Download to read offline
vdocumente.com_eu-nu-strivesc-coroladoc.ppt
- 2. (1895-1961) (1895-1961) Personalitate impunătoare aculturii interbelice, Lucian Blaga, Personalitate impunătoare a culturii interbelice, Lucian Blaga, filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectivă prin filosof, scriitor, profesor universitar, a marcat perioada respectivă prin elemente de originalitate compatibile cu înscrierea in universalitate. S-a elemente de originalitate compatibile cu înscrierea in universalitate. S-a născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Alba Iulia, într-o familie de născut la 9 mai 1895 la Lancrăm, lângă Alba Iulia, într-o familie de preoti. Copilăria i-a stat, după cum marturiseşte el însuşi, "sub semnul preoti. Copilăria i-a stat, după cum marturiseşte el însuşi, "sub semnul unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini unei fabuloase absenţe a cuvântului", viitorul poet - care se va autodefini mai târziu "mut ca o lebadă" - neputând să vorbească până la vârsta de mai târziu "mut ca o lebadă" - neputând să vorbească până la vârsta de patru ani. patru ani. Primele clase le-a facut la Sebeş (1902-1906), a urmat Liceul Primele clase le-a facut la Sebeş (1902-1906), a urmat Liceul "Andrei Şaguna" din Braşov (1906-1914), unde era profesor ruda sa "Andrei Şaguna" din Braşov (1906-1914), unde era profesor ruda sa Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de Teoria dramei. În anul Iosif Blaga, autorul primului tratat românesc de Teoria dramei. În anul izbucnirii primului război mondial şi-a început studiile de teologie la izbucnirii primului război mondial şi-a început studiile de teologie la Sibiu, pe care le-a finalizat c Sibiu, pe care le-a finalizat cu u licenţa în 1917. Între 1917 şi 1920 a licenţa în 1917. Între 1917 şi 1920 a frecventat cursurile Universităţii din Viena, frecventat cursurile Universităţii din Viena, unde a studiat filosofia unde a studiat filosofia obţinând şi doctorantul. obţinând şi doctorantul.
- 3. Revenit Revenit î în Rom nRomân ânia re ia reî întregit ntregită ă, s-a d , s-a dă ăruit cauzei presei ruit cauzei presei rom româ âne neş şti din Transilania, fiind redactor la revistele “Cultura” din ti din Transilania, fiind redactor la revistele “Cultura” din Cluj Cluj ş şi “Banatul” din Lugoj. i “Banatul” din Lugoj. Î În 1926 a intrat in diploma n 1926 a intrat in diplomaţ ţie ocup ie ocupâ ând succesiv posturi la nd succesiv posturi la lega legaţ ţiile noastre din Var iile noastre din Varş şovia, Praga, Lisabona, ovia, Praga, Lisabona, ş şi Viena unde a fost i Viena unde a fost ales membru al “Academiei Rom ales membru al “Academiei Româ âne” ne” î în 1936. n 1936. Î În 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea n 1939 a devenit profesor de filosofia culturii la Universitatea din Cluj, mutat din Cluj, mutată ă temporar la Sibiu temporar la Sibiu î în anii ce au urmat “Dictatului de n anii ce au urmat “Dictatului de la Viena”. La Sibiu redacteaza, la Viena”. La Sibiu redacteaza, î începand cu 1943, revista ncepand cu 1943, revista Saeculum, care va ap Saeculum, care va apă ărea un an. rea un an. Din 1948, Din 1948, î îndepartat de la catedra, a lucrat ndepartat de la catedra, a lucrat î în cadrul filialei de n cadrul filialei de la Cluj a “Institutului de Istorie al Academiei”. la Cluj a “Institutului de Istorie al Academiei”. A trecut la cele ve A trecut la cele veş şnice pe 6 mai 1961, fiind nice pe 6 mai 1961, fiind î înmormantat la nmormantat la Lancr Lancră ăm. m.
- 4. Eu nu strivesccorola de minuni a lumii Eu nu strivesc corola de minuni a lumii şi nu ucid şi nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc în calea mea în calea mea în flori, în ochi, pe buze ori morminte. în flori, în ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns sugrumă vraja nepătrunsului ascuns în adâncimi de întuneric, în adâncimi de întuneric, dar eu, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - eu cu lumina mea sporesc a lumii taină - şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna şi-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micşorează, ci tremurătoare nu micşorează, ci tremurătoare măreşte şi mai tare taina nopţii, măreşte şi mai tare taina nopţii, aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare aşa înbogăţesc şi eu întunecata zare cu largi fiori de sfânt mister cu largi fiori de sfânt mister şi tot ce-i neînţeles şi tot ce-i neînţeles se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari se schimbă-n neînţelesuri şi mai mari sub ochii mei- sub ochii mei- căci eu iubesc căci eu iubesc şi flori şi ochi şi buze şi morminte. şi flori şi ochi şi buze şi morminte.
- 5. “ “Eu nu strivesccorola de minuni a lumii” de Lucian Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” de Lucian Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale Blaga face parte din seria artelor poetice moderne ale literaturii moderne rom literaturii moderne româ âne din perioada interbelic ne din perioada interbelică ă, , alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi alaturi de “Testament” de Tudor Arghezi ş şi “Joc i “Joc secund” de Ion Barbu. Poezia aste a secund” de Ion Barbu. Poezia aste aş şezat ezată ă î în fruntea n fruntea primului s primului să ău volum, “Poemele luminii” (1919), u volum, “Poemele luminii” (1919), ş şi are i are rol de program (manifest) literar, realizat rol de program (manifest) literar, realizat î îns nsă ă cu cu mijloace poetice (nu este un text teoretic mijloace poetice (nu este un text teoretic î în proz n proză ă). ). “ “
- 6. Titlul este ometafor Titlul este o metaforă ă reveletorie care semnific reveletorie care semnifică ă ideea cunoa ideea cunoaş şterii luciferice. Pronumele personal “eu” este terii luciferice. Pronumele personal “eu” este a aş şezat orgolios ezat orgolios î în fruntea primei poezii din primul volum, n fruntea primei poezii din primul volum, adic adică ă î în fruntea operei. Plasarea sa ini n fruntea operei. Plasarea sa iniţ ţial ială ă poate poate corespunde influen corespunde influenţ ţelor expresioniste (exacerbarea eului) din elor expresioniste (exacerbarea eului) din volumele de tinere volumele de tinereţ ţe. Dar mai ales exprim e. Dar mai ales exprimă ă atitudinea atitudinea poetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvorat poetului-filozof de a proteja misterele lumii, izvorată ă din din iubire. Verbul la forma negativ iubire. Verbul la forma negativă ă “nu strivesc” exprima refuzul “nu strivesc” exprima refuzul cunoa cunoaş şterii de tip ra terii de tip raţ ţional ional ş şi op i opţ ţiunea pentru cunoa iunea pentru cunoaş şterea terea luciferic luciferică ă/ poetic / poetică ă. Metefora reveletorie “corola de minuni a . Metefora reveletorie “corola de minuni a lumii” , imagine a perfec lumii” , imagine a perfecţ ţiunii, a absolutului, prin ideea de iunii, a absolutului, prin ideea de cerc, de cerc, de î întreg, semnific ntreg, semnifică ă misterele universale, iar rolul misterele universale, iar rolul poetului este ad poetului este adâ âncirea tainei care ncirea tainei care ţ ţine de o voin ine de o voinţ ţa de mister a de mister specific blagian specific blagiană ă. .
- 7. TEMA TEMA poeziei oreprezint poeziei o reprezintă ă atitudinea atitudinea poetic poetică ă î în fa n faţ ţa marilor taine ale a marilor taine ale Universului: cunoa Universului: cunoaş şterea lumii in terea lumii in planul crea planul creaţ ţiei poetice este posibil iei poetice este posibilă ă numai prin iubire (comunicarea numai prin iubire (comunicarea afectiv afectivă ă total totală ă). ).
- 8. Fiind o poeziede tip confesiune, Fiind o poezie de tip confesiune, lirismul lirismul subiectiv subiectiv se realizeaz se realizează ă prin atitudinea poetic prin atitudinea poetică ă transmis transmisă ă î în mod direct n mod direct ş şi, la nivelul expresiei, prin i, la nivelul expresiei, prin m mă ărcile subiectivit rcile subiectivităţ ăţii ii (m (mă ărci lexico-gramaticale prin rci lexico-gramaticale prin care se eviden care se evidenţ ţiaza eul liric) : pronumele personal la iaza eul liric) : pronumele personal la persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, persoana I singular, adjectivul posesiv la persoana I, verbele la prezent, persoana I singular, altern verbele la prezent, persoana I singular, alternâ ând nd spre diferen spre diferenţ ţiere cu persoana a III-a; topica afectiv iere cu persoana a III-a; topica afectivă ă (inversiuni (inversiuni ş şi disloc i dislocă ări sintactice), pauza afectiv ri sintactice), pauza afectivă ă/ / cezura. cezura.
- 9. Compozi Compoziţi ţional onal, poezia aretrei secven , poezia are trei secvenţ ţe e marcate, de obicei, prin scrierea cu ini marcate, de obicei, prin scrierea cu iniţ ţial ială ă majuscula a versurilor. Pompiliu majuscula a versurilor. Pompiliu Constantinescu reduce tehnica poetic Constantinescu reduce tehnica poetică ă la “o la “o ampl amplă ă compara comparaţ ţie, cu un termen concret, de ie, cu un termen concret, de puternic imagism, puternic imagism, ş şi un termen spiritual de i un termen spiritual de transparen transparenţ ţa a î în nţ ţelegere”. elegere”.
- 10. Prima secvent Prima secventă ăexprim exprimă ă concentrat, cu concentrat, cu ajutorul verbelor la forma negativ ajutorul verbelor la forma negativă ă: “nu : “nu strivesc”, “nu ucid (cu mintea)”, atitudinea strivesc”, “nu ucid (cu mintea)”, atitudinea poetic poetică ă fa faţă ţă de tainele lumii – refuzul de tainele lumii – refuzul cunoa cunoaş şterii logice, r terii logice, raţ aţionale. Verbele se ionale. Verbele se asociaz asociază ă metaforei “calea mea” (destinul poetic metaforei “calea mea” (destinul poetic asumat). asumat).
- 11. A doua secvent Adoua secventă ă, mai ampl , mai amplă ă, se construie , se construieş şte pe baza unor te pe baza unor rela relaţ ţii de opozi ii de opoziţ ţie: eu – al ie: eu – alţ ţii, “lumina mea”-”lumina altora”. ii, “lumina mea”-”lumina altora”. Metafora luminii, emblematic Metafora luminii, emblematică ă pentru opera poetic pentru opera poetică ă a lui Lucian a lui Lucian Blaga, inclus Blaga, inclusă ă î în titlul volumului de debut, sugereaz n titlul volumului de debut, sugerează ă cunoa cunoaş şterea. terea. Dedublarea luminii este redat Dedublarea luminii este redată ă prin opozi prin opoziţ ţia dintre metafora ia dintre metafora “lumina altora” (cunoa “lumina altora” (cunoaş şterea de tip ra terea de tip raţ ţional, logic) ional, logic) ş şi “lumina mea” i “lumina mea” (cunoa (cunoaş şterea poetic terea poetică ă, de tip intuitiv). , de tip intuitiv). Verbele la timpul prezent (prezentul etern Verbele la timpul prezent (prezentul etern ş şi prezentul gnomic), i prezentul gnomic), dispune dispune î în serii antonomice, cu forme afirmative n serii antonomice, cu forme afirmative ş şi negative, i negative, plaseaza eul poetic plaseaza eul poetic î într-o rela ntr-o relaţ ţie definit ie definită ă cu lumea, care st cu lumea, care stă ă sub sub semnul misterului: op semnul misterului: opţ ţiunea pentru o form iunea pentru o formă ă de cunoa de cunoaş ştere poetic tere poetică ă. . Antiteza este marcat Antiteza este marcată ă ş şi grafic, pentru c i grafic, pentru că ă versul liber poate reda versul liber poate reda fluxul ideatic fluxul ideatic ş şi afectiv. i afectiv. Î În pozi n poziţ ţie median ie mediană ă sunt plasate cel mai sunt plasate cel mai scurt (“dar eu”) scurt (“dar eu”) ş şi cel mai lung vers al poeziei (“eu cu lumina mea i cel mai lung vers al poeziei (“eu cu lumina mea sporesc a lumii tain sporesc a lumii taină ă”). Conjunctia adversativ ”). Conjunctia adversativă ă singular, forma singular, forma afirmativ afirmativă ă, “sporesc (`a lumii tain , “sporesc (`a lumii taină ă )”, afirm )”, afirmă ă op opţ ţiunea poetica iunea poetica pentru un mod de cunoa pentru un mod de cunoaş ştere – “cu lumina mea” – tere – “cu lumina mea” – ş şi atitudinea i atitudinea fat fată ă de misterele lumii. de misterele lumii.
- 12. Finalul poeziei constituieo Finalul poeziei constituie o a treia secven a treia secvenţă ţă, cu rol , cu rol concluziv, de concluziv, deş şi exprimat i exprimată ă prin raportul de cauzalitate prin raportul de cauzalitate (c (că ăci). Cunoa ci). Cunoaş şterea este un act de contempla terea este un act de contemplaţ ţie (“tot… ie (“tot… se schimb se schimbă ă…sub ochii mei”) …sub ochii mei”) ş şi de iubire (“c i de iubire (“că ăci eu ci eu iubesc”). iubesc”). Elementele de recuren Elementele de recurenţă ţă î în poezie sunt: misterul n poezie sunt: misterul ş şi i motivul luminii, care implic motivul luminii, care implică ă principiul contrar, principiul contrar, î întunericul ntunericului ui. . D Di iscursul liric se organizeaz scursul liric se organizează ă î în jurul n jurul acestor elemente. acestor elemente.
- 13. La nivelul morfosintactic Lanivelul morfosintactic, plasarea pornumelui personal “eu” , plasarea pornumelui personal “eu” î în n pozi poziţ ţie ini ie iniţ ţiala iala ş şi respectarea de i respectarea de ş şase ori ase ori î în poezie, sus n poezie, susţ ţine ine caracterul cofesiv caracterul cofesiv ş şi (auto)definirea rela i (auto)definirea relaţ ţiei eu – lume. Conjunctia “ iei eu – lume. Conjunctia “ş şi” i” , prezent , prezentă ă î în zece pozi n zece poziţ ţii – cofer ii – coferă ă cursivitate discursului liric cursivitate discursului liric ş şi i accentueaz accentuează ă ideile cu valoare gnomic ideile cu valoare gnomică ă. Topica afectiv . Topica afectivă ă (inveriuni (inveriuni ş şi i dizlocari sintactice) evidentiaz dizlocari sintactice) evidentiază ă op opţ ţiunea poetic iunea poetică ă pentru o form pentru o formă ă de de cunoa cunoaş ştere: iubirea, creatia. tere: iubirea, creatia. La nivelul lexico-semantic La nivelul lexico-semantic se observ se observă ă c că ă terminologia abstract terminologia abstractă ă, , lexicul lexicul î împrumutat din sfera cosmicului mprumutat din sfera cosmicului ş şi a naturii este organizat “ca i a naturii este organizat “ca forme sensibile ale cunoa forme sensibile ale cunoaş şterii’ ( terii’ (Ş Ştefan Munteanu). C tefan Munteanu). Câ âmpul mpul semantic al misterului este realizat prin termeni/ structuri lexicale cu semantic al misterului este realizat prin termeni/ structuri lexicale cu valoare de metafore revelatorii: tainele, nep valoare de metafore revelatorii: tainele, nepă ătrunsul ascuns, a lumii trunsul ascuns, a lumii tain taină ă, , î întunecat ntunecată ă zare, sf zare, sfâ ânt mister, ne-n nt mister, ne-nţ ţeles, ne-n eles, ne-nî îelesuri elesuri ş şi mai i mai mari. Opozi mari. Opoziţ ţia lumin ia lumină ă – – î întuneric relev ntuneric relevă ă simbolic rela simbolic relaţ ţia: cunoa ia: cunoaş ştere tere poetic poetică ă (prin iubire (prin iubire ş şi crea i creaţ ţie) – cunoa ie) – cunoaş ştere logic tere logică ă. .
- 14. Î În poezia luiLucian Blaga, limbajul artistic n poezia lui Lucian Blaga, limbajul artistic ş şi i imaginile artistice sunt puse imaginile artistice sunt puse î în rela n relaţ ţie cu un plan ie cu un plan filozofic secundar. Organizarea ideilor poetice se filozofic secundar. Organizarea ideilor poetice se face face î în jurul unei imagini realizate prin compara n jurul unei imagini realizate prin comparaţ ţia ia ampl amplă ă a element a elementului ului abstract, de ordin spiritual, cu abstract, de ordin spiritual, cu un aspect al lumii materiale, termen concret, de un un aspect al lumii materiale, termen concret, de un puternic imagism. O alt puternic imagism. O altă ă particularitate stilistic particularitate stilistică ă este este cultivarea cu predilec cultivarea cu predilecţ ţie a metaforei revelatorii, care ie a metaforei revelatorii, care caut caută ă s să ă reveleze un mister esen reveleze un mister esenţ ţial pentru ial pentru î însu nsuş şi i con conţ ţinutul faptului, dar inutul faptului, dar ş şi a metaforei plasticuzante, i a metaforei plasticuzante, care d care dă ă concrete concreteţ ţe faptului, fiind e faptului, fiind î îns nsă ă considerat considerată ă mai pu mai puţ ţin valoroas in valoroasă ă. .
- 15. Poezia este alcatuit Poeziaeste alcatuită ă din 20 de versuri libere (cu din 20 de versuri libere (cu metric metrică ă variabil variabilă ă ş şi cu masura inegal i cu masura inegală ă), al caror ritm ), al caror ritm interior red interior redă ă fluxul ideilor fluxul ideilor ş şi frenezia sentimentelor. i frenezia sentimentelor. Eufonia versurilor sugereaz Eufonia versurilor sugerează ă amplificarea misterului. amplificarea misterului. Forma modern Forma modernă ă este o eliberare de rigorile este o eliberare de rigorile clasice, o cale direct clasice, o cale directă ă de transmitere a ideii de transmitere a ideii ş şi a i a sentimentului poetic. sentimentului poetic.
- 16. “ “Eu nu strivesccorola de minuni” a lumii de Lucian Eu nu strivesc corola de minuni” a lumii de Lucian Blaga este o art Blaga este o artă ă poetic poetică ă modern modernă ă pentru c pentru că ă interesul autorului interesul autorului este deplasat de la principiile tehnicii poetice (rest este deplasat de la principiile tehnicii poetice (restrâ rânse la nse la enumararea metaforelor care sugereaz enumararea metaforelor care sugerează ă temele crea temele creaţ ţiei sale iei sale ş şi i la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: la exemplificarea unor elemente de expresivitate specifice: metafora revelatorie, compara metafora revelatorie, comparaţ ţia ampl ia amplă ă, versul liber) la rela , versul liber) la relaţ ţia ia poet – lume poet – lume ş şi poet – crea i poet – creaţ ţie. Crea ie. Creaţ ţia este un mijlocitor ia este un mijlocitor î între eu ntre eu (constiin (constiinţ ţa individual a individuală ă) ) ş şi lume. Sentimentul poetic este acela i lume. Sentimentul poetic este acela de contopire c de contopire cu u misterele universale, cu esen misterele universale, cu esenţ ţa lumii. Actul a lumii. Actul poetic converte poetic converteş şte (transfigureaz te (transfigurează ă) misterul, nu ) misterul, nu î îl re l rea aduce. duce. Misterul este substan Misterul este substanţ ţa originar a originară ă ş şi esen i esenţ ţiala a poeziei: iala a poeziei: cuv cuvâ ântul origiar (orfismul). Iar cuv ntul origiar (orfismul). Iar cuvâ ântul poetic nu ntul poetic nu î înseamn nseamnă ă, ci , ci sugereaz sugerează ă, nu explic , nu explică ă misterul unversal, ci misterul unversal, ci î îl protejeaz l protejează ă prin prin transfigurare. transfigurare.