2. Redacția/ Colaboratori Lazăr Bogdan AndreiFondator – Club ”Automobiliștii viitorului” Rusu Oana Alexandra, Ene Nicoleta, Călugărici David Emanuel, Rotariu Alexandra-Maria, Voion Rosa Melisa, Atasiei Andrada Paula,Bobîrnatu Leonard, Coștiuc Alexandra, Stanculea Eduard Titel, Apostol Alexandru, Agape Maria, Iftode Denis-Casian, Mărcuşanu Alexia, Nechita Marian-Andrei. Colaboratori: 50 de copii incluşi în Proiectul de dezvoltare a abilităţilor de viaţă “Safe you, safe me” Tehnoredactareși design, GetaBungianu Coordonator, Prof. învățământ primar, Geta Bungianu
3. Despre Organizația ”SALVAȚI COPIII” ” SalvațiCopiii ” esteorganizație nonguvernamentalănațională, non-profit, de utilitate publică, neimplicată politic saureligios, care din 1990 promoveazădrepturilecopilului, bazatăpeactivitateavoluntară a membrilor săi. ”SalvațiCopiii Romania ”acționeazăpentru o lume: în care fiecarecopilesteapreciatșirespectat; care ascultășiînvață de la copii; în care fiecarecopil are speranțe și perspective; în care fiecarecopilesteprotejat de orice formă de violență , abuz, exploatare. În prezentdesfășoarăactivitățiîn 20 localități, are filialeîn 13 județe șiîn București. Programele se adreseazătuturorcopiilor,daracordă o atențiedeosebităceloraflațiîn situații dificile – copiii din comunitățiledezavantajate , copiiivictime ale violenței, traficuluisauneglijării, copiii exploatațiprinmuncăcopiiirefugiați,copiii cu dizabilități. ”SalvațiCopiii Romania”estemembraă a Organizației ”SalvațiCopiiiInternațional” , ceamai mare organizație independentă din lume, de promovare a drepturilorcopiilor, cecuprinde 29 de membrișidesfășoarăprograme in 120 țări. ”Salvați Copiii România ” a împlinit 20 de aniactivitateîn promovareașiapărareadrepturilorcopilului . 5000000 de copii au fost inclușiîn programe educative, de protecțieșiasistență medico- socială, de stimulare a participăriilorîn acțiuni de promovareșirecunoaștere a drepturilorlor. Organizația”SalvațiCopiii”, FilialaIașiesteacreditată,înconformitate cuprevederile OG nr. 69/2003, săfurnizezeurmătoareleservicii : Consiliereșireabilitarepsihosocialăpentrucopilulabuzat,traficat; Asistențăpsihologică, socială, școlarăși medicalăpentrucopiiiexploatați; Promovareșiconsiliereprivinddrepturilecopilului. Activitățiledesfășurateîn școlileieșenesuntcomplementareprocesuluiinstructiveducativ, reprezentând o formă de educațienonformală cu caracterinteractivșicreativ. Prof. Manole Maricica, Președinte al Organizației Salvați CopiiiIași Organizația ”Salvați Copiii” vine în mod constant și echilibrat ”să pună umărul” la dezvoltarea personalității și conștiinței civice a micului școlar. O echipă de tineri specialiști responsabili implementează anul acesta un nou proiect deosebit de valoros, prin care se urmărește formarea abilităților de viață la copiii a căror vârstă este cuprinsă între 6 și 12 ani. Poiectul ”Safe You, Safe Me”, finanțat de Uniunea Europeană prin Programul Facilitatea de tranziție 2007/19343.03.03,Integrareaîn societateatineriloraparținândminoritățilorșigrupurilor dezavantajate,răspundeunornecesități crescânde la Școala ”Elena Cuza” din municipiul Iași, privind formarea și dezvoltarea unor comportamente sociale pozitive în rândul elevilor. În perioada vacanței de vară, un număr de 50 de elevi care au constituit grupul țintă, coordonați de prof. Geta Bungianu și prof.Luminița Murariu, au desfășurat o activitatedeosebită,reușind să parcurgă tematica prevăzută în cadrul proiectului. Implicarea și entuziasmul copiilordovedescnecesitateaimplementării unor astfel de proiecte, precum și abordarea unor teme prevăzute de programele școlare într-un mod mai aplicat. Prof. Mîrza Leșan Paraschiva, Director Școala”Elena Cuza” Iași Școala românească are nevoie de o legătură mai strânsă cu viața!
4. Din numărul precedent.... Îndrăgostiți de mașini Copiii sunt izvoare…Izvor de învăţătură, izvor de bunătate, izvor de fericire, izvor de blândeţe, izvor de veselie, izvor de tinereţe, izvor de înţelepciune, izvor de generozitate, izvor de dărnicie, izvor de bună-cuviinţă, izvor de optimism, izvor de energie, izvor de tandreţe, izvor de credinţă, izvor de bucurie, izvor de sănătate, izvor de căldură, izvor de ... izvoare. Şidacăsuntizvoare, de cesănu-ilăsăm“izvorască”? Îiprivesczilnic, „îicercetez”, îiîncurajez, ne bucurămîmpreună, facem “proiecte” de viitor. Încercăm să ne potrivim paşii şi , de cele mai multe ori, reuşim. Cum? Cunoscându-i, iubindu-i, arătându-le că ceea ce fac ei este pentru noi la fel de important ca şi pentru ei, având încredere în ei şi mărturisindu-le acest lucru. Iniţiativa de a constitui Clubul “Automobiliştii viitorului” îi aparţine elevului Lazăr Bogdan Andrei, mare pasionat de maşini. Este unul dintre cei mai plini de energie copii din clasă, iar dorinţa sa a fost foarte bine susţinută(...) Cine ştie ce spirite întreprinzătoare se vor naşte în timp, pornind de la Clubul “Automobiliştii viitorului”,iniţiat de cel mai “inimos” şcolar de la Şcoala “Elena Cuza” din Iaşi? Ca la orice început de drum, le urez mare succes! Institutor, Geta Bungianu Cu tata la volan Oriunde ziua m-aş duce Tata-i cu mine, conduce. În maşină-s liniştit, Iar tata e fericit. Îl ajut ca să o spele, Să o şteargă, nu-s probleme. Mă priveşte cu iubire Că-i semăn bine la fire. Seara, când intrăm în casă Mama - i tare bucuroasă. Cu tatăl meu la volan, Aş trece peste ocean. (L. Arnăutu) Cumtraversăm ? Spunem toţi: - Trecem corect Strada mare-n drum sprecasă. Semaforul e atent, Doar de-i verde el ne lasă. Vreuncoleg de–artraversa Strada mare la-ntâmplare, Sigur, toţi ne-am supăra Şipe loc i-am damustrare. (A. Păvăloaia) (Acrostih) Şcoala poarta îşi deschide, Cad frunze verzi dar şi gălbui, Oraşul meu în joc se prinde Acum, în toamnă-i rândul lui. Limpezit din vară, cerul Are cum să se uimeascǎ. Doru s-a-nălţat c-o palmă, Radu stă să-l depăşească. Ana, Iris şi Bogdan, Gabriela şi cu Dan Au crescut precum un brad. (A. Rorariu) Școaladraga
5. Un foarte bun prilejpentru a continua... Copilăria trece, dar pasiunile rămân... Unora le place să colecționeze timbre, altora capace de la coca-cola, unii se dau în vânt după cutii ori borcănele de toate formele, mărimile și culorile... Eu am rămas îndrăgostit de mașini. Este adevărat, bani pentru achiziționat miniaturile preferate sunt din ce în ce mai puțini, timp să mă dedic acestor minuni pe patru roți, deasemenea. Dacă timpul îmi permite să- i întâlnesc pe vechii mei colegi, despre ce credeți că discutăm? Ați ghicit. Despre mașini. Acum știu mai multe lucruri, mă informez cu ușurință, discut cu tata orice detaliu, de la aspecte legate de întreținere până la performanțele atinse de unele modele. Dar nu poți discuta despre mașini fără a aduce în prim plan respectarea regulilor de circulație, fie că ești pieton sau conducător auto. Proiectul „Safe You, Safe Me” derulat la școala noastră nu m-a lăsat indiferent. Am aflat astfel, că elevii din clasele I– IV sunt antrenați în activități care au ca scop dezvoltarea abilităților privind respectarea regulilor de circulație. Bun prilej de a mai trăi din plin pasiunea pentru mașini, dar și pentru a mai realiza un nou număr al revistei tematice ”Automobiliștii viitorului”. Colegii mai mici s-au arătat entuziasmați, iar doamna învățătoare, Geta Bungianu, dornică să ne ajute, motiv pentru care îi mulțumim. Andrei Bogdan Lazăr Elev, clasa a VI-a A
6. Test de recunoaștere Descoperă zece mărci de mașini de proveniență străină (în 10 secunde), fără a le repeta ! Dacă ai reușit, poți fi fericit căci ai cunoștințe și un fin spirit de observație. Felicitări! Propunător, Lazăr Bogdan- Andrei Clasa aVI-a A
47. În maşina părinţilor, ocupă locul stabilit prin lege! Foloseşte centura de siguranţă ! Vă invit să țineți seama de ele! Rotariu Alexandra Elevă, clasa a II –a A
48. Ai grijă, dacă ai curaj! Aș putea începe cu, ”stau câteodată și-mi aduc aminte...” câtă sumă de curaj (curajul pe o săptămână) trebuia să adun, ca să o conving pe mama să mă lase din când în când, la mici cumpărături pentru familia noastră. Era o perioadă când în emisiunile de știri se transmiteau toate accidentele de pe drumurile publice și nu numai. Fie că erau consecința nerespectării regulilor de circulație, a neadaptării vitezei la particularitățile drumului, la condițiile atmosferice, toate aceste lucruri se soldau cu victime. Faptul că aceste știri se repetau la diferite ore din zi, îți dădea impresia că pe șosele nu se circulă, ci se moare. Într-o astfel de situație, ce să facă bieții părinți? Și totuși, lucrurile au mers spre bine. Orele de instruire pe teme de circulație, activitățile intercurriculare, participarea mea la activitățile extracurriculare, la excursii, vizitele la muzee, plimbările în cartier sau în Grădina Botanică, Lacul Ciric, Dealul Repedea, împreună cu colegii și doamna învățătoare, m-au pregătit destul de rapid pentru ca să capăt încredere în mine și ulterior să o conving pe mama de același lucru. Astăzi mă uit la sora mea care, după o vară petrecută la școală ca membră într-un proiect de formare a abilităților de viață ( unde am însoțit-o și eu de câteva ori), este o altă persoană. De multe ori mi-a demonstrat că se descurcă foarte bine în drumul de acasă la școală, că are încredere în ceea ce știe , că gândește înainte de a lua o hotărâre. Ba mai mult, orice ”îndrăzneală” de trecere a străzii înainte de a mă asigura, se soldează cu observații aspre dim partea surioarei mele. Robert Alexandru Rotariu Elev, Liceul „Mihai Eminescu” Iași Curajul să se bazeze pe cunoaștere, pe îndemânare, pe capacitatea de a lua hotărârea cea mai bună într-o situație limită!
65. Să vă povestim prin imagini că am învățat ”lucruri ” pe care nu le știam Să respect regulile, marcajele, semnalele și semnele de circulație rutieră, în calitate de pieton. Să evit deplasarea pe drumurile publice pe vreme nefavorabilă. Să ajut/ îndrum pe colegii mai mici. Să aleg cu grijă locurile de joacă Să ne acceptăm și să acceptăm opiniile altora, să ne simțim bine împreună, să avem încredere în cei de lângă noi, să fim mai buni, mai înțelegători, mai puțin egoiști...
67. Despre mașini și primele reguli de circulație la noi în țară Ne amuzăm copios când auzim că la noi în țară, acum o sută de ani a fost pus prima dată în discuție un anume Regulament de circulație care prevedea obligativitatea introducerii permisului de conducere și a ”verificării tehnice” a vehiculelor ”umblătoare” pe ulițele capitalei. În 1901 circulau în București 12 automobile printre care și un ”Buik”, o celebritate mondială, care parcursese distanța de la Geneva la București în 73 de ore. Mergea cu o viteză de 25 km. /oră, record mondial la vremea aceea pentru turismul automobilistic. În 1904, cele 51 de automobile înregistrate la Prefectura orașului, pun pe gânduri pe mai marii acestei instituții, care chibzuiesc îndelung la schimbarea Regulamentului aflat în vigoare din 1868, conceput în principal pentru trăsurile de piață, birje și căruțe. Printre obligațiile conducătorilor de „ trăsuri fără cai„ era respectarea vitezei legale de 15km./oră, adică ”treapătul cailor”. Important mai era și dotarea vehiculului cu două sisteme de frânare și trei felinare pentru iluminat. Claxonul, invariabila goarnă cu pară de cauciuc mai mare sau mai mică, după ambiția proprietarului, constituia un alt element obligatoriu în dotarea mașinilor. Cât privește ”semnele vestitoare”de pe drumurile publice, acestea au fost introduse la noi (și în alte țări), după 1909. În toamna anului 1908, la Paris se ține primul Congres Internațional al drumurilor care a hotărât stabilirea unor semne indicatoare, obligatoriu identice pentru toate țările. Aceste indicatoare urmau să fie amplasate pe șosele. În 1913 România a introdus primele patru semne: două cocoașe albe desenate pe fond albastru reprezenta semnul de circulație -șănțuleț; un Z întorsreprezenta semnul de circulație – cotitură; un X reprezenta semnul de circulație – răspântie; un gard cu cinci uluci reprezenta semnul de circulație - calea ferată. Lazăr Bogdan Andrei, Clasa a VI –a A
68. Ca să ai ce povesti… Într-o zi, când s-a întors de la Bucureşti, tata a adus pentru fratele meu mai mic o maşinuţă foarte simpatică care ne-a cucerit din prima clipă pe mine şi pe fraţii mei mai mari. Semăna foarte bine cu un automobil adevărat, dar avea şi ceva dintr-o jucărie. Locul şoferului parcă era croit pe dimensiunile mele. Ne-am repezit cu toţii spre ea dorind să ne încercăm calităţile de “şoferi” de ocazie. Cearta a început între noi cât ai zice “automobil”. Ne-a tăiat din elan glasul ferm al mamei şi, inevitabil, ţipetele mezinului familiei, Daniel. Tata a primit ordin de neîncălcat să ne dea primele instrucţiuni legate de manevrarea maşinii-minune. Alte informaţii trebuia să obţinem noi, copiii de pe internet, materiale promoţionale sau reviste. Primii care au învăţat să stăpânească “bolidul” au fost, cum era de aşteptat, fraţii mei, Răzvan şi Alexandru care au depăşit vârsta de 14 ani. Era limpede că miniautomobilul nu putea fi folosit de ei. Eu trebuia să aştept să adoarmă Daniel şi apoi ieşeam cu Răzvan pe furiş ca să iau lecţii de conducere. Dar de multe ori scăpam greu de Prâslea căci acesta ieşea desculţ afară trezit de zgomotul maşinii şi lacrimile lui şi sunetele puţin prietenoase pe care le scotea ne făceau să renunţăm la lecţie pentru liniştea curţii şi a familiei. În vreo trei zile problema s-a rezolvat, iar plăcerea de a te afla la volanul unui miniautomobil a fost satisfăcută.
85. Automobile şi… desene animate Cărui copil nu-i plac desenele animate?... Încă de pe la 4 ani cu greu mă desprindea mama din faţa televizorului atunci când începea desenul animat „The Cars”. Ce m-a atras în mod deosebit la el? Imaginea hazlie şi uşor neajutorată a maşinii vorbitoare, culorile vii şi ochii care clipesc uneori curioşi, alteori speriaţi sau neştiutori. Eram uimit să aflu că şi maşinile au viaţa lor, că pot simţila fel ca noi, copiii, tristeţi sau bucurii… Ca să vă daţi seama cât de atras sunt de lumea Cars am să vă mărturisesc că mi-amamenajat camera folosind doar obiecte care să-mi amintească de prietenul meu animat. Covorul, mobilierul, lenjeria de pat, televizorul, ghiozdanul, toate au coborât din filmele de desene animate la mine în cameră. I Iată câteva dintre ele: Şi asta nu este totul… De ziua mea, tortul a primit şi el înfăţişarea dragei mele Cars. Priviţi-o pe prăjiturica mea! Poate vă fac poftă! Din colecţia mea de maşinuţe Cars nu lipsesc „Fulger albastru”, „Ramone”, „Fred” sau „Drift”. De câte ori mă joc cu aceste maşinuţe visez că voi participa şi eu la curse când voi fi mare. Prietenii mei-maşini m-au învăţat că trebuie să fii corect la concursuri, că la o cursă trebuie să treci pe la monoposturi să schimbi cauciucurile, că trebuie să respecţi reguli, că ai nevoie să faci parte dintr-o echipă care să te ajute şi chiar să te înlocuiască atunci când intervine ceva neprevăzut. În viaţă nu poţi să te descurci singur! Dar cel mai frumos lucru pe care l-am ţinut minte de la Cars a fost că prietenia valorează mai mult decât orice premiu. Alexandru Apostol, clasa a II a B
86. Cine-a face ca mine, ca mine să pățească... Mă uit la bicicletă și mă copleșește o milă pentru singurătatea ei și o dorință de a o scoate la plimbare. Mă urc pe șaua ei ca un adevărat Făt Frumos și o iau printre blocuri. Mă bucuram că în cinci minute nu căzusem niciodată. Dar bucuria se și încheie, căci bunicuța, ieșită ca din pământ, mă vede și mă întreabă: -Maică, ți-ai luat și tu bicicletă? Eu(! ?) să nu mai am aer. -Iertați-mă, este bicicleta lui Vasilică. -Ți-a împrumutat-o el? Și în loc de răspuns, sar de pe bicicletă, mă duc într-un suflet acasă, nu spun nimic nimănui. Dar, chelfăneala lui Nică de la Humuleștii Neamțului a fost o mângâiere față de chelfăneala încasată ( pe bună dreptate ) de subsemnatul, de la bunul meu tată. (R. F.) Un fel de nedumerire! Și doar participasem la toate activitățile din proiect... Se vede treaba că trebuie să particip la un proiect despre cinste și onoare... Dacă lui Nică al Smarandei din Humulești îi era poftă de cireșe, apoi eu, de ce n-aș avea pofte? Numai că eu pofteam o bicicletă și n-o aveam. Așa că mă pune împielițatul să merg la bunul meu coleg, Vasilică, prefăcându-mă a-i cere temele pentru a doua zi, căci, în treacăt fie spus, eu cam lipsesc de la școală. Băiatul nostru avea o bicicletă... de-ți era mai mare dragul să o încaleci și să dai măcar o tură cu ea prin cartier. Omenos din fire, Vasilică al meu mă invită în camera în care-și făcea cu sârguință temele. Intru, îi explic iute scopul vizitei, notez temele și, nici una nici două, ies mulțumindu-i și ridicându-i osanale pentru spiritul de colegialitate dovedit. Fiind în criză de timp, Vasilică mă roagă să-l iert că nu mă poate însoți până la casa scării unde avea și bicicleta lăsată sub supravegherea bunicii care locuiește la parter. În capul meu se naște o ideie?!
88. Plan de acțiune – 1 OCTOMBRIE 2010- ZIUA SIGURANȚEI PERSONALE ROMÂNIA
89. 1 OCTOMBRIE 2010ZIUA SIGURANȚEI PERSONALE Publicitate Program – Invitație Ora 10.00 Cuvânt de bun venit! (prof. MîrzaLeșanParaschiva, director , Școala ”Elena Cuza”Iași) Proiectul ” Safe you, safe me” ( prof. ManoleMaricica, Organizația”SalvațiCopiii” Iași) ”Traversăm în siguranță” - expoziție - concurs de postere Ora 10. 10 ” Stop! Gândește! Asigură-te! Ascultă!”- concurs teoretic Ora 11.00 ”Automobiliștiiviitorului” -prezentarerevistă tematică, Cucinschi Bianca, Andrei Lazăr- elevi, clasa a VI- a A) Ora 11.30 ”Roleriînacțiune” - concurs de role) Ora 12. 30 Distribuire de fluturașișilansare de baloane cu mesajecuprinseînproiect. Festivitatea de premiere Coordonatori de Proiect Prof. Bungianu Geta Prof. Murariu Luminița
95. Salutare, colegi! Bine ne-am întâlnit! ................................................................. Eram în clasa a III-a și încă mai veneam la școală cu tot felul de mașinuțe, pe care le puneam în mișcare până și în timpul celor mai frumoase lecții de limba română sau matematică. După o convorbire a Doamnei învățătoare cu mama, în care i-a spus multe lucruri buneeeee, i-a vorbit și despre mașinuțele care îmi umpleau ghiozdanul. Cum , necum, după această întâlnire, totul s-a schimbat în bine. Mama îmi cumpăra mașinuțe, tata vorbea cu mine despre mașinuțe, fratele meu renunța cu ușurință la mașinuțele lui în favoarea mea. Curând, mama mi-a dat ideia de a-i solicita Doamnei înființarea unui club al automobiliștilor. Zis și făcut. Iar doamna, ce să zic? M-a ajutat să-mi transform gândul în realitate. .......................................................................... Totul ca la carte! ............................................................. Am avut și o importantă ieșire în lume cu revista noastră. Mă refer la prezentarea ei în cadrul unui Simpozion internațional , pe teme de circulație rutieră, unde a fost deosebit de apreciată. ................................................................. Da! Dar nu de tot. Știi cum se spune! Timpul trece, dar pasiunile rămân! Cănd am auzit de Proiectul ”Safe you, safe me”, m-am bucurat și i-am propus Doamnei popularizarea activităților într-un nou număr al revistei ” Automobiliștii viitorului” ................................................................... Prima parte prezintă Proiectul ”Safe you, safe me”, de fapt, modul în care a fost implementat. O să găsiți câteva date esențiale despre Organizația ”Salvați Copiii”, prin intermediul căreia a ajuns acest proiect la școala noastră, povestiri ale copiilor, imagini foto de la activitățile desfășurate, opinii ale părinților și copiilor. Modul în care a fost marcată Ziua siguranței personale (1 octombrie 2010), la noi ân școală. .............................................................................. Da, ai dreptate Bianca. .................................................................................. Vă mulțumim că ne-ați urmărit și ascultat cu atenție! La revedere! Bianca și Andrei Bună ziua și fiți bineveniți la școala noastră! ......................................................... Venim în fața dumneavoastră cu o poveste care a devenit mai captivantă cu cât am parcurs-o. .............................................. Am elaborat un Statut de funcționare, am hotărât asupra obiectivelor pe care urma să le realizăm și mai ales, a unui regulament de ordine interioară. ........................................................... După ce am desfășurat noi multe activități, care mai de care mai interesante, D- na ne-a lăudat, iar noi am rugat-o să ne permită să arătăm și altor colegi ce-am reușit să facem noi. Dar cum, oare? Atunci am hotărât să scriem într-o carte toată ”joaca de-a munca ” sau ”munca de-a joaca”. Astfel a apărut primul număr al revistei ”Automobiliștii viitorului”, lucrare în care am avut posibilitatea să exersăm și să dezvoltăm abilitățile proprii de comunicare și relaționare. Un mare câștig, credem astăzi! ......................................... Dar, cum Statutul Clubului prevedea funcționarea pe durata unui an , acesta s-a dizolvat de la sine. Așa că, ne-am luat rămas bun de la clubul nostru de mașini. ................................................... Iat-o! De data aceasta colectivul de redacție este alcătuit dintr-o nouă generație de copii, cărora Doamna noastră le deschide drumul în viață. Revista cuprinde cuprinde două părți distincte: .................................................... Partea a doua, ca o răsplată a micilor școlari de a se implica în activitățile proiectului, cuprinde viața școlară a acestora, actualmente elevi în Clasa a II- a A. Toate imaginile prezentate surprind parcă necesitatea implementării unui astfel de proiect la clasele mici. ............................................................. Revista este minunată! Vă invităm să o consultați la biblioteca școlii!
99. Distribuire de fluturași cu îndemnuri la respectarea regulilor de circulație1 OCTOMBRIE – ZIUA SIGURANŢEI PERSONALE Proiectul European” SAFE YOU, SAFE ME” în parteneriat cu Organizaţia”Salvaţi Copiii” În drumul de la şcoală acasă, alege traseul cunoscut de familia ta ! Traversează strada numai pe ” trecere pietoni” ! Nu traversa niciodată prin faţa sau spatele autobuzului ! Sporeşte atenţia dacă este necesar să circuli pe stradă pe vreme nefavorabilă ( vânt, ploaie, ninsoare) ! Nu intra în panică dacă rătăceşti drumul! Înformează-te cu calm, căutând o persoană mai în vârstă, bine intenţionată ! Nu folosi strada ca loc de joacă ! Dacă stăpâneşti regulile de circulaţie, ajută pe colegii mai mici la traversarea străzii ! În maşina părinţilor, ocupă locul stabilit prin lege! Foloseşte centura de siguranţă ! Stop! Gândeşte! Asigură-te! Ascultă! (Grupul țintă al Proiectului de formare a abilităților de viață, implementat la Școala ”Elena Cuza”Iași)
100. Festivitatea de premiere Premii și premianți Pricop Alexandra – 8 ani Iftode Denis - 8 ani Stanculea Eduard - 8 ani Atasiei Andrada - 8 ani Rotariu Alexandra - 8 ani Moraru Ana Maria - 8 ani Fumu Stefania – 9 ani Marchidan Madalina Petronela -10 ani Hritcu Alexandra Maria – 10 ani Zamurca Robert – 10 ani Ciocarlie Codrin – 10 ani Rata Mihai Gabriel – 9 ani Voion Rosa Melisa - 8 ani Marcusanu Alexia – 8 ani Anechitei Alexandru – 10 ani Balaban Dragos – 9 ani Balaban Calin Constantin – 7 ani Vagiuc Delia Florina – 10 ani Bucataru Dragos – 10 ani Ursachi Diana – 10 ani Alexandru Simona – 10 ani Coștiuc Alexandra – 8 ani Spre marea bucurie a premianților, aceștia au fost răsplătiți cu premii, constând în diplome, rucsacuri, bandane, tricouri, orare, instrumente de scris, insigne, dulciuri și multe aplauze! F E L I C I T Ă R I !
102. Vă invităm să consultați și să vă informați din materialele puse la dispoziția elevilor și profesorilor. Acestea se află înLaboratorul de siguranță personală a Școlii „Elena Cuza”Iași Prietenii copiilor, Mimi șiTimi, au fost în compania noastră pe perioada verii și ne-au învățat lucruri deosebit de utile. Acum avem mai multă încredere în noi.
103. Oportunitate valorificată Elevii s-au implicat Am fost fericit că m-am aflat printre elevii care urmau să participe la activitățile proiectului. Locuiesc departe de școală și este foarte important pentru mine să cunosc mai mult decât regulile elementare de traversare a străzii. Așa că, am convins-o pe mama să-l lase și pe fratele mai mare la activitățile proiectului în care fusesem inclus, ca urmare a rezultatului obținut la testarea pe baza chestionarelor. Am învățat multe lucruri folositoare în această vară, dar cel mai important mi s-a părut acela că trebuie să ai grijă de tine în orice moment și că cel mai bun paznic al tău ești chiar tu. Călugărici David Emanuel Elev, Clasa a II-a A Părinții și-au dat acordul Ce părinte nu-și dorește ca propriul copil să se descurce singur în problemele de viață de la o vârstă cât mai fragedă? Abilitățile de viață dobândite de timpuriu îi fac pe copii independenți, îi responsabilizează și le dau încredere în puterile proprii. La rândul său familia urmărește implicarea în proiecte cu o largă deschidere către viață, având în vedere că rolul covârșitor al actului educativ care se desfășoară în școală este evidențiat și mai bine prin acest gen de activități. Participarea copiilor în acest proiect a dat deja roade. Pe durata celor 12 lecții în care elevii au fost instruiți pe teme de circulație, ei au participat și la activități practic- aplicative dezvoltând noi abilități de bază pentru viață. Rusu Mihaela, părinte
104. Cuvânt de învățătură... din partea părinților Copilul meu... A fost un miracol medical ! Iată de ce și în momentul acesta sunt foarte aproape de ea, o protejez, îi dezvălui lumea. Iată de ce, încet, încet, realizez mai bine faptul, că hiperprotecția asupra copilului are și neajunsuri. Trecerea fiicei mele la categoria ”micului adult” s-a făcut destul de anevoios, dar la momentul acesta aș putea spune că suntem pe drumul cel bun. Își rezolvă singură micile ”probleme” cu colegii, își pregătește ghiozdanul pentru ziua următoare fără ajutorul meu, folosește cu economie timpul dedicat efectuării temelor. Dovedește mai multă independență în realizarea unor sarcini practic-aplicative, lucru care mă bucură și mă mulțumește totodată, având în vedere că timpul trece și curând va trebui ”să ia viața-n piept”, de una singură. Modul în care sunt gândite și realizate activitățile la clasă, implicarea copiilor în activități și proiecte, dincolo de lecțiile propriu-zise, răspund particularităților de vârstă ale copilului meu și, sunt convinsă, ale tuturor colegilor ei, dacă luăm în calcul progresul inregistrat, atât la nivelul relaționării /socializării, cât și la nivelul instruirii propriu-zise. Enescu Raluca, părinte Școala copiilor mei, școala mea... Activitățile practic-aplicative, bazate pe dobândirea de cunoștințe teoretice corecte, organizarea de întreceri și concursuri tematice (rutiere - 1 octombrie 2010), au o mare influență asupra comportamentului elevilor. Implicarea elevilor în activități extrașcolare, parteneriatele cu alte instituții și organizații nonguvernamentale aduc mari beneficii societății civile. Atragerea copiilor la diverse activități și în perioada vacanței demonstrează că școala, învățământul românesc are grijă de viitorul ei, chiar și atunci când este ”împins” la marginea necesităților , când este acuzat și pus la zid după ce ”aleșii” au găsit cu cale să-și trimită descendenții pentru învățătură, în alte zări ale lumii. Și aceasta datorită multor dascăli, care așază mai presus de indemnizații responsabilitatea pentru această nație. Ca părinte, la rândul meu responsabil pentru creșterea celor trei fii, cu credința într-o lume mai bună și mai dreaptă, recunosc în marea parte a dascălilor de astăzi, pe adevărații educatori ai neamului românesc . Călugărici Daniela, părinte
105. Performanțe atinse de elevi înopiniile cadrelor didacticeRepereîndinamicademersurilorpentrueducaţie rutierăÎnv. Prepeliţă Magdalena ŞcoalaValeaLupului- Iași Educaţiarutieră – activitateeducaţionalăimportantăîncadrulcomponenteiEducaţiepentruvalori, urmăreştefamiliarizareacopiilor cu regulile de circulaţie; înţelegereaacestorregulişiaplicarealorpedrumurilepublice, decitransformarearegulilorgenerale ale circulaţieirutiereîndeprindericonştiente de comportareadecvată la diferitesituaţii de viaţăînvedereapreveniriiaccidentelor. Programul de dezvoltare a abilităţilor de viaţăpeteme de educaţierutierăpropus de Organizaţia„Salvaţicopiii!” aduceîn plus un cadruorganizatoricmotivantpentrucopiişi o responsabilizarecrescută a cadrelordidactice implicate înderulareaactivităţilor, cu atâtmaimult cu câtacestea au fost promovate ca modalităţi de petrecere a timpuluiliberînperioadavacanţei de vară, dar au avutecouşidupăîncepereanoului an şcolar. Elevii din ŞcoalaValeaLupului au fost onoraţi de invitaţiape care colegiilor din ŞcoalaElena Cuza le-au adresat-o: săparticipe la activităţiletematiceprilejuite de ZiuaSiguranţeiPersonale. Mai întâipentrucădoreausădemonstrezecăeducaţiarutierăînşcoalanoastră nu estedoar o activitatedictată de necesităţi de moment, iarîn al doilearândpentrucădoreausă-şiverificeabilităţile dobândite prineducaţierutieră: deplasareacorectăpedrumuripubliceînmediu rural şi urban, deplasareaînsiguranţă de acasăpână la şcoalăşiînapoi, recunoaştereaunorindicatoarerutiere care reglementeazăcirculaţiapietonilor, traversareaîncondiţii de siguranţă a străzii. Cândacestelucrurisuntînvăluite de atmosfera de concurs, credcăesteaproapeimposibilsă nu încercisă-ţiaminteşti tot ceaiînvăţatşiaiexersat de-a lungultimpului.Concursul de role, expoziţia de desene, concursulteoreticpeteme de circulaţie, emoţiaşisuspansulmomentului de premiere a câştigătorilor ne determinăsăspunemcăproiectul a mobilizatenergiipozitive care trebuieşiîncontinuaredirecţionatespreprotejareaproprieivieţi. Întimpulconcursurilor, am simţitcăşispectatorii, mulţi la număr, îşiverificaucunoştinţeleşiabilităţile de a circulacorect, dar consider călecţiaceamaiimportantăpe care am învăţat-o cu toţii a fost aceeacăînmediu real teoria se uitărepedeşi din momentulîn care ai pus piciorulînstradă, siguranţapersonală a fiecăruiadintrenoidepinde de toatecelelaltepersoane implicate întraficulrutier. Înaceastă “junglă” atenţiaşiasigurareapermanentă, până la eliminareaoricăruirisc de accidentare, suntregulile de aur.Gazdeleşicolaboratoriilormerită din plinsă se bucure de reuşitaactivităţii, iarstatisticilereferitoare la accidentesăconsemnezedoarcifra zero la rubrica “Număr de copiiaccidentaţi”.
106. O veche prietenie... Elevii de la Școala Valea Lupului în vizită la Școala ”Elena Cuza” Iași
107. 1octombrie 2010 Ziua Siguranței Personale 1octombrie 2010, zi frumoasă de toamnă, deși cam rece. Împreună cu doamna învățătoare și bunii mei colegi, am mers în vizită la Școala ”Elena Cuza” Iași. Cunoșteam bine scopul acestei vizite: participarea la un concurs pe teme de circulație. Am călătorit cu microbuzul, prilej să discutăm despre problemele care ne interesau atât de mult la acel moment. Iată-ne la poarta școlii! Ca la niște vechi și dragi prieteni, le-am dus în dar vestitorii toamnei. Buchetele de crizanteme purtate în mâinile noastre și oferite gazdelor, dăruiau în același timp dragostea și respectul tuturor copiilor pentru dascălii de pretutindeni, dar mai ales pentru cei de față. Am fost întâmpinați cu căldură. Vizitând sălile de clasă, am avut prilejul să descopăr una dintre cele mai frumoase școli în care am intrat eu, ca participantă și la alte concursuri școlare, dar și elevi, concurenți ”de temut”. În această zi, eu și colegii mei am participat la cele trei concursuri organizate. Ne-am numărat printre premianți și am fost fericiți. Am învățat că viața te pune în situații total necunoscute și că este nevoie să fii pregătit să reușești. Colegilor mei, tuturor celor care au fost prezenți la această activitate le adresez felicitări și alte noi succese în acest an școlar. Marchidan Mădălina Petronela Clasa aIV-a A Școala Valea Lupului
108. Dar bine mi-am mai ales locul! De la ... Copii – Premiați la concursuri pe teme de circulație și nu numai până la ... Copii - Turiști, răsplătiți pentru munca și pasiunile lor M-am strecurat cu abilitate printre paginile revistei și am hotărât să mă așez aici. Am citit și văzut lucruri minunate, dragi copii! Știu că aveți norocul să fiți îndrumați bine și să vă dezvoltați personalitatea sub lupa maieștrilor voștri dascăli. Tocmai pentru că am rămas impresionat, pe dată am hotărât să vă scriu și eu ceva. Acum, că tot am intrat în joc, nu voi începe cu plictisitoarea formulă ” pe vremea mea”, căci risc să dați urgent paginile și să nu-mi citiți cele câteva rânduri, scrise cu atâta drag, pentru voi. Băiețel fiind, sau băiat mai mare, așa ca voi, înțelesesem chemarea vieții mele. Mașinile! E mult de-atunci, dar faptul că mi-am urmat pasiunea mă face să mă simt aproape de voi și de preocupările voastre. Deși librăriile și magazinele de jucării nu ofereau o gamă atât de variată de produse, ca cele de astăzi, dispuneam totuși de strictul necesar: douăcamioane primite de la un verișor, cam vechi, de altfel, un tractor cu remorcă, dar fără roți, un trabant peste care trecuse cu piciorul surioara mea și-l cam lățise, și un autobuz. Toate erau confecționate simplu, dintr-o tablă subțire care ruginea repede și se îndoia mult prea ușor. Despre felul de a mă juca cu aceste ”bijuterii” , vă voi povesti cu alt prilej. Cum timpul trecea tot așa repede ca și acum, m-am trezit deodată mare. Voiam să conduc o mașină adevărată. O să ziceți: ”Mare scofală!” Ei, vă asigur că la acea vreme chiar era ceva să ai mașină și să o și conduci. Examenul pentru obținerea carnetului auto l-am dat având o mână-n ghips. Nu râdeți, nu vă mirați! Chiar așa a fost. Dar tot răul spre bine. Cum mașinile folosite la examen nu erau dotate cu sisteme de sonorizare și mai aveau și câte o lampă defectă, ghipsul alb de la mâna țeapănă îmi era de ajutor, căci îl scoteam pe geam pentru a semnaliza depășireasau revenirea pe banda începătorilor. Închipuiți-vă bucuria pe care am trăit-o când instructorul mi-a zis: „Gata, băiete, ia-ți mașină” ! Dar el nu știa cu cine are de-a face, căci mașina mă aștepta nerăbdătoare să o scot la plimbare. De atunci am condus tot felul de mașini, care de care mai performante, până la cele de astăzi cu computer la bord, elegante și confortabile. Am călătorit alături de oameni de pe toate meridianele pământului, de copii și tineri, de oameni triști sau veseli, preocupați de diverse probleme sau liberi de orice griji. Am împărtășit de cele mai multe ori bucuriile și grijile lor. Parcurgând sute de mii de kilometri pe șosele și autobenzi, dar și pe drumuri nemodernizate, am avut de înfruntat diverse pericole. Important este ca să fii foarte bine pregătit, să cunoști performanțele mașinii pe care o conduci, să ai o conduită corectă în trafic și să respecți legislația rutieră în vigoare. Doar două sfaturi, vă rog să-mi îngăduiți să ledau celor care vor aveaa bucuria să conducă o mașină ultraperformantă: În trafic trebuie să fii atent și pentru alții. Nu greși! O singură greșală este de ajuns să producă o tragedie. Dragostea mea pentru mașini durează. Am transmis-o și celor dragi., iar acum toată familia mea conduce... mașini. Un părinte
109. SĂ PRIVIM Şi dincolo de activităŢile din Proiect! ActivităŢile extracurriculare Activitățile de instruire au fost completate printr-o varietate de activități educative, recreative și practic aplicative. Comitetul Reprezentativ al Părinților a mobilizat părinții în vederea participării la activitățile demostrative, susținute de elevii Clasei I A, iar o parte dintre aceștia au răspuns prezent. Implicarea în organizarea activităților dedicate sărbătoririi unor evenimente naționale, sărbători religioase, tradiționale, a responsabilizat întreg colectivul de elevi, determinând creșterea stimei de sine în rândul acestora. Angajându-se în desfășurarea unor lecții cu caracter deschis, continuând cu inițierea de proiecte și parteneriate școlare, organizarea și participarea activă la dezbateri în cadrul lectoratelor, vizitarea unor muzee, vizionarea de spectacole, participarea la concursurile școlare, organizarea unei excursii școlare, ”Pe urmele lui Nică a lui Ștefan a Petrei”, elevi, părinți și educator au încercat să pună un” început bun”. Sperăm că acest ”început bun” va avea ca finalitate devenirea copiilor noștri, sub îndrumarea doamnei învățătoare, Bungianu Geta. Cu toată dragostea, părinții vă urează mult succes! Liliana Rotariu, părinte
110. O lecție de... Dragoste de carte și de înțelepciune în biblioteca Școlii ”Elena Cuza”, împreună cu prof. Colotilă Anca, bibliotecar
111. Unde-i învățătură este și mare veselie! Proiectul”Bursier la 7ani”, derulat pe parcursul anului școlar 2009/2010, a adus mare bucurie unui număr de 10 elevi din Clasele I A, B, C. Diplome și premii - 100 RON, pentru fiecare elev. Prof. Geta Bungianu
112. Cântecel pentru clasa I Sună clopoțeii toamnei, /Școala e ca un palat. Ochii calzi și blânzi ai Doamnei/ Ne îndeamnă la-nvățat! Un, doi, trei, patru, cinci, șase./ Învățăm să numărăm. / Șapte, opt, nouă și zece./ Foarte bine! Repetăm!/
113. Bună ziua, români! I-acasă Domnul Ion Creangă? Un grup de oaspeți au venit să-l omagieze pe marele povestitor și să-i spună ce vremuri trăim... ... Am vrea să-i spunem că nu am venit la furat cireșe, chiar dacă în piață sunt puține și scumpe. Acum nu ne mai plac, gusturile noastre s-au rafinat, preferăm bananele, portocalele, avogado, grepfruitul... aduse din alte țări și cumpărate pe bani grei din Carrefour! Un oaspete: Lasă, lasă , colega, că și eu voiam să merg la scăldat, dar nu-mi convine să-mi spăl corpul în ”Ozana cea frumos curgătoare și limpede ca cristalul ”, că-i prea rece și aș putea să mă lovesc de vreo piatră. Am acasă baie cu hidromasaj. Mi se pare că mă altoiește Smărăndița popii cu Sfântul Nicolae și c-o lătunoaie când năvălește apa prin găurile alea mari ale căzii. Un oaspete: Eu, însă, am a vă mărturisi un secret. Nu mă mai tem de lupul cel rău că va veni să mă mănânce ca pe iezii caprei. Și știți de ce? Are tata un pușcoi! E adevărat, n-are permis de port arm! Ei și ce? Cunoaște pe cineva, acolo sus! Și-apoi, când nu este el acasă, o folosesc și eu. Ha, ce zici? Un oaspete: Doamne, cumătră, că bine zici! Pe vremuri, fata moșului și- a găsit loc de muncă la Sfânta Duminică; în ziua de astăzi, fata babei ajunge la televiziune și devine vedetă. Un oaspete: He! He! Pe vremea maiestrului, leneșii erau duși direct la spânzurătoare, astăzi ei cer ajutoare. Deh! Decând lumea! Boii ară și caii mănâncă. Un oaspete: Da, parcă nu știi cum s-o îmbogățit moșneagul, care era proprietarul unui cucoș? E-adevărat, năzdrăvan. Cocoșul nostru a găsit o punguță cu doi bănuți. Pasă-mi-te, erau cucoșei de aur. A suferit el ce-a suferit, dar pănă la urmă, l-a făcut pe moșneag fermier? L-a făcut. Dar noi? Aviara ne-o ucis găinile, AH1N1 ne-a ucis porcii și sindromul vacii nebune ne paște la orice oră din zi sau din noapte. Vai de capul nostru! Un oaspete: Dar știi cum s-a transformat ”cuptiorul cel humuit” de care se ținea Nică a lui Ștefan a Petrei, când începuse a merge copăcel? Într-un superb cămin încălzit cu energie solară, în fața căruia am un fotoliu moale, acoperit c-o blană de vulpe polară. Și uite-așa mă apucă repede somnul că rămân zilnic cu temele nescrise și lecțiile neînvățate. Eh! Nu-s eu de vină! Fotoliul! Căminul! Un oaspete: Dar despre lene și prostie, tare ne-a mai vorbit bădița Ion! Dacă un biet țăran voia s-aducă soarele cu oborocul să-l conserve pentru iarnă, să urce nucile cu țăpoiul în pod, sau să suie vaca pe șură să mănânce fânul, astăzi nu mai putem face așa ceva. Și știți de ce? Pentru că vacile sunt monitorizate la nivel european și nu le putem stresa, nucile le cumpărăm de la alții, că la noi le-a pierit sămânța, iar Soarele, Soarele, fraților, a cam dispărut de pe ulița noastră. Un oaspete: Toate ca toate, dar dacă-i musai să dăm înapoi la buget 25% din cele 5 păini ale maiestrului, atunci, la toamnă nu mai avem cu ce ne trimite copchilașii la învățătură! Ne-am amuzat pe textul plin de umor și fină ironie al doamnei învățătoare, Geta Bungianu.
114. I-acasă Domnul Ion Creangă? Poate n-o fi cu supărare ! Am ajuns și pe la Bădița Mihai, prin Dealul Copoului...
115. Pare că-i Smărăndița Popii împreună cu flăcăii și fetele din sat când se întâlneau la cele șezători, unde cântau și spuneau glume, dar și unde torceau,coseau și țeseau, “de vuia satul de vătale”... De bună seamă, aceste întâlniri erau activități în cadrul unor proiecte de familie prin care se urmărea formareaabilităților de viață. Vă invit să ne întoarcem la tradiția noastră de câte ori simțim nevoia! Rosa Melisa Voion, elevă Alexandra (foto prim plan)
116. Și-apoi, cum să nu-ți fie poftă de asemenea trufandale! Numai că pentru a te înfrupta din ele, ai nevoie de niște abilități de viață, pe măsură!
117. O pagină din Istoria neamului. În vizită la Palatul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la Ruginoasa. Suntem ”legați” de această pagină din istoria neamului nostru prin numele școlii la care ne desăvârșim ca oameni, Școala ”Elena Cuza” Iași. Dar, înainte de a pleca mai departe, bine-ar fi să-mi potolesc foamea cu niscaiva bunătăți ascunse de mama în trăistuța mea! Atasiei Andrada
118. Alte abilități de viață: Joaca în aer liber, fără grija temelor, pare să fie leac pentru voie bună și dispoziție maximă! Întreceri ca între prieteni Socializare Comunicare Relaționare
119. Mare și puternic a mai fost Domnitorul Ștefan, dragii mei... Nici turcii, nici polonezii, nici dușmanii cei mai de temut ai neamului nu au reușit să ocupe acest cuib de vulturi! La Poartă la Ștefan Vodă Cu toții ne-am strâns la vorbă, De români ca să vorbim Și pe Ștefan să-l slăvim! Dar, ca să apărăm bogățiile și frumusețile țării începem prin a învăța să ne apărăm pe noi.
120. ”Pe o stâncă neagră, într-un vechi castel, Unde curge-n vale un râu mititel...” Durează mai tânără ca oricând, Cetatea Neamț, loc încărcat de istorie pentru orice român. Poate că vizitând acest ”palat” domnesc să avem înțelepciunea de a mai construi ceva trainic în această țară măcinată nu de războaie cu dușmanii, ci de o prea mare pace de conștiință! Domnul Ștefan era aspru cu dușmanii și trădătorii de neam. Să ne aducem aminte!
121. Din excursie m-am întors cu o mare bucurie, căci am vizitat locuri nemaivăzute până acum.Dar cel mai mult am fost impresionat de Cetatea Neamț. Și ghidul și istoria și locurile mă cheamă neîncetat. Mă voi întoarce pe acele locuri! Scântei Gabriel, Clasa a II-a A
122. La Vovidenie am vizitat Casa memorială Mihail Sadoveanu Din cărți culegi înțelepciune! E limpede că Lizuca nu participase activitățile unui proiect pentru formarea abilităților de viață, dar se descurca de minune pe drumul dintre casa părinților și cea a bunicilor. Ca pe mai toți copiii și pe mine m-a impresionat viața Lizucăi și prietenia cu faimosul Patrocle. Acum ghidul ne-a spus că în spatele acestui personaj se află însăși scriitorul, iar prietenia cu Patrocle se datora lipsei de afecțiune de care acesta suferea, căci îi murise mama mult prea devreme. Atasiei Andrada, elevă , clasa a II -a A
123. Mare iubitor de animale de casă și de curte, am trăit o bucurie fără seamăn la Zimbrăria ”Dragoș Vodă” de la Târgu Neamț. Leonard
124. În muzeu să te porți ca într-o biserică! Este un îndemn pe care l-am primit eu și colegii mei la Casa memorială din Copou, unde îl găsim pe marele poet național, Mihai Eminescu. Învățătura dată de doamna muzeograf, Corina Negură, am pus-o în practică și acasă la Ion Creangă, prietenul nedespărțit al poetului. Ion Creangă, un mare povestitor iubit de copii, dar și de adulți, s-a născut și a trăit modest... ”Și, Doamne, frumos mai era pe atunci...”
125. La Târpești, Moș Ion Popa ne-a arătat o parte din comorile poporului nostru, colecționate de-a lungul a 50 de ani, într-un muzeu al satului, mărturie a trecerii sale prin viață. Am fost coplesiți de bătrânețile lui moș Popa și impresionați de înțelepciunea și povețee pe care ni le-a transmis: Să faci în viață ceea ce-ți place! Vlădescu Irina, părinte
126. Ieri mergeau pe stradă, astăzi sunt piese de muzeu! Locul i-a fostsuflat de”Săgeata albastră” Trabantgluma-2010 Ca să ajungă mai repede... Unde? Omul face mașini performante, dar pare să uite că ele produc mari dezechilibre mediului, tocmai prin utilizarea aceluiași combustibil poluant, pentru care încă nu a găsit înlocuitor la scară largă.