1. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
COMPETENŢELE…
“Definirea şi Evaluarea competenţelor cheie ale formatorului”
“Defining and Assessing Key Competencies of The Trainer”
Sistemele educative trebuie să ofere tinerilor ocazia de a dobândi cunoştinţe,
atitudini şi competenţe esenţiale în următoarele domenii cheie, strâns legate unele de altele:
pregătirea pentru viaţă într-o societate democratică;
pregătirea pentru viaţa personală;
pregătirea pentru lumea muncii;
pregătirea pentru viaţa culturală.
În Le Petit Larousse, se menţionează similitudinea dintre capacitate, competenţă şi
abilitate, dar definiţiile se raportează în special la domeniul juridic.
Competenţa este aptitudinea unei persoane de a decide. Competenţa este cunoaşterea
aprofundată într-o materie. Competenţa este capacitatea recunoscută într-o anumită
materie, ceea ce dă dreptul de a judeca (Le Petit Larousse, 1995).
În concepţia Ursulei Şchiopu, competenţa implică un nivel înalt de performanţă spre
deosebire de alţi autori care consideră că termenul competenţă se referă la un nivel minim al
performanţei, în timp ce “standardul solicită desfăşurarea unei activităţi la un anumit nivel de
performanţă”1.
Competenţa este o capacitate profesională remarcabilă, izvorâtă din cunoştinţe şi practică
(deci, în urma cercetării inteligente şi sistematice a unei activităţi relativ dificile).
Competenţa conferă randament, precizie, siguranţă şi permite rezolvarea de situaţii dificile
în direcţia în care s-a format (Şchiopu, U., 1997).
Faptul că în unele definiţii sunt stabilite corelaţii între competenţă – capacitate –
aptitudini, evidenţiază o idee majoră, aceea a competenţei ca ansamblu integrator.
Competenţa înseamnă cunoştinţe ce au devenit operaţionale, ceea ce presupune
flexibilitate comportamentală, adaptabilitate, dar, mai ales, eficienţă (Maciuc, I., 1998).
Competenţa este deseori descrisă drept o capacitate intelectuală ce dispune de
variate posibilităţi de transfer (capacitatea de a comunica, decide, detecta, selecta, evalua
1 Jessup, Dicţionar de psihologie, 1999
1
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ

2. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
date, informaţii, relaţii), capacitate care-şi asociază componente afective şi atitudinale, de
motivare a acţiunii. Competenţa implică complexe integrate de cunoştinţe, abilităţi, capacităţi
şi atitudini2.
Se poate considera că o competenţă constituie capacitatea de a face faţă unor
situaţii şi deci de a realiza o sarcină primită.
Competenţa este capacitatea de acţiune eficace faţă de o serie de situaţii prin
mobilizarea cunoştinţelor necesare, în timpul oportun, în scopul identificării şi rezolvării
problemelor. Există întotdeauna cunoştinţe subsumate unei competenţe, dar competenţa nu
se reduce la acestea. Competenţa conferă celui ce o posedă dreptul de a spune: lucrul
acesta îl ştiu face.
Adoptând un criteriu ce vizează raportarea la cultura de bază precum şi la
perspectivele ulterioare ale educaţiei şi formării continue, în concepţia Comunităţii
Europene (Eurydice) un rol important revine competenţelor-cheie. Astfel, Comisia
Europeană, prin Directoratul General pentru Educaţie şi Cultură3, a definit opt competenţe –
cheie, centrale în procesul educaţional:
Domeniul:(1): Comunicarea în limba maternă
Domeniul:(2): Comunicarea în limbi străine
Domeniul:(3): Matematică şi ştiinţe
Domeniul:(4): TIC (Tehnologia informaţiei şi comunicării)
Domeniul:(5): A învăţa să înveţi
Domeniul:(6): Competenţe interpersonale, interculturale, sociale şi civice
Domeniul:(7): Educaţia antreprenorială
Domeniul:(8): Sensibilizarea la cultură
În accepţiunea specialiştilor Comisiei Europene, definiţia competenţelor – cheie este
următoarea: „Competenţele - cheie reprezintă un pachet transferabil şi multifuncţional de
cunoştinţe, deprinderi / abilităţi şi atitudini de care au nevoie toţi indivizii pentru împlinirea şi
dezvoltarea personală, pentru incluziune socială şi inserţie profesională. Acestea trebuie
dezvoltate până la finalizarea educaţiei obligatorii şi trebuie să acţioneze ca un fundament
pentru învăţarea în continuare, ca parte a învăţării pe parcursul întregii vieţi”4.
2 Maciuc, I., în Dicţionar de sociologie, Bucureşti, Ed. Babel, 1998.
3
European Commission, Directorate-General for Education and Culture, Basic skills, entrepreneurship and
foreign languages, in Implementation of “Education & training 2010” – work programme, Progress Report, 2003,
p. 48-58.
4
European Commission, Directorate-General for Education and Culture, Basic skills, entrepreneurship and
foreign languages, in Implementation of “Education & training 2010” – work programme, Progress Report, 2003,
p. 11.
2
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ

3. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
Din această definiţie şi din analiza specificului competenţelor – cheie rezultă
următoarele:
▪ competenţele se definesc printr-un sistem de cunoştinţe – deprinderi / abilităţi – atitudini;
▪ au un caracter transdisciplinar implicit;
▪ competenţele – cheie reprezintă într-un fel finalităţile educaţionale ale învăţământului
obligatoriu;
▪ acestea trebuie să reprezinte baza educaţiei permanente.
3
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ

4. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
BIBLIOGRAFIE
Altet, M., La formation professionnelle des enseignants, Paris, PUF.,
1994.
Altet, M., Les compétences de l’enseignant professionnel. Entre savoirs,
schèmes d’action et adaptation: le savoir-analyser, în Paquay,
L., Altet, M., Charlier, E. et Perrenoud, 1996.
Altet, M., Quelle formation professionnalisant pour développer les
compétences de " l’enseignant professionnel" et une culture
professionnelle d’acteur, în Tardif, M., Lessard, C. et Gauthier,
C. (dir.): Formation des maîtres et contextes sociaux.
Perspectives internationales, Paris, PUF, 1998.
Bîrzea, C., Education for Democratic Citizenship: a Lifelong Learning
Perspective, Council of Europe, 2000.
Bontaş, I., Pedagogie, Bucureşti, Ed. All, 1994.
De Landsheere, Gilbert, Évaluation continue et examens. Précis de docimologie,
Bruxelles, Éditions Labor, 1992.
Descy, P., Tessaring, Training and learning for competence – Second report on
M., vocational training research în: Europe executive summary.
Cedefop Reference series. Luxembourg: Office for Official
Publications of the European Communities, 2001.
Develay, M., Savoirs scolaires et didactiques des disciplines, Paris, ESF,
1995.
Doron, R., Parot, F. Dicţionar de psihologie, Bucureşti, Humanitas, 1999.
(coord.),
Dugue, E., La gestion des compétences: les savoirs dévalues, le pouvoir
occulte, Paris, Sociologie du travail, nr.3.
Durr, K., Spajic-Vrkas, Strategii pentru învăţarea cetăţeniei într-o societate
V., Ferreira Martins, I., democratică, Strasbourg, Consiliul Europei, Doc. DECS/ EDU/
CIT (2000) 16, 2000.
Dussault, Jean, Essai de clarification de quelques concepts et définitions liés ŕ
l'approche par compétences, Québec, Ministčre de l'éducation
du Québec, novembre 1995.
Guiton, J., De l’équivalence des diplômes à l’évaluation des
compétences. Procédures et pratiques courantes. Voies
nouvelles. Paris, Unesco, 1983.
4
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ

5. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
Le Boterf, G., De la compétence à la navigation professionnelle, Paris, Les
Editions d’organisation, 1997.
Meirieu, Ph., La pédagogie différenciée: enfermement ou ouverture, in
Bentolila, A., L’école: diversités et cohérence, Paris,
Nathan,1996.
Meirieu, Ph., L'Envers du tableau. Quelle pédagogie pour quelle école?,
Paris, 10ème édition, ESF, pp.111-112.
Paquay, L., Vers un référentiel des compétences professionnelles de
l’enseignant?, Recherche et Formation, n° 16, p. 7-38. (1994)
Perrenoud, Ph., L'approche par compétences de l'élève in Perrenoud, Ph.,
Construire des compétences dès l'Ecole, Paris, ESF, p.70.
1997.
Perrenoud, Ph., Compétences et complexité, În: Perrenoud, Ph., - Enseigner,
agir dans l’urgence, décider dans l’incertitude. Paris, ESF,
1996.
Perrenoud, Ph., Construire des compétences dès l’école, Paris, ESF, 1997.
Rey, B., Les compétences transversales en question, Paris; ESF, 1996.
Romainville, M., A la recherche des compétences transversales, Forum
pédagogies, nov. 1994.
Rope, F., Tangui, L., Savoir et compétences. De l’usage de ces notions dans l’école
et entreprise, Paris, l’Harmattan, 1994.
Roşca, Al., Psihologia generală. Buc.: Editura Didactică şi Pedagogică,
1976.
Slater, F., Values: Towards mapping their locations in a geography
education, in Geography in Education, Canterbury University
Press, 1996.
Stroobants, M., Savoir-faire et compétences au travail, une sociologie de la
fabrication des aptitudes, Bruxelles, Editions de l’Université de
Bruxelles, 1993.
Stroobants, M., La production flexible des aptitudes, Bruxelles, Education
Permanente, nr.35, 1994.
Şchiopu, U., (coord.), Dicţionar enciclopedic de psihologie, Bucureşti, Editura Babel,
1997.
Tardif, J., L’évaluation du savoir lire: une question de compétence plutôt
que de performance, Montréal, Editions logiques, 1994.
5
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ

6. PROJECT GRUNDTVIG 2
- ASSESSMENT FOR ADULT EDUCATORS IN NON-FORMAL EDUCATION
*** Apprendre tout au long de la vie: la contribution des systèmes
éducatifs des Etats membres de l’Union européenne,
Bruxelles, 2000.
*** Commission européenne. Direction générale de l’Education et
de la Culture. Mémorandum sur l’éducation et la formation tout
au long de la vie. Document de travail des services de la
Commission, Bruxelles, 2000b.
*** Dicţionar de pedagogie, Bucureşti, E.D.P. 1979.
*** Dicţionar de sociologie (coord. Cătălin Zamfir, Lazăr
Vlăsceanu), Bucureşti, Ed. Babel, 1998.
*** Dictionnaire actuel de l’éducation, Guerin, Montreal, Quebec,
1993.
*** European Commission, Directorate-General for Education and
Culture, Basic skills, entrepreneurship and foreign languages,
in Implementation of “Education & training 2010” – work
programme, Progress Report, 2003.
*** Eurydice, Compétences clés. Un concept en développement
dans l”enseignement général obligatoire, 2002.
*** Le Petit Larousse, 1975.
*** Le Petit Larousse, 1995.
*** Manual de înfiinţare operare – Centrul de Orientare şcolară şi
profesională. FIMAN, Editura Expert, 1997.
*** OCDE, Analyse des politiques d’éducation. Education et
compétences. Paris, 2001a.
*** OCDE, Connaissances et compétences: des atouts pour la vie.
Premier résultats de PISA 2000, Paris, 2001c.
6
ASOCIATIA
REPERE
PENTRU
INTEGRARE EUROPEANÃ