Materia este formată din atomi, care se combină pentru a forma molecule. În chimie și fizică, atomul (în limba greacă ατομος înseamnă “indivizibil”) este cea mai mică particulă posibilă care încă mai păstrează proprietățile chimice ale unui element (chimic).
Atomul este constituit dintr-un nucleu cu sarcină pozitivă înconjurat la o distanță relativ mare de electroni, ce au sarcină negativă. Nucleul conține protoni, ce au sarcină pozitivă, și neutroni, care nu au sarcină electrică. Numărul protonilor este egal cu cel al electronilor, ceea ce face ca atomul să fie neutru din punct de vedere electric.
Materia este formată din atomi, care se combină pentru a forma molecule. În chimie și fizică, atomul (în limba greacă ατομος înseamnă “indivizibil”) este cea mai mică particulă posibilă care încă mai păstrează proprietățile chimice ale unui element (chimic).
Atomul este constituit dintr-un nucleu cu sarcină pozitivă înconjurat la o distanță relativ mare de electroni, ce au sarcină negativă. Nucleul conține protoni, ce au sarcină pozitivă, și neutroni, care nu au sarcină electrică. Numărul protonilor este egal cu cel al electronilor, ceea ce face ca atomul să fie neutru din punct de vedere electric.
2. Legătura covalentă coordinativă
(donor-acceptor)
• Este un caz particular al legăturii covalente.
• Se formează între un atom/ion negativ care are cel
puțin o pereche de electroni neparticipanți la
legături (donor de eˉ) și o specie cu deficit de
electroni (atom/ion pozitiv), care are cel puțin un
orbital electronic vacant (acceptor de eˉ).
• Se stabileste între donor și acceptor printr-o
pereche de electroni care provine de la donor.
• Se întâlnește în cazul ionilor amoniu NH4
+, hidroniu
H3O+ și în combinațiile complexe (între ionul central
și liganzi).
3. Ionul amoniu NH4
+
• Se formează când molecula de amoniac NH3
interacționează cu un ion de hidrogen H+ provenit de
la un acid sau de la apă.
• Atomul de azot din amoniac care prezintă o pereche
de electroni neparticipanți la legături este donor de
electroni, iar ionul de hidrogen este acceptor.
• Datorită sarcinii pozitive a ionului de hidrogen
întregul ion de amoniu se va încărca pozitiv.
• Ionul amoniu are 3 legături covalente polare N—H și
o legătură covalentă coordinativă N→H
4. Ionul hidroniu H3O+
• Se formează când molecula de apă H2O vine în
contact cu un ion de hidrogen H+ provenit de la un
acid sau de la o altă moleculă de apă.
• Atomul de oxigen din apă prezintă 2 perechi de
electroni neparticipanți la legături, fiind donor de
electroni, iar ionul de hidrogen este acceptor.
• Datorită sarcinii pozitive a ionului de hidrogen, ionul
hidroniu se va încărca pozitiv.
• Ionul hidroniu prezintă 2 legături covalente polare
O—H și o legătură covalentă coordinativă O→H
5. Combinații complexe
• Combinațiile complexe sunt compuși ionici, formați
din ioni complecși și ioni din sfera exterioară.
• In ionii complecși se stabilesc legături covalente
coordinative între liganzi/donori de electroni și ionii
metalici (centrali)/acceptori de electroni.
• Exemple de combinații complexe:
• [Cu(NH3)4](OH)2 hidroxid de tetraaminocupru(II)
• K3[Fe(CN6)4] hexacianoferat (III) de potasiu
• Liganzii pot fi: molecule cu atomi care au electroni
neparticipanți la legături (NH3, H2O) sau ioni negativi.
