ale8.!!upgpg~InJa-unlel!!ie>!~!we~ayelala,!ie!@a -Wqpa~ew!ew!JO~nopap'~ueo~ !ialdnlal!$.~@ epgdgorS0!bdg~-Jp*pUl:PU!~*~J@U!tWXa ap~npp3unpadpagrasu! app301JOI~~I?nesanur p~aSapn3fleqde$qnune( -!sSn3!im!p!~:lapsepnnaja as!!me03Pamy!JaA .amparapamt!nrapams y!!q~lqdareunsapaIaJaur flSaln3-apmJopsauream1 -cdapv~o~ad<!modadqnnr ea~dalqqypsapupdq au!q!Slapes~m~odur! alq .un!3p39erqde~~qd ~odasapsaw'ueo~pundsa.m !.ngqd!sunpmUI.ampas apalup?ul!wdpEMIgru noplaldurmpaw~ojasaneu -WOIaJamapropm!oseurov 'nweaod!Zlejso) aplu,~u!$g~6uln,!iez!~!uad 'Nen3~eqg6O-JJU~aJ0.ui>0s'emapaw!,uppeoel enapn~auadJFUapln!o)lelnlos$eug~'euweolnes .&&e'a~aueldapaw!eul-gs!rd:-ue@aprpeo!~1 m~dnu!nlnlaeealm!p!urnap mu!iumunn3asadpulo-nuj '309-~anujpn~wadwa~ oGamyruluadal!hldp !zEIyalal@@Elapunpuoz -!loa~d<aIalaurMqd .!npnnypoualu!a~ds yoq~o~a~!saj!pemeapapo y~od~ymdnsadapaewpp al!~n301mreoap@J%areur n3psaln3.pnw adap~oSnapurrdsapasrep '13~jadaqTJd!po3']dm a~sawurpep:pasapmnm
  • 70.
    CARTE GRUPA 11 25 IGridinliritiscusit Cump?+k@iputqide doi sau trei ani, dintr-o pepiniers de tncredere, unde cau efectuat tiierile de formare necesare. Nu cumpiirati puiefi nedezvoltafi, cu lastari firavi sau cu radacini vatamate. Soaredeplin. Merii w dezvolti optim daca w n t expugi razelor soarelui cel putin gase ore pe zi. So1cu bun3 permeabilitate. Cea mai buna recoltise poate realiza pe un sol fertil, calcaros, in condilii de administrare sistematicii de ingrigaminte. Un nou sol de toarnnii este soiul canadian ,,Summerred", cu fruae rogii maturizlndu-se inceplnd din septembrie. Talia sa mijlocieilface adecvat gi pentrutultivarea in recipient. AseminZitor soiurilor varatice, gi soiurile de toamna se culeg in mod egalonat. #Ifngr;iire tot anul P -- I P~~IM&IARA UARNATARZIU Piantaregi fertilizare miere Perioada favorabila plantarii. Lasfar~itullui februarie Mulcifi cu paiesaucompost efectuafi lucrarilede taiere zona din jurul radlcinii anuale.Tiiati listarii (dreapta,jos). Fertilizafianual deasupra unui ochi indreptat pomii maivtarstnici,tndepiir- Tnspre exterior, pentru c i pe tali braiele-capcatGcontra o coroanti bine aerisita omizilor. fructele se vor dezvolta corespunzitor. TOAMNA Plantare $irecoltare Puietiise pot planta~iTn acest anotimp. Soiuriletomnatice pot fi culese de la mijlocul lui septembrie p h i in luna octombrie. Culegefiin mod continuu merelede pe soiurile timpurii. Dinoctombriemon- tali brtaiele-capcanicontra omizilor. Protejafi trunchiul merilorcu var alb. I - - Omizile verzi ale rnoliei rnerelor rod mugurii 2i frun- zele. Deseori lipesc frunzele de fructe. Mai tsrziu, pe mere se vad micile gramezi caracteristicede excre- mente. Atrageti in gradina du~maniinaturali ai dauna- torilor: pasarileSi viespii. 0 IMP ABIIMP SRL ISBN 978-963-86092-8-1
  • 71.
  • 72.
  • 73.
    ,,Nashi" GRUPA 112f 7Gridinirit iscusit Cumparap puiefi vigurosi, sinatosi, cu radacinaIn balot sau In container, cu cel pufin trei listari laterali. Nu curnparafi plante subfiri, cu trunchiul strdrnb, cu listari laterali nedezvoltafi. Soare. Produce recoltele cele rnai bogate expus direct la soare, dar tolereazi ~i penumbra. So1cu humus, cu buna perrneabilitate, necornpact, usor acid. Solul calcaros ii cauzeazi cloroza. TRUCURI ti perele In lazi plate, intr-un singur strat, deoarece codifa dura poate si stripungi coaja subfire ~i sensibill. intr-un loc racoros~iurned, soiurile timpurii pot fi pistrate patru siptirndni, iar cele tarzii doua-trei luni. -- V, ==. - PRIMAVARA Plantaregi taiere Ingrijiregi rriirire Cea mai favorabileperioada Udatipetimp secetos. Rariti pentru plantare. Efectuati fructele tinere prea dese la tiieri de formare la pomii cgte 15 cm, nelaslnd s i se . tineri pentru a obline coroane dezvolte decat un singur fruct viguroase, cu trei sau patru pe fiecareformafiune fruc- ramuri principale.Ririli regu- tifera (stanga,jos). lat coroana pomilor mai batrdni. TOAMNA )in perele ,,NashiWcu coaja Recoltare netedi se infrupta deseori Pentruconsumul imediat lasafi perele ,,NashiWsa se prisgrile, dar cele cu coaji I coaci pe pom. Fructeledesti- ruginie nu le sunt pe plac. nate pistrariitrebuie culese 'rirnele pot fi protejate hainte de maturizarealor printr-o plasi intinsi pdni completz. Deoareceperele nu la sol $ilegati la baza se coc concomitent, recoltati trunchiului. 0alta solufie de mai multe ori. Evitatis i este plantarea de soiuri cu vatamap coaja lor sensibili. I ISBN978-963-86092-8,
  • 74.
  • 75.
    Recornandatpentru grridinimici Miid ornamentalwImarnecesiti un spap'umic, rod- d-e gieste 1 ~ gpomipr barte dtos. Mikul ,Ballerinawprovine din *a, fiind o planti obfinut2 recent prin Pncru@are.A fost denumit astfel datoritasiluetei salegrajioase, adnd indfimea de ma&m 2,5 m gi un diarnetru al caroanei de 30 cm. Se dezvold fn form5de coloani, avhd tn general pufie m u r i laterale. Pe aces- tea apar i n d la sf2qitullui aprilieflorile frumoase gi par- h a t e , iar rnai apoi merele adtoase, ce se pot c u k e in septembrie. ,Ballerinap segiisqte h comeq sub formi de puiet in &st% de un an, avkd ddkinile intr-un balot de p h h t , sau ca plant5h con- SOIURI $1POLENIZARE Soiurilede rnai jos sunt cele rnai frecvent Intdnite, Pnsi paleta lor se lilrgqte pe zi ce trece. ,,Polka"are flori variind de la alb la roz-inchis, ce se deschid la Pnceputul lui mai. Put+ culege merele de culori schimbgtoare (dela rogu-venui la h rop-gd- bui) de la &gitul lui septem- tainer. Deoarece soiurilesale nu se Inmulpc dedt vegeta- tiv, planm se obfineprin altoireasoiului nobil pe portal- toi de vigoareslab&. 1 Av&d un necaarde spa#u minim, este un pom ideal Pn gddinile mici. Plantat Pn vas, pomul crqte gi rodqte deopotri~pe tern&gi pe bal- con. fn grupuri de 2-4 exem- plare este deosebitde aspec- tuos. Incape de asemenea ugor b- gi in straturilede flori. Puteji planta sub m5ir plante perene mai scunde sau flori de varii. Dad dorifi un gard viu rnai d t o s sau o alee de pomi, plantaji rnai mulji meri la dis- taqe de 60 cm Pntre ei. brie. Pulpa fructuluieste sucu- lent2 gi alb$ gustul excelent. Merelese pot pktra vreme de 1-2 luni. ,,Boleron,cu flori alb-imacu- lat, Pnflorqtela fnceputul lui mai. Fructeleverde-deschis, cu reflexe de galben-auriu,se pot culege de la Pnceputul lui sep- tembrie. Pulpa este albi, zemoasi gi crocantl, gustulslu amintqte de ,JamesGrieven. Merelese pot consuma doar in stare proaspZt5. ,Waltz7', de la fnceputul lui mai delectd privirile cu flo- rile salealb-violaceu. Fructul rogu-hchisse recolt& de la shgitul lui septembrie. Pulpa roz-pal a merelor estesuculen- ~5,amintindde ,Red Delicious". Merele frumoasese pot @%ra tirnp deluni dc zile. ,,Flamenco"Pnflorqtefn roz-pal la mijlocd lui mai. Merele salein culorivariind de la verde-rogiaticla rogu-fnchis se pot culegedin septembriefi se pot phtra p h i la Cdciun. Pulpa fructuluieste crocand $ albi, amintindde ,,Cox 0range". Soiurile,Ballerinan sunt numai p+al autofertile. ,Boleron gi ,Waltzn penuu polenizare au nevoie Pn general de alte soiuri. La celelaltesoiuri polenizarea su-iini m5rqte considerabilrecolta. Diferitele soiuri se p o l e n d bine htre ele, de aceea plantafiPn gddini cel pujin douZsoiuri. Sunt bune polenizatoarebinecunos- cutelesoiuri ,K1arapMn, Glockenapfel", ,Idaredn gi James Grieve". Dac&nu dispuneji de o inc&perecorespunzitoare pentru iernare, p&@i Iisa vasul ~iafar&.In acest caz plasaji-lTntr-un loc protejat, sprijinit de un suport de lemn ~itnvelit In folie. tnveliji trunchiul cu vreas- curi, iar In zilele f5rl ger udaji-l moderat. - % 6 3 Scoateti cu grij5 pomul din 4Umplelivasul cu p5mantde container.Plantali-1la nivelul plantare~ipresati-l binw la care se aflasefn container. Usafideasuprasolului, la margi- Loculaltoirii se va afla totdeauna nea vasului, unspaliu pentru deasuprasolului. udarede 2 cm. Udati abundent.
  • 76.
    M&ul columnar ,,BaUerina9' a7Grfidiniiritiscusit 4Primavarasau t o a m refi doua sau trei soiuri niciuncaz nucum*ratl. . ftr~singur pom. Dacain tmprejuriminu exista un alt soi de mar ce-l poate poleniza, nuva da recolta bogag e Soareabundent. Pomul rodegedin bel~ugin locuri Tnsorite, ferit de vant ~i ghejuri timpurii. m Sol cu humus, u p r add. , Pamantultrebuie s i fie 1 argilos, pentru a nu se usca repede. -- ~IMAVARA,~OAMNA ~OAMNATARZIU -Protecfiepentru iarn6: Perioadg adecvata plantarii. Tnainte de primul ger ada- VARA TlMPURlU EventualPI puteti fixa de un Udaresi fertilizare suport de lemn, intr-un loc N~ lasatipamentul mgrului protejat, tnvelindu-lcu folie ,,Ballerinan sa se usuce. perforat2 $iacoperindu-i uda?i-1des (dreapta).Data trunchiul CU vreascuri. Arborii se pot planta5n rand sau sub forma unui g& viu de efea.Plantati mwii ornamentalicolumnari la distanta de 60 cm intre ei. Pentru@strareimpacheta$i mereleTn hertie de ziar ~i a~ezali-lecu grija Intr-o lad& ' Ca efea at Wriiamare uneleparfi ale pulpeifructu- lui se usuci$ipier. Petele brune au gust amar. Elesunt cauzate de supradozareacu azot$ide udarea neunifor- mi. AveJigrija, mai ales la cultivareaTn vas, de asigu- rarea uneifertilizari ~iudlri I echilibrate.
  • 78.
    Arbust multilateral Crqtein toatelocurile9imi'"florifi fiucte.. gospo&iilor. -- ,' .--- - L&-d I LLr;)unll. usoc LU WIUL ue rdumnl uTurca oe sapar 3 cazma Pglleatl Pmaterialde mulcire Cl foarfece de grsdinl roate speciiiede soc devin ubqti enormi, care necesita nult spajiu. S d n e p (Sambucus nigra)este recunoscut En Europa m plant5medicinallsi de consum din timpuri strPvechi. Ceaiul de soc este leacul rgcelilor; frunzele, scoagaSi rldkina au efect diuretic, iar fructelebogate in vitamine intensifid imunitatea organismului.fn dele noastre locul soculuifn grPdini a fost preluat de Gtre arbqtii orna- mentali, EnsI merit%sP cultivagi soiuri ameliorate. Sunt decora- tive soiurilecu frunze galben- aurii (,,Aurean)~icu frunze penate, sectate a&nc (,Laciniatan). . . Socul r q u (Sambucusrace- - mosa)este o ald specie stdveche. Crqte la marginea pldurilor, Enflorqte din aprilie phi5 En mai, ~iuna dintre vari- etiifie de gGdinP are frum- galben-aurii (,Plumosa Aurea") Soculcanadian (Sambucus canadensis)in iulie-august produce inflorescenje enorme, din care apoi se dezvold bace rosii. I 1Plantaae. primilvarasautoam- Nu IHsatir3idHdna se usuce. na.Afdnatisolul fi &pati a 2hainte de plantareapwi groa@ de dwh oti majaancii balotuluide rklkiniTntr-o ecat balotulde r&&cini. galeat8 cu ap&,ca radkinasa absrritrba apa necesara. SO1 DESCRIERE SUC NEGRU tncepurulp%ijla rnijlocul lui septernbrie; din bacele q p - e l ~ ~ ~ ~ ~* jeleu, gem,simpn u vin 3PunetirBdBcinaingroap3in 4FormatiR jurul tulpinii o ap fel ca balotulsi3 fie la addnciturade pernentgi udap nivelulsuprafeteisolului. Umplefi plantaabundent.h jurul plantei groapa cu p8mAnt~itasa$-I. mulcitisolulcu paiesau compost.*..Y..YL.UL - < ..-,--- -.-- .o----, --.>resCa-,_ ..-r_-., _-_-_ dehsfkytullui august; din bacele&mirimemcdic,mare, n p a l h r u i se facejeleu, gem sausiuop I I ,sampon R 4m,q e r emijlode; inflor-nfe mijloc lcere uniform& mltare de I h ~ u dlui sepnmbrie;dinbade mai,negre-lucioasese facejeleu, gem sau Putefi pregsti rlcoritoare din flori de soc. Punejiintr- un bol 20 flori, 2 llmditli- ate felii, 1,5 kg zahlr, 30 g acid citric ~iturnaji peste ingrediente 1,5 1 apl clocotindl. Dupl trei tile puneji sucul In sticle $ila consumare diluaji cu apl In propoflie de 1:4. Fruaelespaciilor de roc menfionatesunt bogateTn vitamina B, dar pot fi con- calmatedoar fierte, Tn nicJ Icat crude, deoarece i%. I boabeleincl necoapte sau PrimBvara,ladoi-treiani, nefierte sunt u p r toxice, )IwIui. socCANADIAN I ,h4aximn IC: max. 4 m,crqre~~viguroosli, mmifkaainbnscenrcenorrn dema& umbelirmc, cudiamctmlde30-40cm;f'niae mari; recolm dinsepnmbrie t
  • 79.
    CARTEA GRUPA 11 28 - SCump4rafitoamna sau 15Smre, primavarasoc in container sau negru se dezvalG~frumosfn @Arldlcina fn balot de Soate locurile, celelalte specii @miint. Fifi atenfi la soi. preferl penumbra. w Mu cudlplirzvfi plante cu e 501mdiu, permeabil. Socul b l o t de rMlcina uscat sau cu rogu nu t~lereazlsolul Trunze gatbene, ofilite. calcaros. Udare$/ ingrijire I Plantalisoc anar de tndata Recoltafiinflorescenfelein cesolul se poate lucra. iunie (stdnga,jos). in timp 0data la doi-treiani rarifi de =eta Tndelungata udafi exernplarelemai varstnice. regulat~irnulcifi solul. Taiafi ramurilebatriine. Socul tolereaza ~itiiierile TOAMNA radicale. Plantare$r d t a r e a Toarnna este deopotrivii perioadl optima plantarii. Fructelese coc incepcinddin august, culegeji-leinsa doar dace toate boabele sunt coapte. Controlafi nufie atacate de plduchi de frunza $i curlfafi-le bine. Pentru Tnmultirealeqeti buta~ilem- 5 6 ~ ~ 1negru tolereazij aierea radicals, cu ramurile tliate pan1aproape de nivelul solului. Alte Specfisunt mat sensibile: socul canadian are riidacina mai ramificati, MCUI m&tnu tolereazl calcarul. in locuri uscate, calde gi in sol sarac Tn ingriyaminte, florile ~ifructele sunt ata- cate des de paduchiide frunzg. Preventiv, in timp de seceta udafi socul abun- dent in mod regulat, inlatu- rati ptiduchiide frunzs cu jet puternicde spa. Spllafi I bine inflorescenfeleTnaint- de intrebuinfare. I
  • 80.
  • 81.
    eungpeAp3nlluad'ynw.aneupqnesa~dn~al!!lenj!we~ ala!Cpzeaugdapuln!u!wnle 1apa!lolu!paleolpnlpn apuag'gu!pg~6ulau!q e@Jeenla&se'aq3angu!eq O-JlulO-!$~~PJ~WJ'a!~gled ode3ad!-!iaund'g&e:, -y!Janau!q'aymepozaw apWJ~O&~!J~~S eauawaseapgkuapyaapg 'gselduiajez!l!q -ow!a(!~gsgdpuvJn3!ew&p !ie~aq!lj'kqnsapapadQ!U ejau!geodnuysal!~gsgd e3lape'!nlaJoqJeIn!q3unJl -I sppd-nearnes-pwnturn ~uaq@%~p!ls-~o~au!6!~eea;ne~dnpmy!sep~odas!!u!t!~ '~uj-nSo~ ampppJO~U!~!A.!mlaJ mnop3-aladseo~d~4&mald!~pmulaqmlodas aqq~unspupeumsucnaod~ynp!xI&n3alaurud'b~p has!9~epppurfndpxx~a1mu!lpap!m!osalpampalod JOTpn3nnu@^n2mpldn~mada-u~unsa1~F-Z~J -a29r?a~t:+mur,upa~aahu-alodo~neasnuamJopn!oS vBFaapwqm.cmazpralodo~neasrolpnIos n!laq~~.'J'q~IEI!JO[EW-au$ndp 'L. -@-ngo~mauaqv~uns1801'!ragFp!s;nau16PsnqoJqind -3nsJO~&Aalaunzd....,.~UIarirunsumony-par -n40~ateolrnap'~qnpp~+,rp!m%qaurad14-nsn3 -~o9!nt!I&rucamzqmns!IEA!I~~y~od~vp?!bsp~pp a]-mpmddapp~n!WJreUr3sJoUuj!!z"~!A
  • 82.
    Toamna sau prirnavara(rnai ales lin regiunilecu clirna rece) curnfirafi puiefi cu lastarigi mugurivigurogi. NucumpHrafi plante cu radacini~ilastarifiravi sau cu xoaqa vatamat& Soare deptin. Pentrua avea o recolta abundenta, plantafi virinul Tntr-un loc protejat, cald ~iInsorit. Sol w bun3 permeabilitate $icalcaros. Se dezvolta in multe tipuri de sol, dar nu tolereaza apa stagnant& Se dezvolta de asemenea satisfacator ling2 suporturile din fafa zidurilor. Daca dispunefi in gradina doar de soiuri care nu se autopolenizeazS,Tn perioada de inflorire atArnafi printre rarnurile acestora ramurile unui soi polenizator. Uoctorulplan telor -7-- Lucrarilede taieretrebuieefec- tuate dupe Onflorire~itoamna. Perioadaadecvataplantarii. Taiafi ramurileprea dese~ipe telor, taiafi pane la bifurcatia de lAngitrunchi ramurilerefle- ' xive, arcuindu-sespre sol. Perioada,de asemenea, adec- vata plansrii.Vopsiti trunchiul cire~uluicuvopsea alba, disponibile On magazinelede specialitate (stanga).Suprafala alba refracta razelefierbinfi ale I soarelui ~iimpiedicaastfelfor- mareade cripaturicauzatede @BN97M53moW-8-1 Putregaiul cenugiu, produ- cBnd pe fruae o pelicula cenugie, pBsloas5, este rezultatul unei infestari cu ciuperca Botrytiscinarea. FructeleTncep sa se usuce $i se sfrijesc. Patogenul ierneazain fructele uscate. StrBngefi fructele cazute pe sol sau rimase pe arbore~i distrugeti-le.
  • 84.
  • 85.
    e CurnpPrafitoarnna porniSoare, penumbra. Produce Daci nu le adunati, pasirile tineri, ln container sau cu rod bogat Tn locuriinsorite, vor consurna roadele. balot de pirndnt pe ridicini, ferite de vdnt, dar se dezvolti Moynonul este indrigit Tn cu cel pufin trei listari laterali. ~iin penumbra. special de rnierla neagri. fnflorege doar dupi ce aw Nu cumparafi plante slab a Sol perrneabil. Planta cu trecut lnghefurile tdrzii de dezvoltate, cu listari pufini ~i ridicini addnci nu tolereaza prirnavarl si face in fiecare an subti& I stagnareaapei. rod bogat. ~octorulplantelor Plantare $i dunarea Plantalitoarnna puiefi udafi doar planteletinere. tste rareoriatacat de boll sau paraziti. Qteodati pomuleste invadatde pMuchidefrunzi, datorit5 clrora IWarii~ifrunzele nu se dezvolti, pesecrqia pro- d& de piduchi stabilindu-se fungii negre. h caz de conta- nlinare stropifi planta cu sIu$iesspun-lichid-alcool.
  • 86.
    ., - , CRUPA11 CARTEA 31
  • 87.
    PLANTARE 51lNGRlJlRE I ,CCESORII:Odud in container 0cazma, plantator O compost O par, ciocan O material pentru legat arboreDudd se dezvoltifirodqte b o s hcondifi de &a' bl&d;i, hregiunile viticole. In general, indilfieadudului, arbore verde vara, nu dep%igqte 8 m. Planta necesitii o dimg bl2ndP gi un loc protejat. Cr- sa este asernM- toare arborilor cu trunchi scurt sau cu aceea a tufelor. Coroana arborilor rnai biitrihi este amp12 gi rotun&. Deseori trunchiul dudului se & u q t e putin. Lungirnea maxirnH a b- zelor verde-deschis, late ~i ovale, cu rnargini zirnjate este de 10 crn. Toarnna frunzele se wloreazii tn galben. Fructele se forrneazg in iulie din inflorescenre nein- telor se asearnHn2cu aceea a murelor. Recolta maxim2 se poate obfine dupa aproxirna- tiv cinci-gase ani. Din punct de vedere horti- col trei specii merit%atentie: dudul negru (Morusnigra)are fructele cele rnai rnari pi rnai gustoase. Fmnzele gi ramurile 1 aspre gi psroase il disting de celelalte specii. Dudul alb (Morusalba)se cultivii de rnilenii in China. Frunzele sale servesc la cregterea viermilor de mPtase. AceastH specie are fructele cele rnai rngrunte, fructe destul de insipide. 1Plantam: toamna sau prima- Udafibine balotulr&W~nii), vara. Sapafio groapd de 2extragefi-lcu griji din con- Iplantare de dous wi rnai mare, tainer. Daca estenecesar, taiati decZit balotul raacinii. BateJiIn pe lateral vasul din material pamlnt parul de susfinere. plastic. sernnate. Gustul lor este Dudul rosu (~orus-rubra)= . dulce, culoarea alba, rosie sau este specia cea rnai rezistentg violet-negricios, lungirnea lor la ger, fructele sale fiind de este de 1-6 crn. Forrna fruc- rnPrirne rnijlocie ~idulci. - Dudul fnfrun- numaiFn mai. Frunzeleapar cmcomi- tent cu florile dd tip amenti, l~beriibaza trunchlulul - - - ' ."# 8 -- ISPECIEISOI IDESCRIERE 3 AmeliorafipAmlntul cu com- 4BBtatorili ~ ~ t u l$i formafi port Plantafibalotul ra&cinii ofarfuriede udare. UdaJi astfel PncZit sa sesituezela nivelul bine arborele.Legqi sus$i jos I solului. Reintroducefiparnantul in trunchiul de parul desustinere. groapa. Ieste un soi al dudului negru; fructele lungi, rogu-negriciosau o formi deosebi de frumoaskrodqtebogat deja dupi parru-cinci ani Manrsmbn;p d 8~ deweestehr~erkadeNod;hhuri protejate estc mktr.ntlahghqfih& milo orvirkoft; aref r m qii, lungide 1-3 cm,dulci,cugustplkure lduddb IMomAh;patrhsadeorigineaceChinl;esrerainentlaI+ h rgunile vitiool~ha& sunrded a r e albuem, uneori cu petedb-rgp, q i isau rqu-u-trcgicios,lungim lor ate & 1-3cm, sunt qor insipide,duke soi cu creperecompacti, cu coroani ampli al dudului alb; are fructe rosu- negricios, cu lungirnea de 2-3cm, insipide; uneori sunt vindute ca mure negrpolitana"
  • 88.
    CARTEP GRUPA 11 31 IGrridinriritiscusit rn Toamna mu pfimavaro, cumpar@ puiet de dud viguros, sinatos, cu balot de parnhnt pe radacinasau la container. Nucumparafi plante firave sau cu ridacini ~ilastari lezafi sau deja tnfrumite. rn Soare depth. Plantele sensibile la tnghef necesita locuritnsorite$iprotejate. Duziisunt rezistenfi la tnghef doar tn regiunileviticole. Solcu bun3 permeabilitate, bogat R substanp nutritive, fari api stagnanti si usor calca~5)s. a Cultivafi dudul pe un spalier fixat de un zid cald si protejat al casei. Dudultolereaza bine tiierea. Plantafi dudul sprijinit 6 un tutore. Evitafi ca tutorele si deranjeze coroana plantei. .-a-*s---- s P,,,.~~IAM tector On cursul iernii $i Plantare$ifngrqire aflerneti pe sol compost. Perioadiadecvata pentru VARAplantare. inainte de plantare - examinafi valoarea pH a Recoltare solului. lncorporafi var de 9" CU'SUIculegeriidudelor alge (alghinit)Insolulacid puflafi manu$ $ihainevechi, I-(valoarepH sub 7). Desfacefi deoarecesuculrosu a1 1 dudul acoperit cu drat pro- fructelor ~ateazdPregnant. Solufia optimaestescutu- . rarea fructelor Deo ~dnza, . sau folie (stanga,jos). TOAMNA Plantare ~iprotecfie Dudulpoatefi plantatsi in I acest anotimp. Protejafi mai I ales arborii nou plantafi sau tineri cu o acoperirede ramuri de bradsau paie. I Dudul nu este aproape niciodati atacat de boli sau diunitori. in perioada de coacere a fructelor plslrile Ti pot cauza daune. Protejafiarborii cu o plasi, fl$iide folie metalicasau cutradifionala sperietoare de pasari. ISBN978-963-86092-8-1
  • 90.
    .a!Jqwa>ap!s a!Jqwa!ouaJ$uial-!$e~mla~d .a$lo:,aJaqel~ola:,eungp apedaJe>wnpedun$!wa a2aJeoap'apnJ4ayelala:, ap$e~edasal-!$eyzodaar.!~nSo:,uiaJeJn1et.u -$sodel!ugwg$dgse~a$g> alapnq!iesgl.n!~ne-uaq(e6 ea~eoln:,ieapdp:,nealapnq a>gdnp'!~niaqbu?alaw!~d apa$u!eu?'a!Jqwopo u~al!n$n6!Jeyo>a~ :pmjanzassnu!npnpo~damoj!os!apdqa~m !qml(ymogt" :qpqmpaaqqpinpby-uaqpmopapFrn?p Lap~vqu~nja3.wjnuarodpp a~~Bn5pqu.1~FIJIal-auyiqo .fiandpuj-10sJ&!Snun eamwldpm!~tfnsam~ajlse Cspm~ammns!run% -amrrr,al~nmipdnwam a?mdapyywq~..10!q3gIS auqsns<nap[~CLT !~odwmmda~da~odasp17& QIJ-Jmag3pp~-mawd asnuA~OWare3qp'1uaBqas 1sn8unaz$araa.w1rwn;y zpu3amlsUJ'a9tmdpm Gasu&qr~wnsapp~d.pel 3p'&UrJOjn.$~4ap -9=a-lad=v rapmagpuwqdq+rdug !i~!d.!!upepe~lnl$awe!pmpu!lndlaalsad!j.e~pwd'~nlc riel!cur!JOynopap?Zpugpepun$o~d!ieup~y'a!uew-a!q lewem3@ear6odedgsz-wqou:me$uo~dap+o[md1
  • 91.
    Gridinkitiscusit 1 Etufcqih v&rstgde do1anis-au pamidetrei-patruani, cu trunchiTmlt, cu r i W n i liberemuIn balotde@manta Nucurnp&r@ puiefi cu balotul rlminii uscgt sau cu Iastarifiravi. tmceshatede calduri. Fructele nuse matwizead complet dxPt tn Imriisorite, protejate. 8 So1cu humus. Se detvolta optimfn sol reavan$iargilos, dar suporti3$i altetipuri de sol, deexemplusolulalcaros. Gsatitimp pentrucoacetra suplimentarl. i Ciutuiultrebuieaiat foarte pujin. EstesuficientZitgierea deintineriresau de intreinere o dati pe an. Formqi-io coroanltip vas cuun-re, care a nu atingaTnd coroana. Cgtevasoiuride gutui cresc deosebitde stufos,cucrengiie usor aplecate. lnllfimea lor poateatinge4 m. Gutuiuleste putinvulnerabil faji de boli. Daciinsa con- stataji c i esteatacat de rapin, de piduchijesto~isau de moliaviermilor perelor, protejaji-lprin stropire. Soiurilecuinfloriretimpurie potfi vltiimatede inghejuriletbrzii, din aceasti cauzi plantaji-lintr-un loc cald, insorit, protejat. 6IMPAMMP SRL RO-Pa-10065 ISBN97&Q63+&WSl
  • 93.
    PLANTARE $1 ~NGRIJIRE ----> - - - - - - - -:CESORII: 0puieti inr5dicinati de afi - s - -Icaz - ~ r b 5 C3 foarfece de gradin5 0piantator Cl paie Ambele 5pec.Gde a h , prezen- eate maijm,a&n W i d lhkeaegipr& d u l acid cu o doare pH ck45-5. Andimbug w t ~ n i cv& gi &pun db:fi-mzelnhnte, I ~ - cozesptW&ld d e n t rolului dep hacaperitw desol.fniQJmealor de20- 40 an.F W fn f o r d de dopot, &o cul0a-emiidde la d b h r e t i c , sunt grupateEn infloracenpciorchiie. Afifttllltyu ( v e u m vitis-iidaea)crepepe meleagurilenoasueEn pkluri gi ahguri. fn regiunilecu dim5 blh& planta PnAoqte de d o d ori p an: En &-imie pi iulie- a G t . Bade milrunt%q i i gi rotunde se oocEn iulie-august 6 octombrie.ExistZipi soiuri cuo produqie abu&& pi fhae mari,deexem~lu,Erntesegenm $ ,Korallen. Afirmlcubacelaari (Vaccinium mwooupon)ate o ph&i autohtonEiEn turbsiiie dinAmerica de Nord pi pate avea lujeri de chiar un metru lungime. fnfloregteo singus &ti% intre iuliegi august. B d e salemari se coc de la s@itul lui septembriep h I ?n octombrie. Iarna, frunzele sale sec o l o d daeori h bronz. 1inmulfira: mai-iunie. PregBtifi 2TPiafi de pe p~anta-mama stratul:afinafi-l bine $iTncor- segrnente de lastari deaproxi- pai-imutt&turM. Valoarea pH mativ 15 crn, Tndepirtati-lefrun- ideal&este dc4,5-5. zele de pparteainferioara, pre- cum ~ibobocii. I, ~NGRIIIRE,RECOLTARESIUTILIZARE Aceste specii, necesitkd de dtminteri doar o fngrijire simpl$ pentru a se dezvolta optirn au nevoie de sol add. D a d mlul este excesivde cal- caros, planta nu se mai d a - vold gi fiunzelei se Pngbe- nesc. Stratul cu turbgfi o k d condijii exdente. Amenajarea a d estelaborioasii, dar asigud davoltarea plantelor timp de ani de zile. Dimensiunile stratului trebuie sl fie de celpugin 1,5x 1,s m. Sqafistratul &&d o groapz a&& de 60-80 cm. Umplefi groapa cu sol de curb5sau cu sol de pldure cu humus. fn cazul unui sol compact, prelu- crafiin acesta gi pujin nisip. fn acest strat arbuptii de &n pot multe seminje. Fructul confineacizi, substanje min- eralepi vitamine in cantidfi importante. Se poate consuma gi crud, fnsl acizii pe care-i confineau un efect astringent asupra mucoaseibucale. Spati gropi de plantarela 4Ntemefl pe strat o patura ,distanfe de cgte 10cm. subtire de paie, care va urnbri, Ptantatibuta~iila oad0ncim de proteja ~imentinereavensolul - 2-3 cm. Presafipamgntul#iudaji-I, butaqilornou plantali. 1 tI ~reiarafidin afinele roii marmelad5sau gem, cu mult zahk.Gustul slu specific, astringent, acidulat B hce deosebitde indicat ca garni- tw%la mhdmrile de h a t . ffielc cn bace mari au un diametru de cel mult 2 un, sunt mai suculentegi mai pufin acidulate. Pentru prepafarea lor este nevoie de mai pugin zahk. Prin prelu- crare se poate objine gi un suc de fructegustos. Fructelese pot conserva la temperatura de 3-4 "Ctimp de o lung, pi se pot pktra gi prin mnge1are. fi asociaji cu plante cu flo;, de exemplu cu iarbl-neags. Culege$ afinelecumiha, de fn&& cebaceles-au copt gi s-au caloratcorespunziitor. Deoarece fructelenu se maturizaz5simul- tan, recoltag-le de rnai multe ori. Pieptenelede colecmur h c i l i d recoltarea, dar deseori culegegi ciuMlr cu sol deturM. Amplasati vasul pe balcon sau adanciti-l Yn pam%ntul din grading. 5Pevreme uscatzl*pi$ *a- tul cu ape. inr~dacinarea Butagllorestesernnalatide aparltiaprimalorfrunze. fiuctetnnd nemapte. Afineleropii au un diametru de 3-6 mm. Pulpa fmctului este db5,s k d Pn sucuri pi are
  • 94.
    A h rosu CARTEA GRUPA11 33 e Cumparati planteviguroase, cu ridicini deasi, in container. Plantali afinii cand solul devine cultivabil. Perioadaoptima este prirnivara. Nucumplrafi plantecu rgdacinicornpactatesau cu frunze lngilbenite. Soaredeplin, penumbra. Afinul asiguri un rod bogat daci este expus intens la soare, dar se poate cultiva~i Tn penumbr4 1 So1acid ~ireavan, cu structuri uparg, bogatin I rhurnusSi lipsitde calcar. Asociaji-lcu plantecare necesiti un sol aseminitor, de exernplu iarba-neagri, rododendronul, afinul africsn ~iafinul negru. Deoarecefructele nuse c@c Tn acela~itimp, recoltatide rnai rnulte ori. Pe soluri calcaroase pate aparea boaladorozei, provocanduscarea frun- zelor. Cauza este o caren* de nutritie: fn sol calcaros afinul nu poate asirnila anurnite substante nutri- tive. MririJiaciditateasolu- lui prinadaosdeturbi sau cultivati afinulintr-un vas 1 cu ~arnantacid.
  • 97.
    ''? 1 , Th..,.:-. . ~ -~I J...., , .. , . 'Gridiniritiscusit...,,.a;i';.;- ' ,:j .' ..- ..- C . . . , 3.- - ' - . in martie, cumpirafi seminfe proaspetede fisalis (papalau) sau din mai rasaduri viguroase, sinitoase, la ghiveci. Nu folosifi seminfe vechi, provenind din pungi deja desfacute. Nu cumparafi plante firave, cu frunze Tngilbenita Soare deplin. Aceasti planti cu o mare cerinfi de caldura necesiti un loc lnsorit ~iprotejat. So1cu humus, cu buni per- meabilitate, care poate varia de la u p r acid la neutru, se incilzege repede ji nu perrnite formarea apei stagnante. Amplasafi fructele ihdne- coapteirnpreuna cu inveligul lor In cutii de carton ~ilisati-k la postmaturareFn locuinfa. Respectafi asolamentul de trei-patru ani, deoarece planta este incompatibili at& cu ea Onsiji cat ~icu celelalte plante din familia solanacee. .. S=ESiS ,? ghivecede 8 cm ~iamplasati-la " Pmai~erearasaduhi9 Tntr-un loc rnairece. Plantali-le , plantare afari intre mijlocul~isfar~itul . - De laTnceputul luiaprilie lui rnai. Piastiplantape o y>i- ' ' sednati seminfele Pntr-olad& rali pentrutomate, iar pe mid, acoperiti-lecu unstart vrerne r a c o r w acoperiti-ocu wbire de pilmtint, dafi-le unciopotde folie. moderat~iamplasatilada pe pervaz, latemperatura de !!!!!A i;. 20 "C. RepicatipllintfleJe 9n hgrijire Udafisistematic ~irnulcigsolul (stdnga}.DUNOnflorire, 14rile solutie nutritivs. TOAMMA Redtare gip&Ware Culegetitoatefructelede pe dewnirea primuluilnghes '... Fisalispoate fi atacat de aarieni. Micileinsectebrun- ropatic sug seva plantei de pe dosul frunzelor ~ide multe ori tes pefrunze o peliculafin& Pefrunze apar Pete galbenli. fngrijei-va de umiditatea corespunzitoare a plantelor: mulcifi-le solul $i oulverizati-le cu a d .
  • 99.
    Hibridul vigwos reunqten Planta (Ribesnidigrolaria)a luat nqtere in Gerrnania din incru- cigareaco&ului negru gi a agrigului de @ding. Denumirea sa gerrnaniide Josta" s-a fbrmat prin alipirea prirnelorsilabe ale cuvintelorJohannisbeere" gi ,,Stachelbeeren. Este o plant5 cu o constitutie ViguroasZ, cu crqtere Cisfirad sau inalc in funcgiede soi. L&tarii sG lipsiifide spini au o lungime maxirnii de 2,5 m. Frunzele lucioase,verde- inchis, Pn privinp rniirirnii gi forrnei poartii i'nsugirile piirinfilor. Florilece apar cu incepere din rnartie sunt grupate, pe umeroaseproprieta'fi ale arbugtii tineri in ciorchini de trei-cinci, iar pe arbqtii rnai in vhrstii in ciorchini cu rnai rnulte flori. Fructelese coc in iulie. Bacele cu pielifanetedii, de forrnii elip- tid, in starecrud3 se aseamiinii cu agrigeleverzi. Maturiite corn- plet au culoareaviolet-negricios sau neagd. Cu diametrul lor de 15-20 rnrn egaleaz5rniirirnea" bacelor rnai mici de agrige. Aspectul lor exterior seambz cu aila al coackelor negre, &.a" avea insii parfurnul lor puternic. In fructele sale gustul reconfor- tant al agrigelor se aliaz5cu aroma afinelor, gustul insurnat al fructelorfiind dulce-acrigor. MICA CRONICA A UNEI AMELIO~RI Piirintele fructului ,,Josta" dr. Rudolf Bauer a dorit crearea de soiuri rezistente gi prin aceasta ugurarea rnuncii griidi- narilor. La hceput reugise ca prin folosirea la incrucigare a unei specii sdbatice sii creeze soiuri de agrige rezistente la &nare gi ruginii. f n s ~soiuri de coacgz negru rezistente la rugin5 nu au existat. Astfel, a incercat sii obtinii propriedgile dorite prin incrucigarea dintre specii. Aceste specii nu se Pncru- ciped in conditii naturale. Dr. Bauer gi-a dat searna cii nurnai coa&ul negru fecun- dat cu polenul agrigelor rodegte, invers fenornenul nu are loc. Multe plantele ob~inutedin serninge core- spundeau proprietSgilor de rezistenyii dorite. fnsii fructele nu contineau serninge. Nurnai atunci s-au format serninge in fructele chtorva plante, d n d in urrna unui tratament spe- cial s-a reugit dublarea garni- turii de crornozorni. Dar fructele criipau in tirnpul maturiziirii. fn cursul lucrarilor de ameliorare, dintre rnai rnulte rnii de plante cerce- tate s-au @sit trei ale dror boabe coapte au rHrnas intregi. dezvolthndu-se rnai slab, respectiv ,,Jostinencresdnd rnai viguros ~irnai Pnalt. ~ACCESORII:I2Josta la container C3 cazma Q cornposi mu primlvara.Sipati o groapa ck dot&ori rnai mare bine udat.Dac8erte n w w r M t balotulr%dadnii; t5ia+iperaii vawlui. 1 Arnestecati @m&ntulcu compost. WI I fi rezistentii la ruginii, &inare, peronospora gi la acarienii coa&ului. Azi, in comer5se gkesc d o e soiuri de mare produc- 3Plantat arbustul la adiincirneala carefuse In container.DepunetipBrnAntul ameliorath jurul rWkinii.
  • 100.
    ---------.GrZdiniritiscusit 1 ~ T oa m n asau primsvara, i Soare defin. ~ h n t a f i Necesiti o faiere minima rumpirafi arbufli viguro~i, arbustul intr-un loc protejaf Scurtafi doar listarii prea bine ramificafi, sanitoqi, in deoareceflorile sunt sensibile lungi si aplecafi, respectiv container. la inghefurile tarzii. Parfile rarifi tufele prea dese. lemnoaseale plantei sunt Tn primii ani nu necesks fertilizare. DacS m u vitamate, cu ridacing bogatin substante nutritive. scade, administrafi-i liberisau cu lasvri firali. EviXapapa stagnant& ingrZ@mfint orgarir I PRIMAVARA tari, de aceea trebui~ Plantare$iingrijie recoltate manual. Recoltafi i Plantaji arbu~tiide indata ce de mai multe ori, deoarece 1 1 solul devine cultivabil. fructele nu se maturizeazi Scurtarea nu este necesari. concomitent.Dupi cules, scurtati lastarii lungi, aplecati VARA ai plantelor v8rstnice. Rarifi Recoltared triiere moderattufele prea dese. Josta, sau hlbridul coa Fructelecompletcoapte sunt TOAMNA zului qi agriqului, este de culoare neagri. Sunt r8ns de las- Plantare~imulcire peronospora qi la acarie Perioadi de asemenea, adec- vat2 pentru plantare. Udafi inca o data bine plantele nou plantate $ipe cele mai vfirst- nice, apoi acoperifi solul cu contaminafi primgvara compost sau frunziq uscat (IstAnga). , *glPAWMP W. ISBN978-969-860924-1
  • 102.
  • 103.
    IGrIdiniritiscusit FenTru#MWiWtp@spaller curnpHrafi soi altoitpe portaltoi de vigoare slabi, cu trunchiul drept $imuguri wgetativi uniform repartizati. Pentru cultivarea pe spalier nu cump3ra$ soiuri viguroase pi tufoase. Saare deplin. Frilctele se coc i n mod uniform, daci rnirul beneficiazi zilnic de cel putin sase ore de soare. Sol cu bung permeabilitate, bogat On substante nutritive. Arneliorafi cu compost rnaturizat solul, uSor, nisipos sau compact, argilos. Verificav sistematicmerele pusela pastrat$iseparatiexern- plarelestriate sauvitirnate. Pentruprepararea de suc de fructe, rnarrnelada$icornpot sau urnplutura pentru prijituri sunt excelente rnerele de iarni, avlnd in general gust acjjsor. I rMfngr;iire tot am- 7s- r.....WAVARA rOAMNA Plantare$ifertiliilare Piantare~irecoltare Plantali marulprimavara MBrulse poate planta$iInacest devreme, deindatice solul anotimp.Fructelese pot culege devinecultivabil. Mulciti-isolul de la mijlocul phna la sfdqitul cu paiesau compost. Fertilizafi luniioctombrie. Aveti griji s i nu ~icontrola$ipomii mai batrdni, vatgmati merele. Nu le recoltati sa nufi fost atacafi de dauna- preadevreme. Multesoiuri tori. rezista la vint $ifructele lor nu cad de pe ramuri. Dinoctombrie protejatitrunchiuldeTnghe?, prinvopsirea inalb. Fixatipe pomo banderolade proteqie pfI contra omizilor (st3nga). Taiere infebruarie executatitaierea de formare $ide conservare. I G,. ,irita florilor perfo- 1 IMPAB/IMP SRL RO-P-02-10-079 reazi bobocii plantei ~i?$i depune ouale Tn interiorul lor. Mai tlrziu larvele rod bobocii, care se brunifici. Pot cauza daune grave. ?ndepirta?iirnediat bobocii infestafi, pentru ca larvele s i nu se mai poata dezvolta.
  • 105.
    4CCESOFw.. -L-8 8, Lu ,uuuL,,,u ,nu-nu -,-ran ,=,= uc yncauttta 3 qiileatii Llfurcii de sipat Llcalcar LlcomDost L ~enoadaae piantare: toamna lnmuiap radacina cornului sau primiivara devreme.Tiiiaji htr-o gtileatacu apa gase u foarfecelede grading 2ddsprezece ceasuri.Nu depa$fi Macinilerupte sau bolnave. accst interval, deoarecerSdBcinile se pot deteriora. Comoara uitatiia grridinii CornutMorqte abundentprima'vara devreme, iar toamnahce iEucte bogate in v i d e . Cornul (Cornus mas) este Toamna frunzigul wrnului se autohton din Europa Central5 coloreaz5in galben. gi Europa de Sud p k 5 in Florile galbene apar in mar- Caucaz, fiind o plantii extrem tie ~iaprilie grupate in inflo- de nepretenjioasa pi rezistend rescenge umbelate rnici. la ingheg. Produchd mult nectar, atrag Crqte in forma de tuf3 cu nu numai primele albine, dar lktari medii, erecgi. La inceput gi alte insecte gi mugte. fn vaz5 constiruGa sa este firavz, rnai florile sunt foarte durabile. tirziu ins5 devine mult mai Fructeleeliptice au culoarea viguroasi. TrGiiqte peste o suts rogu-inchis sclipitor, de ani, a v h d o indjime de cel conjinhd simburi fusiformi. mult 7 m. Fructele varietzgii sdbatice au Frunzeleopuse ale cornului, o dimensiune de 2 cm, ale cu o lungime de cel mult 8 cm, soiului ,,Titusn3 cm, iar cele are mnea mode, uq gust trate timp dftzec;c ziledup3 sunt ovoide ,si ascutite. ale soiului recent creat ,,Jolicon qeabil ddce-acripr 4 un cules. Nu d g i fiuctele Culoarea lor este verde-inchis- aproximativ 4 cm. Fructul, wagnut mare de vimfizim C. umede, p u u a evita lucios, dosul lor fiind albktrui. d n d se coace in septembrie, Fmctele corndui pot fi pits- putrezirea acaora. r I I va oferi posibilitiifivariate de recoltare, daca asociafi Rarifi arbustul crescut prea cornul cu trandafiri cu micege comestibilesau cu arnelanchier rosu-ariirniu roditor (Amelanchier lamar- S&paflogroap%de plantare 4Plantati cornul la iniljimea la dedod ori rnai lati4declt care fusese plantat in kdidWnaplantei. AfAnatiJaturlle pepiniera. Umpleti groapa tn jurul I fundul gropii$ korporati-i radacinii cu pimant ameliorat. ahr.
  • 106.
    Cornul CARTE1 GRUPA 11 37 IGridiniritiscusit PRIMAVARATIMWRIU VARA Plantare 9mulcirea hgrijire solului Udati neapirat pe vreme de Plantali cornul tdnir. Pe seceta arbustul proaspit solurile acide, prelucrafi cal- plantat. Cornul bineRrida- car in pimdntul de plantare, cinat suporti bine seceta. Mulcili cu compost cornul inridicinat. TiiaJi primi- vara timpuriu cornul cultivat TOAMNA Tesuturilegroaseale "plnzei dr ca gard viu 00s). Plantare$irecoltare paianjen"cenu~iu-deschisde pe Cornul se poate planta zi i n corn provinde la la~ele acest anotimp. Fructelecor- diferitelorspeciidefluturi nului ce coc Tn luna septem- (omidadudului, moliafrunzelor, brie. Recoltali-le cand s-au moliafructelor).indep8rtaji~i colorat Tn rosu-viu si cdnd distrugefiimediat"pinzele de pulpa fructului, la apasare, paianjen". Dadestenecesar, se addnceyte. Recoltati de stropifi plantacuosolufie mai multe ori. '1 conjinind Bacillusthuringiemis
  • 108.
    Fruct duke ticirnos fnlocuri cu mult soare, sub acoperif de folie sau In WET F," I I sere pure$ cuftivapepeni gustopi. Pepenele are nevoie de mult3 pulpa verde ~ifoarte gustoas% d d u d 8i soare, fnsi anumite Pentru a obfine recolte mai soiuri fac roade ,si Pn locuri mai bogate, scurtafi-i vrejurile. racoroase. Pepenele este o ~ l a n - Pepeneleverde (Cirrullus tggtoare, cu vrejiuri lungi. Lanarus var. vulgaris) necesit3 Pepenelegalben (Cucumis 8i mai rnult5 ddu1-5 dedt melo)are doui variante. ~ e ~ e n e l egalben ,si poate fi cul- Pepenele Cantalup are coaja tivat Pn aer liber doar fn zone netedi sau b r d a t i , de culoare cu temperatud potrivit3 cul- variind fntre alb 8i verde-gdbui turilor viticole. Pepenele verde 8i miez de nuanje intre porto- face roade cu coaj3lucioas& caliu ~irogu. Turkestan, verde 8i miez rop. Nu spriji- pepenele cu coaja brhlat3, este n i ~ iplanta de tutori, deoarece acoperit de un strat gros de fructele se dezvoltgin v h h l suber-&tor p h i , #iare kismilor. Culegqi pepeneledoar d n d este copt,pentrua-i lasatimp s i capete gustul caracteristic. PepenelegalbenTurkestan este copt clnd are parfum dulceag, peduncululincepes i se usuce~ila baza penducu- lului pot fi observatecrapi- turi. Pepenele Cantalup este copt d n d culoareacojii Tncepe sli se deschida $ifrunza din partea opusa codifei pepeneluidevinegalbena. Pepeneleverde poatefi con- siderat copt cand la ciocanire fructul d.3 sunet gol, infundat, tnceptiml din iunieacoperi$j totodata partea dinspre sol pepenelecu pie, pentmca devinegalbeni Si vrejul din apropiereafructului incepesa ~LANTARESI INGRIJIR 4CCkx~nr1:usernlnje ae pepene urasaaunits 0solde semanare 2 bete de lemn ahiveci (010 cm) Ci ~lantator paie I - - - - 5 Fortificarlplantelein timpul 4La migad lui miplantafi zilei in aer liberi;nc@nd dm r%sadurileh straturile n a mai. Sapafi straturile la pregaite (80-100cm). h caz de ddncimea de o cazma~iameste- temperaturiscgzute acoperig , ~i solul cu compost. plantelecu folie sau bumbac
  • 109.
    Pepene CARTEA GRUPA 11 39 Cump&ra#$oar seminfele proaspeteale acekr soiuri care sunt corespunzfitaare regiunii raspedive. e MYeurnpSr@ m i n 3 euechi, caretnc&J.fe~gmu~ideam menea nu 5h!m&nafi~minfslc frWelor cump3r&01 rdetxm acestea de oblcei nu tmdtm LUMINA Sl SOL TRUCURI aSoare. Se &miti3 in locuri b i t e , foarte calde, ferite de dm.I nregiuni cutemperaturi &mte crestefi pepeniiTn solarii. Sd pemreebil. Necesita sol cuhumus, foarte bogat Tn substan%enutritive. - - 1 ir - .. . ingryire tot anlu II - - - Sm-,! . - Incazul txpenelui aalbense . : pepnih Bzide crqterea s w r i d e i &a cinceafrunze, ! ribdurilor. Tineti lazilemem- iar IWrarii secundarideasuwa . ? Dup6apailiprimeifrunze tfebuie qez& peo cutiegoal3 , micatirbdurileh ahivece deconma b)m t r uI I I cotilealomecu phiint. FrurPelecoaptese recokeaza , ' CregM plantaletn toc cald. prlnriiswcitesautBiere de pe I WM&VARAT&ZW .w- La mijlocullui martiesernhafl cium-ltkarulphipal dea- vaz latmkatura de20 'c. &ti de--81treiafrunze. ~ru&ul &10krn acaperindahhele evbrea ~ut&ziriacestuia. Put@ eumomisjspafiu plantand pepenelepe sistem de suport de care pot fi fixate fructele grele. Folia n e a g ~penmacope- tire stirnuleast area #i coacereapepmilor. Tntindei folia pestraturi # plantqi rba- durileTn orifidik de peaceasta. fploeputiliui mas$it r ~ n s p h tei-le?ngWn& la miilmculbuf mi.P8Rgh cufolie. tivARk9-M- octorulplantelor I Frunzeleacoperitecu pete I galbene, Onforrni de rnozai-. sunt sernnulcontarniniriicu virusulmozaic, careeste ris- pBnditde piduchiide frunzi, ~inuexist5 produseeficiente irnpotrivaacestora. incepeti dezinsectizarea planteiRdati -- ---- -Z-l..-L:: l e frunza.w dpdl pdUULllll U Distrugetiplantelegrav con- taminate. I -~~ OIMPABIIW SRL ROP-02-10-062 ISBN978-96346092-8-1