Revista Ani de scoala, nr. 17

1. 1
NR.17
IUNIE 2017
REVISTĂ ȘCOLARĂ EDITATĂ DE
LICEUL TEHNOLOGIC „ NICOLAE BĂLĂUȚĂ”
ȘCHEIA, IAȘI

2. 2
COLECTIVUL DE REDACȚIE
COORDONATOR: PROF. NASTASĂ OANA
COLABORATORI:
Prof. Elevii:
ARITON GHEORGHIȚA
CÂRLAN ALINA
COZMEI ANDREEA AGAPE ANCA
DIMA ELENA BORDEIANU-COCEA CARINA
FILIMON MIHAELA BUJOR MARIAN
HRIMIUC ADRIAN FRONEA ADINA-ELENA
LACHE FLORENTINA FRONEA PETRONELA
MOLDOVAN ADELINA MARDAR GABRIELA
NASTASĂ LOREDANA MARDAR IOANA-DENISA
NASTASĂ MIHAI NASTASIU MAGDA
PLEȘCA CLAUDIA PĂDURARU DENISA
RESMERIȚĂ ANCA POPA ALEXANDRA
RUSU DANIEL SAVA ANDREEA
RUSU SIMONA VIERU AMALIA TEODORA
SIMION ELENA

3. 3
ŞCOALA ŞCHEIA
(CIOCA BOCA)
(continuare din numărul 16)
Începuturile aşezării cu acest nume rămân
destul de obscure deşi cercetările arheologice
efectute de prof. Aurel Rusu în anii 1980- 1982
atestă zone locuite în bazinul pârâului Urşiţa încă
din secolele II-III era noastră. De asemenea, în
tarlaua Cioate, lângă intersecţia şoselei Şcheia –
Mironeasa cu drumul Căpoteştilor, lângă fosta
moară s-au găsit urmele unei aşezări omeneşti din
secolele VIII-X era noastră şi fragmente ceramice
din secolele XIV-XV. La fel şi în tarlaua Cojocăriţa
s-au găsit urme din Halstatt-ul timpuriu, iar în
tarlaua Tărăboi, între pădurea Căpoteşti şi râul
Stavnic urme ale unei aşezări din Halstatt-ul
mijlociu, precum şi ceramică din secolele IV-V şi XVIII .(1)
Cercetări mai recente (2) demonstreză fără tăgadă, pe baza a suficiente documente
că satul Cioca Boca s-a format la extremitatea nord-estică a moşiei Şendreni (Bâcu) în
deceniul al treilea al secolului XIX.
Referiri la această zonă situată între pâraiele Durduc în partea vestică a satului, sub
coasta imaşului, (astăzi dispărut) şi pârâul Urşiţa în partea estică până la confluenţa
acestora cu Stavnicul apar în diferite documente şi sub diferite nume de-a lungul timpului.
Astfel un document din 1472, altul din 1634 o semnalează sub denumirea de Poiana lui
Niculiţă; la 1659 Poiana Cojocăriţa, iar la 1838 Poiana Grindu.(3)
În Catagrafia judeţului Vaslui de la 1820 satul Şendreni (Bâcu) cu cei 44 de liudi
(oameni) aparţinea fraţilor Gane: Neculai medelnicer şi Iordache paharnic. În anul 1831
este semnalat un cătun care aparţinea spătarului Iordache Gane şi în care figurau „slugile
rangurilor a moşiilor” şi „robii ocârmuirii” (4) cu nume care se regăsesc şi astăzi în satul
Cioca Boca:” Ioan Sbângu, Petre Ungureanu, Gavril zăt Tănas Rotariul, Botondachi
Lingurariul, Dău porcarul, Doloiu”, etc.(5)
În 1838, în planul moşiilor Mogoşeşti, Şendreni, Frenciugi, Drăguşeni ridicat de
inginerul Fotachi Gheţu apare această cătună sub numele de Poiana Grindu. Cu numele de
Cioca Boca această aşezare dintre pârâul Urşiţa şi râul Stavnic apare în anul 1845 în
planul moşiilor Căpoteşti şi Şcheia a clucerului Neculai. Tot în Catagrafia judeţului Vaslui
apar recenzaţi separat locuitorii de pe proprietatea căminarului Vasile Climenti (Climescu),
în număr de 24 de birnici .(6) Se pare că acest Climenti (Climescu) cumpărase o parte din
moşia Şcheia ( Moara Ciuroaiei pe Stavnic) şi o parte din moşia Şendreni unde se afla
cătuna Cioca Boca, fiindcă şi pe la 1850 spătarul Iordache Gane încă mai ţinea în cătunul „
Poiana Căpoteşti 20 de ţigani lingurari.”(7) Pare interesant de urmărit că în lista birnicilor

4. 4
lui Climenti apar nume ca Frunză, Vasluianu, Vieru, Sbângu, Tudurache, Doloi şi care se
păstrează şi în prezent, probând astfel apartenenţa acestora la cătuna Cioca Boca înscrisă la
acea vreme ca parte a satului Şendreni.
În Catagrafiile judeţului Vaslui din anii 1820-1850 la satul Şendreni, ocolul Fundul
de jos apar mereu persoane al căror nume e sinonim cu ocupaţia: Gavril zăt Ilie morar,Ifteni
grădinar, Toader cojocar, Tănas rotar, Ionică scripcar, Iacob păsărar, Dău porcar,
Botondachi lingurar, etc. O parte dintre aceste nume există şi astăzi, astfel că în listele
electorale din anul 1992 apar peste 40 de cetăţeni cu drept de vot pe nume Doloi, 19 Băbuţă,
18 Sbângu, 14 Ungureanu, 9 Frunză şi alţii.(8).
Legat de numele satului circulă două variante. Se zice că ar proveni de la un fel de
poreclă colectivă a locuitorilor „bejenari” din cătunul Şendreni, „cam săraci şi
zgârciţi”.(9). Numele satului sub forma unei „formule onomatopeice” (10) este motivat şi de
existenţa dintotdeauna a morilor pe Stavnic, dar şi piuă de bătut sumane. Formula
onomatopeică a numelui localităţii, Cioca Boca ( cioc-boc,cioc-boc!) e posibil să fi apărut
din asocierea zgomotelor făcute de piuă şi mori cu îndeletnicirea localnicilor. Printre
localnici circulă legenda cum că numele satului ar proveni de la zgomotul făcut de tăietorii
de lemne care doborau răchiţile mari de pe lunca Stavnicului şi confecţionau diferite obiecte:
coveţi, căuşe, scafe, linguri, ştiubeie, cofe, treuci şi alte produse. Având în vedere că pe la
1850 spătarul Iordache Gane ţinea ascunşi vreo 20 de lingurari în această poiană,
zgomotele făcute de aceştia, asociate cu cele făcute de piuă şi mori e posibil să fi contribuit
la toponimia locului cu nume onomatopeic şi cu rezonanţă folclorică, de poveste.
Cătuna Cioca Boca a făcut parte de la început din comuna Ipatele pînă la 1871 când
apare în comuna Drăguşeni până în anul 1876, după care revine la Ipatele până în anul
1887; apoi trece la comuna Borăşti (Cuza Vodă) până în anul 1904. De-acum trece iarăşi la
comuna Ipatele până în anul 1925 , urmând ca perioada 1926-1931 să facă parte din
comuna Scânteia, apoi până în anul 1950 din comuna Bâcu, după care îşi continuă
apartenenţa în comuna Şcheia.(11)
Satul se dezvoltă, populaţia sporeşte şi astfel de la cei ”25 de birnici, 2 bătrâni
nevolnici,5 văduve şi un vătaf de moşie” ai Căminarului Climescu la 1845 va ajunge pe la
1880 la peste 200 de locuitori.
În „Geografia judeţului Iaşi” de Ion Creangă precum şi în Dicţionarul Geografic al
judeţului Iaşi satul Cioca Boca este astfel prezentat:”Sat, comuna Ipatele, plasa Fundurile,
jud. Vaslui, la N-E de satul Ipatele şi la o depărtare de aproape 7 Km. E situat parte pe şes şi
parte pe coasta despre est a Dealului Mare, care-l desparte de Ipatele. Are o suprafaţă de
72 de ha din care 35 de ha ale locuitorilor cu o populaţie de 40 de familii sau 200 de suflete,
împroprietăriţi după legea rurală. Prin partea de est a satului trece pârâul Urşiţa peste
care, în dreptul satului este un pod servind pentru circulaţie spre Iaşi. Lângă pod se află o
cârciumă.
Vite: 43 vite mari cornute, 10 oi, 7 râmători. Locuitorii posedă 10 pluguri şi 10 care cu boi, 2
pluguri şi trei căruţe cu cai, 10 stupi cu albine.”
Prin Legea din 17 decembrie 1863 o parte din moşiile expropriate au fost împărţite
clăcaşilor în raport de numărul vitelor pe care le posedau şi cu care prestau claca pe moşie.
Cei care nu au prestat clacă pe moşie au primit numai loc de casă şi grădină. De fapt scopul
urmărit de împroprietărirea clăcaşilor la 1864 a fost acela de a li se asigura acestora teren

5. 5
agricol, şi unde era posibil, şi loc de casă. Odată cu împroprietărirea cătuna s-a delimitat
de satul Şendreni constituindu-se în jurul vetrei satului moşia Cioca Boca.
Sporul demografic fiind dinamic, numărul locuitorilor se măreşte. În sat există din ce
în ce mai mulţi copii. Cei care voiau să înveţe carte urmau şcoala din satul Bâcu. Astfel,
dacă la 1880 erau 200 de suflete, în 1930 erau 256, în 1966 erau 519, în 1992 se
înregistrează 240 de cetăţeni cu drept de vot, iar în 2015 sunt înregistraţi 460 de locuitori. În
prezent tendinţa de scădere este un fenomen normal datorită migraţiei actuale a populaţiei
tinere în special.
După înfăptuirea Marii Uniri din 1918 şi a Reformei agrare din 1921 învăţământul,
mai ales cel de la sate, cunoaşte o dezvoltare semnificativă, educaţia devenind o problemă
curentă. Astfel iau fiinţă multe şcoli în sate, sunt împroprietărite, iar acest fapt le va aduce
un plus de independenţă economico-financiară. În această perioadă ia fiinţă şi în cătuna
Cioca Boca” Şcoala primară rurală mixtă”, fiind înscrişi în primul an al existenţei sale un
număr de 36 de copii. Aşadar, în toamna anului 1924 au început cursurile în clasa a I-a 18
elevi, în clasa a II –a 7 şi în clasa a III-a 6. Cei din clasele a II-a şi a III-a urmaseră
cursurile la şcoala din Bâcu. La sfârşitul anului şcolar 1924/1925, primul învăţător al şcolii
primare mixte din Cioca Boca, pe nume Victor Grigorescu acorda premiul întâi elevului
Frunză Neculai din clasa a III-a şi elevei Băbuţă Gh. Măndiţa din clasa a I-a. De asemenea,
la şcoala” de adulţi au fost promovaţi 7 în clasa a II-a, iar 5 femei fiind repetente.”(12)
Învăţătorul Victor Grigorescu va rămâne la conducerea şcolii până în anul 1926 şi va instrui
copiii din Cioca Boca în condiţii cu totul improprii în casa locuitorului Vieru Iftimie. La
sfârşitul anului 1926 se înregistrează primii absolvenţi de 4 clase primare, premiul întâi fiind
acordat elevului Frunză Neculai.
( continuare în numărul viitor)
Prof. M. Nastasă
Note:1. Aurel Rusu_ CI, SNXII-XIII, 1981-1982, pag.209; 9.M. Ciubotaru, op.cit.,pag.134.
2.M. Ciubotaru_ Comuna Ipatele 600, Ed. Apollonia, Iaşi, 200, pag 133; 10. Tezaurul toponimic al României.
3idem . Moldova, vol.I, partea întâi, Ed, Academiei române, Buc.,1991,p230.
4idem, pag. 236; 11. Registru matricol 1924/1925.
5.idem ,pag.137; 12.idem.
6.Catagrafia locuitorilor jud. Vaslui, 1835.
7.M. Ciubotaru, op. Cit. Pag. 251;
8. Lista electorală din 1922 satul Cioca Boca,op. cit.,pag.263;

6. 6
Cauze multiple (neglijarea copiilor, lipsa de informație, agresiunea
mijloacelor mass-media, plecarea părinților la muncă în străinătate) conduc la
creșterea cazurilor de violență din școli.
Complexitatea fenomenului ne determină să vorbim nu doar despre
violență în școală, ci despre violență în general, dat fiind că între acestea există
o legătură de determinare. Pe de o parte, de cele mai multe ori, copilul ia primul
contact cu violența în cadrul familiei sale, extinzând apoi comportamentele
violente asupra altor pesoane din mediul extrafamilial. Pe de altă parte,
comportamentele violente învățate în mediul extrafamilial se răsfrâng asupra
familiei.
În perioada ianuarie-
aprilie 2017, elevii Liceului
Tehnologic „Nicolae Bălăuțăˮ,
Șcheia și părinții acestora au
participat la proiectul „ZOOM
în comunitateˮ, în parteneriat cu
Organizația Salvați Copiii, Iași.
Proiectul a fost coordonat
de doamna profesor Pleșca
Claudia și a constat în
organizarea de activități educative cu elevii clasei a VIII-a B și cu părinții
acestora, în vederea prevenirii și diminuării cazurilor de violență în rândul
elevilor.
Activitățile au avut, de
asemenea, ca scop,
consilierea copiilor și a
familiilor acestora și
promovarea
comportamentelor non-
violente.
Proiectul a cuprins
patru ședințe de lucru, prima
având loc pe data de 30 ianuarie 2017, iar tema a fost: „Cum să înțelegem
comportamentul copiluluiˮ. Cea de-a doua temă s-a desfășurat pe 15 februarie și
s-a vorbit despre „Disciplina ca metodă de învățare comportamentalăˮ, iar pe 15
martie părinții au discutat despre dezvoltarea unei relații pozitive cu copilul.

7. 7
Ultima întâlnire, pe data de 5 aprilie, a fost pe tema „Gestionării
comportamentelor
nedoriteˮ.
La deschiderea
proiectului a participat și
Doamna Director Nastasă
Loredana, discutând cu
părinții elevilor despre
importanța disciplinării
pozitive și gestionarea
diferitelor comportamente
nedorite, folosind diferite strategii.
La ședințele de
consiliere au participat 14
părinți, având copii cu
vârste între 1 și 30 de ani.
Atmosfera a fost de
fiecare dată relaxantă,
părinții au fost cooperanți
și au participat la discuții.
Aceștia au lucrat fără
rețineri și au dat
răspunsuri pertinente la
problemele abordate. Au urmărit diferite filmulețe, au lucrat individual sau în
echipă diferite studii de
caz, identificând de
fiecare dată rolul
părinților și convingerile
acestora în
comportamentul
copilului.
Ca urmare a
ședințelor desfășurate, s-a
observat reducerea
cazurilor de violență fizică și verbală în familie și în școală și îmbunătățirea
comunicării în relația părinte-elev-școală.
Prof. Pleșca Claudia

8. 8
Concursul are ca obiectiv general promovarea ideilor de competiție și performanță a
studiului la disciplinele matematică, fizică și științe prevăzute în curriculumul școlar și se
adresează elevilor cu aptitudini, înclinații și interese deosebite pentru domeniile științelor
Concursul se desfășoară
la nivel interjudețean în februarie,
într-o zi stabilită de conducerea
unității de învățământ.
Participarea se realizează pe baza
opțiunii elevului sau/și la
recomandarea profesorului.
De organizarea și
desfășurarea concursului
răspunde Asociația ELPAR din
cadrul Colegiului Național “G.
Ibrăileanu” Iași, ca inițiator al
concursului. La organizarea și
desfășurarea concursului, pot
colabora și societăți și instituții
științifice, culturale, organizații
nonguvernamentale, autorități
locale, persoane juridice sau
fizice care sunt interesate în a
sponsoriza această activitate.
De la școala noastră au
participat la secțiunea postere
următorii elevi: State Lucian,
Ocheană Vasilică, Vieru Alin
din clasa a VI-a A cu lucrarea
„Circuitul apei în natură” ,
Mardar Gabriela, Raveica
Mălina, Vieru Andreea Cristinela
din clasa a VI-a a cu lucrarea
„Apa şi formele ei de agregare”
și Agapi Anca, Dulceanu Mihai
Alin, Dulceanu Natanael din
clasa a VIII-a B cu lucrarea
„Circuitul apei în natură”, lucrări
ce au obținut mențiuni.
Prof. Nastasă Loredana

9. 9
„ Primele zile de pictură mi s-au părut o joacă; culori amestecate fără nici un sens. Pe
parcurs am învățat că de fapt , toate culorile trebuie puse să se armonizeze. Pe zi ce trecea am
evoluat tot mai mult . Uitându-mă
în urmă îmi dau seama ce multe am
învățat dar mă gândesc că mai am
cu siguranță foarte multe de învățat.
Mă uit pe vechile mele lucrări, de
început, și îmi dau seama că am
descoperit noi culori, noi nuanțe,
am început să mă comport mai
frumos cu cei din jurul meu, am
început să văd altfel lumea, să văd
frumosul în tot ceea ce mă înconjoară. Am realizat cât de mult ne-a ajutat doamna profesoară
Aurelia Carabinieru și vreau să-i mulțumesc pentru tot.Chiar m-a ajutat foarte mult să
evoluez, am învățat că trebuie să desenez cu inima, nu cu mintea neapărat, sufletul și starea
contează.Este o experiență foarte plăcută pentru mine și tot timpul meu liber l-aș ocupa doar
cu pictura. Pictura este viața mea.Îmi place să descopăr noi experiențe. Nu o să uit niciodată
acest atelier și pe doamna profesoară
care mi-a arătat drumul acesta minunat
al picturii.”
Agape Anca – clasa a VIII-a B
„ Atelierul de pictură este un
loc în care copiii își schimbă
caracterul, devin mai buni și mai
aproape de Dumnezeu, având șansa de
a învăța lucruri noi.Doamna Aurelia
Carabinieru ne este alături și ne ajută
cu sfaturi și cu materialele necesare
atelierului. Este o doamnă deosebită și răbdătoare iar pentru asta noi toți o iubim și o
respectăm foarte mult. Și doamna directoare Nastasă Loredana ne-a fost alături de la început
și ne-a sprijinit în toate, atât material cât și sufletește. Locul unde lucrăm este unicat și
minunat fiind înconjurați de lucrările noastre care sunt părticele din sufletul fiecăruia. Mă
simt minunat când lucrez împreună cu restul copiilor cu care am legat prietenii strânse.”
Fronea Adina Elena – clasa a VIII-a B

10. 10
„ La început eram pesimistă și neîncrezătoare în posibilitatea ca acest atelier să se
înființeze și să funcționeze dar iată că a trecut un an școlar și fac parte din acest atelier care
încă funcționează. Am avut deja o
primă expoziție în luna noiembrie
unde am prezentat două icoane,
două covorașe din județul Iași
precum și trei studii de picioare, de
mâini, de portret și altele. Deja am
început să ne pregătim pentru
următoarea expoziție din noiembrie
2017 unde sperăm că vom prezenta
mobilă pictată , un catalog cu brâie
cusute de noi și câte trei
icoane(sperăm). Aș dori foarte mult
să continui aceste studii de la acest
atelier chiar dacă voi pleca la Iași să
urmez liceul.”
Popa Alexandra – clasa a VIII-a A
„Doamna este foarte
înțelegătoare, bună și ne iubește
oricâte greșeli am face. Din lecțiile
desfășurate la acest atelier am
înțeles că fiecare om, adult sau
copil este special în felul său.”
Păduraru Denisa- Andreea – clasa a III-a
„Atelierul este un loc minunat în care învățăm lucruri noi legate de pictură dar ne și
modelăm ca oameni. Nu este întotdeauna ușor dar nu este nici imposibil. La atelier dar și în
afara lui suntem ca o familie. Cu doamna Aurelia ne înțelegem atât de bine că o considerăm
„mama” noastră.”
Mardar Gabriela – clasa a VII-a A

11. 11
PRIMĂVARĂ
Scumpă natură, viață dăruiești
Vise plăcute, gânduri împlinești.
Primăvară dulce, unde păsuiești?
Adesea -ți spun că tu îmi lipsești.
Căci doar tu, bătrâna sora, ți-o gonești,
Cu al vieții pas, țara dezvelești.
De sub blânda, albă, pătură de nea,
Primăvară, dezmorțește țara mea!
Acea iubită floare, albul ghiocel
Scump și mititel,
Umple pădurea-n care,
Făceam drum dintr-o cărare,
Să-l caut pe el.
Soarele cu raze luminează case,
Vântul de iubire, păsările-ngână,
Cu glas blând, domol
Bate-ncetișor.
Tu, bună primăvară,
Nu uita de noi
Gânduri migratoare
Doar vise de soi.
TINEREȚE
Ce bine era o dată
Când umblam prin lumea toată
Mic copil, cu ai mei părinți
Și la școală rugăminți.
Când în fiecare seară,
La o margine de sat
Se-adunau copiii-ndată
A noastră era lumea toată.
Și să vezi mare mirare
Până în amiaza mare
Alergam la fugărita,
Mă loveam la învârtita.
Dar acum, vezi, timpul trece,
Unde îmi ești tinerețe?
Mi-au trecut în zbor și anii,
Așa cum zboară și banii.

12. 12
DRAGI PĂRINȚI
Chiar dacă mult eu vă greșesc,
Să mulțumesc, cuvinte nu găsesc.
Să știți voi doi cât vă iubesc de mult,
V-am spus eu asta, de demult.
O, mamă scumpă, cât te prețuiesc!
O, tată bun, mereu îți mulțumesc!
Acum, că pot, părinții mei vă spun:
Voi sunteți pentru mine, tot ce am mai bun.
MAMA
Din timpul vechi al scumpului avânt,
Grai dintâi al dulcelui cuvânt
Al primului zâmbet, al primei fericiri,
A primei voințe, a primei iubiri.
Ce în grele visuri ea te privea,
Ce în vremuri grele
Mama te veghea
Mereu la tine ea se gândea.
Pe tine mamă, nu am cum să te uit,
Căci doar pe tine eu te port în gând.
Căci de multe ori în mijlocul de nopți,
Tu, bună mamă, ne vegheai pe toți.
La pieptul tău de multe ori am plâns,
Tu lacrima mi-o transformai în râs,
La dreapta ta mereu tu mă țineai,
Ce sfaturi bune, vise îmi dădeai.
Dar iată anii au trecut
Mi-e dor de timpul de demult
Acum că-s mare, multe-ți datorez,
Din suflet mamă, eu îți mulțumesc!
INIMĂ, DE CE?
Inimă, de ce te zbați?
Suflete, de ce te bați?
Cu al suferinței dor,
Cu al vieții greu amor?
De ce, inimioara mea,
Te gândești din nou la ea?
De ce într-un miez de noapte,
La fereastra mea-s doar șoapte?
Scriere, de ce te cânți?
Suflete, de ce te plângi?
De ce nu mă lași să dorm,
De ce o visez în somn?
De ce viață nu mă lași,
Prin iubire să fac pași?
De ce oare ai ferit-o,
Pe persoana ce-am iubit-o?
Inimă, de ce te zbați?
Suflet , de ce te bați?
Nu uita, adu-ți aminte:
” Te iubesc” nu-s doar cuvinte.
PRINȚUL ȘI PRINȚESA
Într-o țară mică, dincolo de mări,
Dincolo de vise, peste șapte țări,
Este-o mică broască, fiu de împărat,
Caută și strigă: ce s-a întâmplat?
El caută iubirea, vraja să dispară,
El caută prințesa, în întreaga țară.
Căci doar frumoasa știe vraja să desfacă,
Pe broscoiul nostru, prinț din nou să-l facă.
Căci doar iubirea pură, de la a lui prințesă,
Rupe vraja-n două, pentru-o viață nouă.
În roua dimineții, când prințesa așteaptă,
Prințul de-altădată, printr-un geam să bată.
Dar să vezi mirare, broasca se arată,
Ce în piept își poartă piatra fermecată.
În cele din urmă, prințesa îl sărută,
Vraja ea s-o rupă, prințul să-și aducă.
Iată nuntă mare, prințu-și revenise,
La altar aduse tânăra prințesă
Inimi să unească, pe el să-l iubească.
Versuri de: Bujor Marian- clasa a IX-a A

13. 13
În primele zile ale lunii martie, obișnuim să oferim și să primim mărțișoare. Așa
este tradiția, însă există și o poveste în spatele acesteia, oferind o semnificație aparte
micului accesoriu.
Legenda Babei
Dochia
Mățișorul este
strâns legat de legenda
Babei Dochia, ziua de 1
Martie fiind numită
Mărțișor, Baba Dochia sau
chiar Dragobete cap de
primăvară.
Inspirat dintr-un
personaj creștin, Sfânta sau Mucenica Eudochia, sărbătorită pe 1 Martie, Dochia este cea
care, în mai multe variante ale poveștii, urcă pe munte prea devreme primăvara și moare
din cauza frigului.
Iată una dintre variantele legendei babei Dochia. Dochia avea o noră, pe care o
năpăstuia des. Într-un an, de 1 Martie, baba Dochia își trimite nora să spele lâna la râu,
până când lâna albă devine neagră, iar lâna neagră devine albă. Nora primește ajutor divin
și reușește să spele lâna așa cum i-a cerut soacra. Dochia, văzând fragii copți aduși de
noră, crede ca a venit primăvara, așa că decide să plece la munte cu oile, îmbrăcată în 12
cojoace. Pe drum, fie că este prea cald, fie că ninge sau ploua, Dochia își dă jos cojoacele
pe rând. Când rămâne doar în cămașă, gerul o îngheață, transformând-o în sloi și apoi în
stâncă.
În alte variante ale legendei, baba Dochia este avertizată de alți oameni că în luna
martie (sau Mărțisor) timpul este schimbător, dar refuză să îi ia în seamă, râzând de
Mărțișor (Zeul Marte). Mărțișor împrumută de la Februarie două zile reci, pentru a se
răzbuna, iar baba Dochia îngheață de frig.
De asemenea, alte
legende spun ca baba Dochia a
tors firul mărțișorului folosind
furca pe care a luat-o cu ea pe
munte.
Obiceiurile de
Mărțișor
Cele două fire din care
este format șnurul de mărțișor
reprezintă vara și iarna, iar
mărțișorul este numit și “funia zilelor”.
Șnurul de mărțișor era legat la mână, la gât sau prins în pieptul copiilor de către
părinți, care îl ofereau celor mici înainte de răsăritul soarelui, pe 1 Martie. Era purtat de
către fete și femei. De șnurul de mărțișor era prinsă o monedă. Se spune ca mărțișorul
avea rolul de a proteja oamenii de soarele arzător.

14. 14
In unele zone,
femeile legau șnur de
mărțișor și animalelor,
pentru a le proteja. Data
până la care se purta
mărțișorul diferă în
funcție de zonă: 9 Martie,
12 martie, când înflorește
vișinul sau trandafirul sau
chiar de Sfântul
Gheorghe. Există obiceiul
de a agăța șnurul de mărțișor pe ramurile pomilor înfloriți. Unele surse arată că mărțișorul
era confecționat și din lâna albă și neagră sau lână albă și albastră. Aromânii puneau
mărțișorul în ajunul zilei de 1 Martie, pe 28 sau 29 Februarie.
Culese de Năvădaru
Darius – clasa a VIII-a A
Elevii clasei a VIII-
a A, îndrumați de către
doamna dirigintă Nastasă
Oana au vrut să
sărbătorească Ziua
Mărțișorului, organizând o
expoziție cu vânzare de mărțișoare confecționate de ei. Munca migăloasă a început încă
din zilele de iarnă dar
rezultatele i-au mulțumit
pe toți. Banii obținuți au
fost folosiți pentru
organizarea banchetului
de sfârșit de gimnaziu de
aceea munca a părut și
mai ușoară și mai plăcută.
Astfel, această activitate
desfășurată pe parcursul a
mai multor zile a avut
multiple beneficii: respectarea tradițiilor și continuarea lor, formarea unor deprinderi
practice, dezvoltarea gustului estetic și responsabilizarea elevilor în gestionarea resurselor
financiare obținute prin muncă proprie.
Prof. Nastasă Oana

15. 15
Şcoala Gimnazială “Ion Creangă”, Iaşi a fost organizatoarea celei de-
a opta ediții a acestui
concurs la care au participat
cu lucrări și următorii elevi
de la Liceul „ Nicolae
Bălăuță” , Șcheia , Iași:
Mardar Gabriela din clasa a
VI-a A cu lucrarea „Alb și
roșu”, Vieriu Andreea
Cristinela din clasa a VI-a
A cu lucrarea „ Mărțișorul
tradițional” , Grigoraș
Iasmina din clasa a VIII-a A
cu lucrarea „ Brândușa”,
Popa Alexandra din clasa a
VIII-a A cu lucrarea „ Floare
de primăvară” , Chelaru
Cătălina din clasa a VIII-a A
cu lucrarea felicitare
„Bucuriile primăverii”,
Butnaru Elena din clasa a X-a
A cu lucrarea „ Lalea” și
Achiței Andreea Emanuela din
clasa a X-a A cu lucrarea „
Româncuța”.
Scopul principal al
concursului a fost identificarea
şi valorizarea resurselor
creative ale elevilor, motivarea
acestora de a „reinventa
frumosul” într-o strânsă
colaborare cu cadrele didactice, redescoperirea marilor nume ale literaturii
româneşti.
La acest concurs eleva Achiței Andreea Emanuela din clasa a X-a A,
îndrumată de doamna Lache Florentina a obținut premiul al II- lea.
Prof. Lache Florentina

16. 16
În cadrul activității educative „ E ziua ta, mămico!” , la
Grădinița Șcheia s-a desfășurat un
program artistic alcătuit din cântece și
poezii dedicate tuturor mămicilor și
bunicelor. Prin această activitate s-a
urmărit ca preșcolarii să-și cultive și
formeze interesul pentru actul artistic,
să se desfășoare liber, creativ, spontan,
fără emoții distructive. La activitate au
participat părinți, bunici și rude ale
copiilor. Programul s-a desfășurat în
sala de clasă. De asemenea s-a dorit
încurajarea remarcării copiilor prin
talentul lor artistic încă de la o vârstă
fragedă. Toate eforturile depuse în realizarea acestui program
artistic au fost răsplătite de
aplauzele celor prezenți și de
bucuria celor mici de a se face
remarcați. Fiecare copil i-a
recitat cu emoție o poezie
mamei sale și a cântat cântecele
duioase .
Prof. în Înv. Preșcolar:
Cozmei Andreea

17. 17
Devenit o tradiție – anul acesta sa aflat la a XI-a lui ediție – Festivalul de teatru școlar
„Hai la teatru!” mobilizează elevi artiști și coordonatori din toate colțurile județului. Pe 20 și
21 martie, în Ziua Internațională a Teatrului pentru Copii și Tineret, respectiv în Ziua
Mondială a Marionetei, peste 700 de elevi artiști de toate vârstele au evoluat pe scenele
Teatrului Luceafărul, într-un maraton teatral de peste 2200 de minute de teatru.
Una dintre primele manifestări de gen din România, Festivalul ieșean „Hai la teatru!”
demonstrează prin continuitatea sa că valențele teatrului școlar au ecou în toate tipurile de
instituții de învățământ. Teatrul școlar este nu numai o manieră plăcută și utilă de petrecere a
timpului liber, ci contribuie semnificativ la autocunoașterea copiilor și a tinerilor, la
modelarea lor, la depășirea unor eventuale probleme de maturizare și adaptare socială.
Pregătirea unui spectacol de teatru concură la formarea și consolidarea culturii generale a
elevilor, îi responsabilizează, îi stimulează să comunice cu ceilalți, să socializeze, să-și
concentreze eforturile și să-și stăpânească emoțiile.
Cele 55 de trupe selectate provin din mediul urban (Iași, Pașcani, Tg Frumos, atât din
colegii naționale, cât și din licee cu profil tehnic sau sportiv) și din mediul rural (Deleni,
Românești, Hodora, Rediu-Ruginoasa, Țibănești, Prisăcani, Cucuteni, Poiana Șcheii). 76 de
coordonatori au lucrat cu acești copii luni de zile, pentru a-i apropia de personajele cărora le-
au dat viață scenică. Din punct de vedere repertorial, opțiunile preferate le reprezintă, firesc,
autorii clasici (I.L. Caragiale, Ion Creangă, Mihai Ispirescu, George Coșbuc), dar și
contemporani (Dumitru Solomon, Eric Emmanuel Schmitt), dramatizări semnate de
Constantin Brehnescu, regizor-senior al Teatrului Luceafărul. O surpriză frumoasă o
reprezintă alegerea unor texte scrise de Alexandra Badea (dramaturg și regizor român stabilit
în Franța) și, mai ales, Matei Vișniec, cel mai jucat dramaturg român de expresie franceză din
acest moment. Cinci dintre trupele din concurs au ales texte scrise de Matei Vișniec.
Ca tipuri de expresie teatrală, trupele din Festivalul „Hai la teatru!” au apelat la
actorie, dar și la păpuși și marionete, clovnerie, pantomimă etc., în spectacole de
comedie, commedia dell’arte, farse, povești, într-o diversitate foarte atrăgătoare.
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță ” Șcheia a fost reprezentat de trupele de teatru
„Așchiuță” (de la Școala Poiana Șcheii), coordonați de către doamna învățătoare Bordeianu
Ana, cu piesele „ Sarea în bucate, după Petre Ispirescu și Două babe surde – poveste
populară” și „Micii actori”, coordonați de doamnele profesor Olaru Mihaela și Simion Elena,

18. 18
cu piesele „Povestea unui om leneş, după Ion Creangă, Lelea Floarea, scenetă populară,
Castravetele, după Ion Luca Caragiale . Distribuția pieselor a fost următoarea:
Povestea unui om leneş : Soponaru Paul – povestitorul, Savin Denis – omul leneş, Dulceanu
Roxana – nevasta, Dulcianu Andreea – cucoana, Griguță Codrin – ţăran, Căeru Rahela –
ţăran;
Lelea Floarea: Savin Denis – Lelea Floarea, Dulcianu Roxana - baba, Dulcianu Andreea –
baba;
Castravetele : Ciubotariu Corneliu – pedagogul, Frunză Cristian Vasile – Ionescu, Apetrei
Alexandru Andrei – elevul;
Sarea în bucate: Dulceanu Letiția –
povestitorul, Căeru Eugenia – povestitorul,
Buză Emanuel – împăratul (tatăl fetei), Ioniță
Emanuel - împăratul (tatăl mirelui), Păduraru
Isabela – împărăteasa , Dulcianu Daniela –
fata cea mare, Griguță Emanuela – fata
mijlocie,Dulcianu loredana – fata cea mică,
Olaru Teodora – chelăreasa, Doroșincă
Andreea – chelăreasa;
Două babe surde: Dulcianu Daniela, Căeru
Eugenia.
Trupele participante au obținut premii speciale.
Prof. Simion Elena

19. 19
Ca urmare a numărului crescut de cazuri de violență (atât în mediul
familial, cât și în mediul extrafamilial), LiceulTehnologic „NicolaeBălăuțăˮ,
Șcheia a derulat în data de 30 martie 2017 o serie de activități de combatere și
prevenire a violenței.
Astfel, clasa a VIII-a B, sub îndrumarea doamnei diriginte Pleșca Claudia,
a participat la
activitatea cu
tema: „Agresiunea
la adolescențiˮ.
Activitatea
a început cu
definirea
termenilor „
agesivitate” și
„violențăˮ, elevii
dând exemple de
diferite cazuri.
Doamna dirigintă
le-a prezentat
filmulețul „Children see, children do”, apoi a urmat o discuție pe baza acestuia.
Împărțiți pe grupe, elevii au lucrat pe studii de caz despre violență și au
dat diferite soluții de prevenire a acesteia.
La final, aceștia au desenat pe foi de flip-chart sau la tablă o secvență de
violență întâlnită și mesajul lor anti-violență.
Prof. Pleșca Claudia

20. 20
În luna aprilie a anului curent, reprezentanţii Pro Vita au reapărut, de data aceasta
pentru o activitate educativă desfăşurată
la clasele a VI-a. Pornind de la întrebări
simple pe tema creştinismului, cei doi
reprezentanţi au intrat cu elevii într-un
dialog pe tema libertăţii şi a limitelor ei.
Aflaţi într-o situaţie inedită şi bucuroşi de
oaspeţi, elevii au participat cu interes la
discuţii. Discursul şi întrebările
voluntarilor Pro Vita au avut ca obiectiv
întărirea unor valori ca responsabilitatea,
credinţa şi familia, în rândul
adolescenţilor, care, asemeni celorlalte
categorii de vârstă, sunt supuşi asediului
mediatic în care se promovează
pseudovalorile.
Deşi aflaţi la o vârstă fragedă,
elevii au capacitatea de a distinge valoarea
de nonvaloare, binele de rău, de aceea demersul reprezentanţilor Pro Vita este binevenit. Ceea
ce distinge activităţile pe temă morală
sau religioasă de celelalte activităţi este
faptul că acestea promovează mai puţin
inteligenţa pe care o solicită obiectele de
cultură generală, care, fără să fie lipsită
de semnificaţie, este promovată în exces,
în defavoarea inteligenţei emoţionale sau,
folosind un alt termen, al celei
duhovniceşti. De aceea, considerăm
activitatea voluntarilor Pro Vita o continuare frumoasă a orelor de religie şi de dirigenţie care
vin atât de mult în sprijinul elevilor!
Prof. Resmeriță Anca

21. 21
Concursul de chimie "Magda Petrovanu" îşi propune să descopere şi să
promoveze elevii pasionaţi de chimie, adresându-se atât ciclului gimnazial cât şi
celui liceal, din Iaşi şi din judeţele
limitrofe.
Concursul se organizează la
Universitatea "Alexandru Ioan
Cuza" Iaşi, Facultatea de Chimie.
Ediţia a-IX-a a concursului a
avut loc sâmbătă, 8 aprilie 2017.
Anul acesta la acest concurs au
participat și elevele Ababei
Ramona, Trufanda Laura și Vieriu
Denisia din clasa a VII-a A,
coordonate de doamna profesor
Nastasă Loredana. Chiar dacă nu
au obținut un premiu participarea la
astfel de concursuri este foarte
importantă pentru elevi
dezvoltându-le spiritul de
competitivitate. De asemenea, toți
elevii care participă la astfel de
concursuri se pregătesc în mod
special la materia respectivă, trec
prin emoții unice și se întâlnesc cu
alți elevi pasionați de aceeași
materie. Ca oportunitate a
participării la acest concurs, elevii
au avut intrarea liberă în Grădina
Botanică. Alături de colegii lor din
clasa a VII-a A și a VII-a B, însoțiți
de doamnele diriginte Lazăr
Loredana și Filimon Mihaela, au
profitat de aceasă ocazie. Pe lângă

22. 22
vizitarea Grădinii Botanice din Iași, grupul de elevi a mai vizitat Muzeul
Universității „ Al. I. Cuza” , Parcul Expoziției, Parcul Copou, Sala Pașilor
Pierduți și complexul Pallas Mall.
Prof. Nastasă Loredana

23. 23
„Paşi de copil în Iaşii marilor zidiri”
În cadrul Festivalului Internațional al Educației, Inspectoratul Școlar Județean Iași a
demarat proiectul “Pași de copil în Iașii Marilor Zidiri”, proiect ce a implicat parteneriate
între unitățile de învățământ din Iași și cele din mediul rural.
Proiectul a dorit să promoveze mai multe aspecte printre care: șanse egale pentru
copii, nevoia de cultură, bucuria cunoașterii, comunicarea și valorificarea unor concepte ca
prietenia, solidaritatea, dăruirea.
Astfel, 48 de unități de învățământ și
peste 900 de elevi au fost implicați în
parteneriate printre care și „Liceul
Economic de Turism”, Liceul Tehnologic
„I. C. Ștefănescu” și Liceul Tehnologic „
Nicolae Bălăuță ” Șcheia.
Mai exact, școlile gazdă, respectiv
cele din Iași, au asigurat vizita elevilor din
mediul rural şi au stabilit grupuri de
profesori și elevi ce au însoțit partenerii din
școlile rurale pe tot parcursul zilei.
Tot unitatile din Iasi au asigurat accesul
gratuit al elevilor la obiectivele cultural-istorice
incluse în program cât și cheltuielile de
transport (contravaloare combustibil microbuz
şcolar), masa de prânz, apă, dulciuri, etc. pentru
elevii invitaţi.
Iată câteva mărturii a elevilor de la
Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” , care
însoțiți de domnii profesori Hrimiuc Adrian,
Lache Florentina și Nastasă Loredana, au
fost oaspeții „Liceului Economic de Turism”
și Liceului Tehnologic „I. C. Ștefănescu” :
„ Astăzi mi-a plăcut vizita la „ Liceul
Tehnologic „I. C. Ștefănescu” pentru că
sălile erau spațioase, frumos aranjate iar
profesorii mi s-au părut amabili și buni. De
asemenea mi-a plăcut mult și sala de sport.”
Fronea Petronela – clasa a VI-a B

24. 24
„ Azi a fost o zi minunată deoarece
m-am distrat. Am vizitat ateliere, am fost
în sala de sport, am văzut mașini de cusut
și cel mai mult mi-a plăcut prăjitura făcută
de elevii de la Liceul Tehnologic „I. C.
Ștefănescu”.
Sava Andreea – clasa a IX-a B
„ Mi-au plăcut ambele licee dar
mai mult m-a atras „Liceul Economic de
Turism”. Mi-aș dori să merg mai departe
la liceu aici.”
Bordeianu-Cocea Carina Sorana- clasa a
VIII-a A
„Liceul Tehnologic „I. C.
Ștefănescu” are o sală de sport mare și
frumoasă unde domnul profesor de
educație fizică de acolo ne-a dat mingi cu
care noi ne-am jucat și toată lumea s-a
simțit foarte bine, inclusiv domnii
profesori care ne-au însoțit.”
Mardar Ioana –Denisa – clasa a VIII-a A

25. 25
Într-o societate modernă educaţia are un rol primordial, iar educaţia primită
în şcoală rămâne fundaţia pe care elevul
îşi va clădi în timp, cu răbdare, ambiţie şi
dăruire o viitoare carieră într-un mediu
social concurenţial. Cultura generală,
abilităţile de comunicare, abilităţile
practice şi de lucru în echipă, dezvoltarea
competenţelor fundamentale necesare
acestui secol sunt elementele definitorii
care conduc către succes.
Cea mai mare, mai însemnată, mai
sfântă şi mai îmbucurătoare sărbătoare de
peste an, după spusele românilor de
pretutindeni, e sărbatoarea Paştelor,
Paştele sau Învierea Domnului, pentru că
în această zi "Hristos a înviat din morţi
cu moartea pre moarte călcând şi celor
din morminte viaţă dăruindu-le", iar pe
cei vii râscumpărându-i de sub jugul
păcatului şi împăcându-l cu Dumnezeu.
Sărbătoarea Paştelor, cade
totdeauna la începutul primăverii,
anotimpul cel mai frumos şi mai plăcut,
când toate în natură învie.
Românii aşteaptă sărbătoarea
aceasta, după un post îndelungat, cu
mare dor şi bucurie, şi caută în acelaşi
timp ca locuinţele lor să fie curate şi cu
toate pregătirile făcute în cea mai bună
rânduială.
În cadrul Proiectului Educațional Național ”Bucuriile Iepurașului” –
Atelier de încondeiat ouă, derulat în perioada 03-14 aprilie 2017, elevii claselor
a-X–a din Liceul Tehnologic ”Nicolae Bălăuță” Șcheia, şi-au propus să
omagieze această sfântă sărbătoare prin activităţi care să îmbine cât mai
armonios utilul cu plăcutul, utilizând toate formele de activitate: jocul, învăţarea,
munca şi creaţia.

26. 26
Obiectivele acestui proiect au fost:
 Conştientizarea de către elevi a
importanţei valorificării calitative
a timpului liber pentru lărgirea
orizontului cunoaşterii;
 Valorificarea aptitudinilor şi a
abilitǎţilor dobândite de elevi în
şcoalǎ în cadrul unor activităţi
extraşcolare;
Promovarea interdisciplinarităţii
ca mijloc de dezvoltare a unei gândiri flexibile şi totodată stimularea creativităţii
elevilor;
Exersarea abilităţilor practice şi evidenţierea talentului artistic în realizarea unor lucrări pr
 Colaborarea cu instituţii de
cultură, cu alţi parteneri
educaţionali;
 Să identifice elementele
religioase specifice sărbătorilor
pascale;
 Să realizeze, ouă încondeiate cu
modele tradiționale în care să se
oglindească tema proiectului “Bucuriile Iepurașului”.
Proiectul şi-a propus să confrunte idei, metode, tehnici şi modalităţi
deosebite de lucru în echipă sau
individual în cadrul unor activităţi
extraşcolare atractive şi
diversificate. De asemenea, şi-a
propus o mai bună relaţionare a
elevilor între ei, cât şi cu cadrele
didactice.
Prof. Lache Forentina

27. 27
„ Într-o zi frumoasă de iunie, elevii claselor a III-a și a IV-a de la Liceul Tehnologic
„Nicolae Bălăuță” Șcheia, însoțiți de către doamnele lor învățătoare Costea Doina și Slabu
Maricica, așteptau cu mare nerăbdare
sosirea autocarului pentru a pleca în
excursie. Destinația: Piatra Neamț. În
autocar m-am simțit bine și m-am
distrat foarte mult împreună cu ceilalți.
Nici nu știu când a trecut timpul că am
și ajuns în Codrii Pașcanilor. Acolo am
poposit și am mâncat gustările pe care
le-am avut la noi. Am admirat
priveliștea foarte frumoasă și am făcut
fotografii.
Prima vizită a fost la casa lui Ion Creangă din Humulești. Când am ajuns acolo am
văzut o căsuță mică și modestă. Am
intrat cu sfială înăuntru. Ghidul ne-a
arătat cămăruțele cu toate lucrurile cu
care a trăit în copilărie Ion Creangă. Am
fost și la muzeul aflat alături de casa
unde erau expuse personajele pe care le
găsim în povestirile scrise de Ion
Creangă. Am rămas impresionată de ce
am văzut acolo; cum se trăia atunci și
cum se trăiește acum.
Am mers mai departe și am ajuns la Cetatea Neamțului care e o cetate construită
numai din piatră și care mi s-a părut
foarte mare. A trebuit să mergem pe un
pod înalt unde mi-a fost un pic frică dar
am mers mai departe și am ajuns la
cetate. Acolo am văzut multe încăperi
care arătau pentru ce erau folosite atunci.
Una din ele era închisoarea unde
trădătorii erau închiși, legați cu lanțuri și
își trăiau viața alături de șobolani. A fost
frumos dar totodată înfricoșător.”
Vieru Amalia Teodora – clasa a III-a

28. 28
„După această oprire am fost la Mănăstirea Agapia, un loc foarte frumos și
surprinzător unde ne-am
închinat. Ultimul loc vizitat a
fost Lacul Roșu, trecând prin
frumoasele și uimitoarele Chei
ale Bicazului. Am admirat munții
cu toate serpentinele și lacul și
mi-am dat seama cu mintea mea
de copil că avem o țară minunată
care merită să fie văzută atât de
noi cât și de străini. Din toate
locurile pe unde am trecut mi-am
cumpărat suveniruri frumoase care să-mi amintească de această excursie minunată.
Am plecat spre casă
obosiți dar încântați de ceea ce
am văzut. Mulțumim domnului
șofer care a condus cu prudență
și atenție ca noi să ajungem cu
bine la destinație. Nu o vom uita
niciodată pe doamna învățătoare
care a fost în permanență alături
ca o mamă.. ”
Nastasiu Magda Cătălina - clasa a III-a

29. 29
Proiectul Național „Din suflet de creștin" a inclus: Concurs Național de muzică
religioasă, Simpozion Național 2017 - Anul omagial al iconarilor și pictorilor bisericești și
Anul comemorativ Justinian Patriarhul și al aparătorilor Ortodoxiei în timpul comunismului
în Patriarhia Română .
SCOPUL:
 Formarea şi dezvoltarea la elevi a unor componente educaţionale, moral-religioase;
 Colaborarea în vederea educării elevilor pentru a primi cunoştințe referitoare la
imensa dragoste şi bunătate a Domnului nostru Iisus Hristos, care S-a jertfit pentru
noi;
 O trăire spirituală în valorile Ortodoxiei creştine prin colaborarea dintre școală ,
Biserică și familie
La acest proiect a participat și un cor de la liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuță” ,
Șcheia, coordonat de către domnul profesor de religie Hrimiuc Adrian.
Prof. Hrimiuc Adrian

30. 30
În data de, 9.05.2017, cu prilejul sărbătoririi proclamării independenței României, dar
și zilei U. E. și a Europei eliberate de sub dominația naziștilor
în 1945 s-a organizat o activitate educativă împreună cu elevii
claselor V-XII coordonată de doamnele profesoare Pintilie
Veronica și Rusu Simona, având ca invitat de onoare pe
domnul profesor, Nastasă Mihai.
Elevii au intonat cântece patriotice, au recitat poezii, au
prezentat referate și au audiat discursurile distinșilor profesori.
Astfel , elevii au aflat printre altele și faptul că epopeea
războiului de independenţă a arătat încă o dată lumii că
„despărţit
ori
depărtat,
fratele-i tot
frate”, lupta
oştirii române bucurându-se de calda
încredere şi sprijinul românilor de
pretutindeni.
Proclamarea independenţei la 9
mai 1877, în Camera Deputaţilor şi pe 10
mai în Senat, a fost expresia voinţei
întregului popor fiind salutată cu
entuziasm. Dar acest act curajos nu a fost
recunoscut de către marile puteri. Aşadar,
independenţa fiind proclamată, trebuia consfinţită pe câmpul de luptă şi impusă
spre recunoaştere Europei.
Un rol important le-a revenit ostaşilor români care au luptat eroic pentru obţinerea
independenţei ţării. În grelele zile ale războiului, când zecile de mii de dorobanţi, roşiori,
călăraşi, vănători, artilerişti se acopereau de nepieritoare glorie, poporul român în întregul său
a înţeles că după căderea „Plevnei otomane” (28 noiembrie 1877) s-a mai făcut încă un pas
spre făurirea statului naţional al tuturor românilor.
Lanţul viu al inimilor româneşti s-a sudat şi mai puternic, în cugete s-a înstăpânit mai
trainic credinţa că aşa cum „la căldura
puternicului dor naţional”, Milcovul
fusese „secat dintr-o sorbire”, la fel
aveau să se năruie ca spulberate de
vânt toate hotarele nedrepte care mai
brăzdau încă trupul neamului
românesc. Visul avea să se
împlinească în gloriosul an 1918.
Prof. Rusu Simona

31. 31
Stimați parteneri,
Vă mulțumim pentru suportul oferit implementării Caravanei Poftă de carte din localitatea Șcheia,
din data de 18 mai 2017.
După cum știți, proiectul a avut ca obiectiv principal susținerea echipei locale în implementarea Legii
nr. 248/2015, prin informarea părinților cu privire la program și consilierea acestora cu privire la importanța
educației timpurii, precum și implicarea copiilor de vârstă preșcolară în activități educaționale - sesiuni de
citit, distribuire de cărți. Un alt obiectiv al Caravanei a fost acela de a crește nivelul de conștientizare a
părinților cu privire la necesitatea unei alimentaţii sănătoase pentru copii.
Asociația OvidiuRo își propune ca, prin toate mijloacele de care dispune, să vă fie partener în
implementarea Legii nr. 248/2015, program național ce reprezintă un pas important în eforturile pe care
România le face pentru a răspunde obiectivelor cu privire la reducerea abandonului școlar, a sărăciei și
inechității sociale ce derivă din Strategia Europa 2020.
Vă mulțumim încă o dată și contăm în continuare pe suportul dumneavoastră pentru ca, împreună, să
aducem fiecare copil în grădiniță în localitatea pe care o reprezentați!
Cu stimă,
Echipa OvidiuRo

32. 32
Concursurile cercurilor tehnico-aplicative de elevi "Prietenii pompierilor" se
organizează, pe etape, de către Ministerul Educaţiei Naţionale şi Ministerul Afacerilor
Interne, prin Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă. Concursurile au un
caracter educativ, tehnico-aplicativ şi sportiv în domeniul apărării împotriva incendiilor
şi se organizează având ca obiective:
a) dezvoltarea capacităţilor de
înţelegere şi de apreciere a pericolelor
generate de situaţiile de urgenţă pentru
viaţă şi mediu, precum şi promovarea
atitudinilor şi a comportamentelor
corespunzătoare în rândul elevilor;
b) formarea şi dezvoltarea la elevi a
unor trăsături moral-volitive, cum sunt:
iniţiativa, spiritul de echipă, curajul,
disciplina şi spiritul de fair-play;
c) atragerea unui număr mare de
elevi la desfăşurarea activităţilor cercurilor tehnicoaplicative de elevi "Prietenii
pompierilor".
Echipajul care a participat la acest concurs anul acesta de la liceul nostru a fost
compus din elevii: Dulceanu Nathanael,clasa a VIII-a B- conducătorul cercului,Achiței
Emanuel clasa a VIII-a B-concurent, Chelaru Mirabela Cătălina, clasa a VIII-a A,
concurent, Ciobanu Cosmin, clasa a VIII-a B -
concurent, Grigoraș Iasmina, clasa a
VIII-a A, concurent, Niculiță Vlad,
clasa a VIII-a B- concurent, Olaru
Timotei, clasa a VIII-a B – concurent, Rădeanu Cosmin-Ionuț, clasa a VIII-a A –
concurent, Ababei Ramona, clasa a VII-a A- concurent, Ticu Marian, clasa a VII-a B –
concurent, Căeru Mihai, clasa a VIII-a B – concurent, Savin Bianca Maria, clasa a VIII-
a B – concurent, iar coordonatorul lor a fost domnul profesor Rusu Daniel. Chiar dacă
anul acesta nu au obținut premii, participarea lor a fost una meritorie.
Prof. Rusu Daniel

33. 33
Concursul cu tematică de protecţie civilă "Cu viaţa mea apăr viaţa" reprezintă
activitatea extraşcolară de pregătire a elevilor din învăţământul gimnazial şi liceal în
domeniul protecţiei civile şi este organizat la nivel naţional de Ministerul Educaţiei
Naţionale, cu sprijinul Ministerului Afacerilor Interne - prin Inspectoratul General
pentru Situaţii de Urgenţă şi al Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România.
Concursul cu tematică de protecţie civilă are caracter educativ, tehnico-aplicativ
şi sportiv şi se organizează anual până la faza judeţeană, şi din 2 în 2 ani, începând cu
anul 2011, până la etapa naţională, distinct pe următoarele niveluri:
a) ciclul gimnazial - clasele V - VIII;
b) ciclul liceal - clasele IX - XI.
Concursul cu tematică de protecţie civilă se organizează având ca obiective:
a) dezvoltarea capacităţii de percepţie a protecţiei civile ca ansamblu de activităţi
cu caracter exclusiv umanitar;
b) cunoaşterea şi aprecierea factorilor de risc potenţial generatori de situaţii de
urgenţă sau dezastre la care este expusă comunitatea din care fac parte;
c) adoptarea comportamentului adecvat şi cunoaşterea modului de acţiune în
cazul iminenţei producerii sau al apariţiei unei situaţii de urgenţă ori dezastru;
d) dezvoltarea atitudinii de solidaritate şi de implicare voluntară în acţiunile de
prevenire şi de intervenţie în situaţii de urgenţă sau dezastre.
Sunt 3 ani de când a participat primul echipaj la acest concurs. Pentru a păstra
tradiția și anul acesta a participat de la liceul nostru un echipaj format din elevii:
Rădeanu Ionuț Cosmin, clasa a VIII-a A – conducătorul cercului, Ciobanu Cosmin,
clasa a VIII-a B – concurent, Chelaru Mirabela-Cătălina, clasa a VIII-a A – concurent,
Dulceanu Nathanael, clasa a VIII-a B – concurent, Grigoraș Iasmina, clasa a VIII-a A –
concurent, Ababei Ramona, clasa a VII-a A – rezervă, Ticu Marian, clasa a VII-a B –
rezervă, Căeru Mihai, clasa a VIII-a B – rezervă, Achiței Emanuel, clasa a VIII-a B –
rezervă, Savin Bianca Maria, clasa a VIII-a B – rezervă, coordonați de domnul profesor
Rusu Daniel și doamna profesor Cârlan Alina.
Prof. Cârlan Alina

34. 34
În 25 mai 2017 s-a desfășurat activitatea educativă dedicată Zilei Eroilor
Neamului la care au participat elevii claselor V-VIII care au fost informați de către
doamna profesoară, Rusu Simona, despre semnificația acestei zile. Astfel elevii au aflat
că în fiecare an, la 40 de zile de la Sfintele Paşti, Biserica Ortodoxă sărbătoreşte praznicul
Înălţării Domnului. Cea mai veche menţiune despre aceasta sărbătoare o găsim la
Eusebiu din Cezareea, în lucrarea "Despre sărbătoarea Paştilor", compusă în anul 332. În
această operă se menţionează că Înălţarea Domnului era sărbătorită în Orient (sec.IV), în
a 50-a zi după Paşti, deci, odată cu Rusaliile. Începând cu secolul al V-lea, sărbătoarea
Înălţării lui Hristos s-a despărţit de cea a Pogorârii Sfantului Duh (Rusaliile). În secolul al
VI-lea, Sfântul Roman Melodul compune Condacul şi Icosul sărbătorii, iar imnografii din
secolele următoare (Sf. Ioan Damaschinul și Sf. Iosif Imnograful) compun canoanele din
slujba Înălţării. Slujba zilei se caracterizează prin legătura cu Învierea și cu Pogorârea
Sfântului Duh. Astfel, după Evanghelia de la Utrenie, se cântă Învierea lui Hristos văzând
..., iar Catavasiile sunt irmoasele Canonului de la Pogorârea Sfântului Duh, deoarece
sărbătoarea Înălţării nu are Catavasii proprii. În aceasta zi, creştinii se salută cu formula
"Hristos s-a înălţat". În Biserica Ortodoxă Româna, sărbătoarea Înălţării Domnului este şi
ziua dedicată pomenirii eroilor neamului. Prin hotărârile Sfântului Sinod al Bisericii
Ortodoxe Române din anii 1999 și 2001, sărbătoarea Înălţării Domnului a fost consacrată
ca Zi a Eroilor şi Sărbătoare Naţională Bisericească. Astfel, în toate bisericile, mănăstirile
şi catedralele ortodoxe din țară și străinătate se face pomenirea tuturor eroilor români
căzuţi de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credinţă, libertate,
dreptate și pentru apărarea țării şi întregirea neamului.
În afară de sărbătoarea religioasă, ziua de 25 mai este și sărbătoare națională a
poporului român În fiecare an, la Înălţarea Domnului, a intrat în tradiţie ca să aducem un
prinos de recunoştinţă eroilor neamului, care s-au jertfit pentru apărarea pământului
strămoşesc. De altfel, după primul război mondial, s-a hotărât ca în această zi importantă
a creştinismului, să se sărbătorească şi Ziua Eroilor, România devenind primul stat din
lume care a decretat această zi ca sărbătoare naţională. Mormintele şi monumentele
eroilor la care depunem flori, aprindem lumânări şi ne reculegem reprezintă un simbol al
dăinuirii noastre în timp, al sacrificiului suprem pentru înfăptuirea idealului naţional.
Ziua Eroilor este un minunat prilej de a cinsti, aşa cum se cuvine, memoria ostaşilor
noştri jertfiţi în lupta pentru apărarea ţării, credinţei şi neamului. În Panteonul Eroilor
Neamului se înscriu la loc de cinste şi ostaşii vasluieni, plăieşii lui Ştefan cel Mare, căzuţi
la Podul Înalt, cea mai strălucită victorie creştină împotriva Islamului până la
asediul Vienei, cum o considera istoricul C.C. Giurescu. De asemenea, ostaşii acestor
plaiuri, înrolaţi în regimentele 12 şi 13 dorobanţi s-au acoperit de glorie în războiul de
independenţă, în luptele de la Plevna , Racova şi Vidin. De altfel, basoreliefuri cu
dorobanţi şi cuşma de curcan sunt încrustate la intrările în municipiu, devenind emblema
acestuia .
Se remarcă în galeria eroilor vasluieni din 1877 şi sergentul Constantin Ţurcanu,
personaj legendar al urbei, care a participat ca voluntar şi în războiul de întregire al
neamului-fiind o pildă vie pentru ostaşii ce luptau la porţile Moldovei.
Vasluienii, asemenea întregului popor, au luptat şi în al doilea război mondial. De
altminteri, România este singura ţară care a luptat atât în Răsărit şi în Apus , contribuind

35. 35
la scurtarea războiului cu şase luni. Însă, consecinţele războiului şi ale pactului
Ribbentrop Molotov sunt nefireşti pentru noi, existând şi azi două state româneşti de o
parte şi alta a Prutului.
Desigur, la acest moment de sărbătoare, noi trebuie să ne cinstim eroii anonimi,
soldaţii cunoscuţi şi necunoscuţi, ale căror morminte sunt presărate peste tot în ţară.
Fie ca pilda lor să ne dea curaj şi încredere în forţele noastre.
Prof. Rusu Simona

36. 36
”Micul lord”,de Frances Hodgson Burnett
Prezentare de carte
Activitate a fost desfășurată în cadrul bibliotecei
Liceului Tehnologic ”N.Bălăuță” Șcheia în colaborare cu
elevii clasei a IX a A, în data de 1.06.2017.
Câțiva elevi ai clasei au citit cartea ”Micul lord”, de
Frances Hodgson Burnett cu câteva zile înainte de
desfășurarea activității, după care au prezentat-o celorlați
colegi de clasă.
Au fost astfel departajate două grupuri de
participanți: un grup al celor care cunosc conținutul cărții, și
cel de-al doilea grup, format din elevii care fac cunoștință
pentru prima oară cu povestea micului lord.
Prin desfășurarea acestei activități s-au avut în vedere următoarele obiective:
 Interesul și implicarea elevilor în activități de acest gen;
 Dobândirea abilităților de povestire și redare a evenimentelor însușite în urma lecturării
cărții;
 Dezvoltarea simțului cognitiv în rândul elevilor ;
 Desprinderea unor învățăminte din comportamentul eroilor poveștii;
 Participarea activă a tuturor elevilor, la partea finală a activității, prin dezbateri și
concluzii legate de acțiunile principale ale acestei povești;
 Dorința elevilor de a mai desfășura și alte activități asemănătoare.
Îndrumător,
Prof. Adelina Moldovan

37. 37
Tema alimentației sănătoase a fost abordată în
cadrul activității „Alimentație sănătoasă în grădiniță”
desfășurată în grădinița Șcheia în data de 9 iunie 2016.
Activitatea s-a desfășurat pe mai multe ramuri:
„Creșterea consumului zilnic de legume și fructe”,
„Recunoașterea fructelor și legumelor” , „Cum putem
încuraja copiii să guste și să mănânce fructe și legume?”
, „ Să mâncăm sănătos!”.
La activitate au participat toți copiii din
grădiniță, aceștia fiind însoțiți de părinții lor. Fiecare
copil a primit o carte în care erau prezentate fructele și
legumele, și o fișă de lucru conținând masca fructelor și
a legumelor. Astfel , elevii au putut recunoaște fructe și
legume familiare, au luat cunoștință cu altele noi,
necunoscute, au aflat importanța consumului de fructe și
legume pentru o dezvoltare armonioasă și o sănătate
bună. Fiecare copil a colorat
apoi propria mască iar în final
au gătit o gustoasă salată de
fructe pe care au mâncat-o cu
mare poftă. Constatându-se că
nu toți copiii cunosc toate
fructele sau legumele, putem
aprecia necesitatea unei
asemenea activități, copiii
manifestând un real interes
pentru astfel de activități
participând toți cu entuziasm și bucurie.
Prof. în Înv. Preșcolar: Cozmei Andreea

38. 38
Sfârșitul anului școlar vine cu emoții cauzate de examenele ce vor urma,
dar și de pregătirile pentru banchetul de rămas-bun.
Emoții și bucurie mare la final de an au fost și pentru elevii claselor a
VIII-a A și B, de la Liceul Tehnologic „Nicolae Bălăuțăˮ, Șcheia, care au
așteptat cu nerăbdare petrecerea banchetului.
Ținutele atent alese, zâmbetele surprinse al elevilor care aproape nu se
recunoșteau, energia de pe ringul de dans și însemnătatea momentului, toate au
contribuit la crearea unei amintiri unice, de care cu siguranță își vor aminti cu
drag.
Organizarea evenimentului a stat în mâinile
doamnelor diriginte, prof. Nastasă Oana și prof. Pleșca Claudia.
Astfel, doamna dirigintă Nastasă Oana a pregătit o piesă de teatru-pamflet
referitoare la „viața de elevˮ.

39. 39
Sub atenta îndrumare și regizare a
domnului profesor Nastasă Mihai, elevii celor
două clase au pregătit un moment tragi-comic
inspirat din poznele și „suferințeleˮ lor de la
școală. Momentul prezentat a stârnit hohote
de de râs și ropote de aplauze în rândul elevilor,
părinților și cadrelor didactice.
Emoțiile au crescut în timpul
prezentării discursurilor, când elevii au
mulțumit cadrelor didactice pentru osteneala de a-i învăța atâtea lucruri în toți
acești ani petrecuți la școală. De
asemenea și cadrele didactice au
urat elevilor mult susces în
viitorul ce-i așteaptă.
Astfel, cei mai minunați
ani din viața unei alte generații
s-au încheiat o dată cu această
petrecere. Multe flori, multe
îmbrățișări, urări, fotografii,
promisiuni, au stârnit
sentimente adevărate, pline de
emoție atât elevilor, cât și
cadrelor didactice.
A fost o zi de care
absolvenții își vor aminti peste
ani, cu drag...
Rămas-bun, clasa a VIII-
a, ramas-bun, copilărie!!!
Vă mulțumim, dragi
dascăli, pentru tot ce ați
însemnat pentru noi în acești
ani!!!
Prof.dirig. Nastasă Oana
Prof.dirig. Pleșca Claudia

40. 40
Pe 24 mai 2017 s-a desfășurat Cursul festiv la absolvirea clasei a XII-a a ultimei
generații de liceu de la Liceul
Tehnologic „Nicolae Bălăuță”
Șcheia, Iași.
Activitatea s-a desfăşurat
în sala de clasă, sub îndrumarea
profesorului diriginte Dima
Elena. La festivitate au fost
prezenţii profesorii, părinţii şi
elevii clasei terminale.
Într-o atmosferă de
sărbătoare cu ţinuta
caracteristică absolvenţilor de
liceu (roba), cu multe emoţii şi
trăiri intense, s-a intonat
cântecul academic Gaudeamus,
s-a strigat catalogul, s-au ţinut
discursuri de către domnii
profesori dar si de către elevi, s-
au oferit diplome absolvenţilor
dar şi domnilor profesori. Printr-
un filmuleţ au fost prezentate
câteva dintre activităţile
desfăşurate în cei patru ani de
liceu precum şi instantanee din
viaţa de licean.
Pozele, tortul, prăjiturile
şi şampania au încheiat aceasta festivitate.
Prof. Dima Elena

41. 41
41
Acest proiect „Tineri designeri, creatori de modă” se adresează elevilor din invățământul
gimnazial, liceal și profesional. Elevii liceului nostru, au realizat și prezentat creații vestimentare
și decorative, și-au pus in valoare ideile lor creative și inovative despre modă, îndrumați de
profesorii Moldovan Adelina,
Ariton Gheorghița, Lache
Florentina, Pintilie Veronica și
Balan Viorica. Au fost implicate în
acest proiect șapte școli din trei
județe, cu un număr de 70 de elevi
și 28 de cadre didactice.
Proiectul a avut un impact
deosebit în rândul elevilor
participanți, care și-au pus în
valoare, prin activitățile sale,
talentul, creativitatea și imaginația.
Orientarea elevilor spre un
domeniu profesional mereu în
actualitate, printr-o abordare non-formală, denotă interesul real pentru o astfel de activitate care
completează profilul lor personal
și profesional.
Proiectul conține
următoarele secțiuni:
1.Artă și creativitate:
- expoziție cu tablouri
artizanale și măști de carnaval;
-expoziție cu creații
vestimentare neconvenționale;
-expoziție cu tapiserii.
2.Șezătoarea tinerilor.
Elevii au realizat diferite modele
de cusături populare tradiționale
din zona noastră și împletituri din
sfoară.
3.Design vestimentar, unde elevii au prezentat desene cu ținute vestimentare și creații
vestimentare confecționate din materiale reciclabile.

42. 42
42
Elevii noaștri au folosit în lucrările lor, materiale textile (pânza de diferite culori și
grosimi, pânza de sac, pânza de
etamină, sfoară, nasturi, semințe,
bile din lemn,etc., realizând tablouri,
măști de carnaval, tapiserii și
produse vestimentare, deosebite.
Toate lucrările au fost
evaluate de către un juriu, compus
din profesori din școala noastră cât și
profesori de la școlile participante.
Evaluarea s-a realizat după mai
multe criterii de apreciere cum ar fi:
respectarea temei, originalitatea,
complexitatea, materialele utilizate,
etc.
Elevii au fost recompensați cu diplome, cu premii și mențiuni, precum și diplome de
participare.
Doamna Director Nastasă Loredana împreună cu profesorii de specialitate, cu acest
proiect, au pus în valoare abilitățile creative și dezvoltarea spiritului tehnic ,creativ și competitiv
în rândul elevilor, creearea unui climat educațional deschis și stimulativ prin favorizarea
dezvoltării relațiilor interpersonale.
Prof. Ariton Gheorghița

43. 43
Fiecare clipă prezentă, printr-o singură bătaie de ceas se preschimbă în trecut. În urma
tuturor acestor clipe rămân doar
amintirile care să stea mărturie
trecerii noastre prin etapele vieții.
Sfârșit de an școlar, sfârșit de
gimnaziu, sfârșit de etapă….sfârșit
de copilărie, început de adolescență,
început de speranțe, început de
etapă, început de vise. Tot acest
amalgam de situații îl trăiesc an de
an absolvenții clasei a VIII-a .Cu cât
clipa prezentă a fost trăită mai intens
cu atât rămâne mai vie amintirea ei,
amintirea momentului în care ceva
sau cineva ne-a făcut sufletul să
surâdă. Pentru a valorifica timpul
prezent, când încă suntem împreună,
când încă formăm un tot, pentru a
mai adăuga câteva amintiri plăcute a
coexistenței noastre în formatul
actual noi, cei din clasa a VIII-a A
de la Liceul Tehnologic „Nicolae
Bălăuță” , Șcheia am avut șansa de a
prelungi experiențele frumoase trăite
în cei patru ani de gimnaziu
petrecuți împreună printr-o excursie
de patru zile la Brașov. Ne-am
avântat spre o ultimă aventură prin
locuri încărcate de frumusețe și
istorie, am visat poate pentru ultima
oară ca niște copii la castele cu prinți
și prințese, făcând poate doar încă

44. 44
un pas spre a ne desprinde de lumea confortabilă și sigură a copilăriei și a ne arunca în lumea
necunoscută, atât de nouă dar și
incitantă a maturității. S-au mai
adăugat încă multe amintiri frumoase,
experiențe noi și inedite pentru
colegii ce au împărțit timp de patru
ani aceeași clasă , aceleași șotii,
aprecieri, pedepse, poate vise. Traseul
a fost unul foarte interesant,
organizatorii excursiei, prof. Băbuță
Monica, prof. Nastasă Oana , având
grijă să aleagă obiective turistice
diverse, interesante și de neuitat. Astfel, în prima zi elevii au putut vedea Lacul Roșu cu
legendele sale și Lacul Sfânta Ana,
care este una dintre cele mai
importante atracţii naturale ale
Ţinutului Secuiesc, totodată fiind
unicul lac din Europa Central-Estică
format pe fundul craterului unui
vulcan stins,unul dintre cele două
aflate în masivul Ciomatu, situat în
partea sudică al masivului vulcanic
Harghita, unde nimeni nu a putut
rezista tentanției unei băi gălăgioase
și distractive. Tot acolo am vizitat Rezervația Naturală Tinovul Mohoş (pe numele său popular
Kukojzás) care este situat în craterul
nordic a Masivului Ciomatu a cărui
sistem de cratere-gemene constituie
masivul cel mai sudic din Munţii
Harghitei. În celălalt crater s-a format
Lacul Sfânta Ana.. Situat la o
înălţime de 50 m Tinovul Mohoş este
unul din cele mai valoroase rezervaţii
botanice ale României. Uzi total dar
fericiți au găsit gazdele calde de la
pensiune care i-au întâmpinat cu mult

45. 45
drag. A doua zi am mers la Cetatea Râșnov, ansamblul fortificat situat pe dealul calcaros aflat la
sudul orașului Râșnov din județul Brașov, unul din cele mai bine păstrate ansambluri fortificate
din Transilvania. Cele mai vechi
structuri păstrate până în prezent
datează din secolul al XIV-lea,
probabil pe locul fortificației din lemn
ridicate de Cavalerii Teutoni la
începutul sec. al XIII-lea. După ce am
respirat aerul istoric și ne-am lăsat
furați de povești cu cavaleri și prințese,
am continuat să visăm la altfel de
povești, mai mult sau mai puțin
imaginare, cufândându-ne și mai mult
în negura timpurilor, tocmai pe vremea dinozaurilor, vizitând „ Dino Parc”. Ne-am întors în
urmă cu 150 de milioane de ani în Dino Parc, singurul parc tematic de dinozauri din Romania și
cel mai mare din Sud Estul Europei.
Sunt 47 de dinozauri în mărime
naturală, fiecare atestat științific și
realizat după ultimele descoperiri
paleontologice. Sunt într-adevăr
speciali, pentru că sunt creați din fibră
de sticlă și un tip special de rășină, cu
o garanție de 50 ani. Un loc deosebit,
pe o suprafață de 1,5 hectare, în
mediu natural ce a oferit copiilor și nu
numai, o experiență unică.
Seara a continuat distracția cu
o petrecere plină de energie la care
toată lumea s-a distrat maxim.
A doua zi am pornit iar în aventură
mergând pe traseul montan spre a
ajunge la Sfinxul din Munții Bucegi,
un megalit antropomorf situat la 2216
m altitudine. Originea numelui
Sfinxului este datorată asemănării sale
cu un cap uman, mai exact cu Sfinxul
Egiptean, formarea lui fiind datorată
eroziunii eoliene (vântului). Este format dintr-un bloc mare de piatră ce a căpătat forma de astăzi

46. 46
într-un timp foarte îndelungat, Sfinxul din Bucegi, aflat pe platoul Bucegi, măsoară 8 metri în
înălțime și 12 metri în lățime. Tot aici se înalță un grup de stânci, care sub acțiunea vântului și a
ploii, a înghețului și dezghețului, au luat
forma unor ciuperci, fiind cunoscute
sub numele "Babele". Datorită
apropierii lor de Sfinx, acestea au fost
numite și ''Altarele ciclopice din
Caraiman''. Unele legende spun că
acestea au fost altare dacice unde se
aduceau jertfe zeilor. După un urcuș
aducător de bună dispoziție, ne-am
delectat privirile cu minunatul peisaj
montan și ne-am umplut plămânii de
aerul curat de munte. Drumul în sine a
fost un prilej de bucurie și sănătate. Vizitarea Castelului Peleș a încununat o zi perfectă în care
ne-am încărcat bateriile cu bunăstare și fericire pentru mult timp. Castelul Peleș este unul dintre
cele mai importante edificii de tip istoric din România, având caracter de unicat și este, prin
valoarea sa istorică și artistică, unul din
cele mai importante monumente de
acest fel din Europa celei de-a doua
jumătăți a secolului al XIX-lea.
Principele Carol I, ales domn al
României în 1866, vizitează pentru
prima dată Sinaia în luna august a
acelui an, rămânând încântat de
frumusețea respectivelor locuri. Pe
vremea aceea, Sinaia era un mic sat de
munte, numit Podul Neagului.
Domnitorul hotărăște construirea unui
castel într-un loc retras și pitoresc: Piatra Arsă. Castelul are 160 de camere și mai multe intrări și
scări interioare. Turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime. Pe lângă Peleșul
propriu-zis, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelișorul și Foișorul.
Peleșul are și o sală de teatru, cu o mică scenă și 60 de locuri, plus loja regală. Castelul
avea dotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă al
holului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelul are
încălzire centrală.
Cu regret că părăsim aceste locuri frumoase dar cu dor de locurile natale, plini de amintiri
proaspăt trăite am plecat în dimineața celei de-a patra zi a excursiei noastre. Am făcut un popas
la SalinaTârgu Ocna unde , în aerul sărat și sănătos am făcut mișcare, ne-am dat în mașinuțe și
ne-am distrat pe cinste. O ultimă oprire înainte de casă a fost la Piatra Neamț, orașul de la poalele
Pietricicăi, unde am urcat cu Telegondola pe vârful Muntelui Cozla.
Obosiți dar plini de energie pozitivă am ajuns acasă, unde probabil fiecare din
participanții la excursie au avut ce povesti celor din familie.
Prof. Nastasă Oana

47. 47
1.Turnul Londrei este cel mai vechi obiectiv turistic din lume?
Denumit Palatul Regal și Cetatea Majestății Sale, Turnul Londrei este de fapt un castel
alcătuit din trei curți interioare concentrice Cea din interior conține Turnul Alb. La nord, est
și vest, clădirea este încercuită de curtea mijlocie,
construită în timpul domniei lui Richard Inimă-de-
Leu. Curtea exterioară care înconjoară castelul a
fost construită în timpul lui Edward I.
A fost declarat obiectiv turistic încă din perioada
elisabetană – între anii 1558-1603 și a devenit
repede cel mai vizitat loc din Londra fiind prezentat
în cronicile vremii.
2. Hipopotamul poate deschide gura la 180 de
grade iar laptele de hipopotam este roz, exact ca
milkshake-ul de căpşune?
3. Mierea nu expiră niciodată?
4. Inima balenei albastre este atât de mare încât
oamenii pot înota prin arterele sale... ...Şi totuşi, gâtul
balenei nu este mai mare decât un crenvust?
5. În corpul uman se găsesc de 10 ori mai multe
bacterii decât celule?
6. Probabilitatea ca în apa pe care o bem să existe
încă o moleculă de apă care a fost băută cândva de un
dinozaur este de aproape 100%?
7. În fiecare zi, inima produce suficientă energie cât pentru a
conduce un camion pe o distanţă de 32 de kilometri.
8. Organismul uman conţine suficient fier
pentru a face un cui de metal de 3 centimetri.
9.Meduzele respiră prin piele?
Denumite și acalefe sau scifozoare, meduzele
nu au creier, inimă, urechi, cap, oase sau membre,iar
corpul lor este alcătuit din 95% apă.
Culese de
prof. Nastasă Oana

48. 48
Hippasus
Hippasus din Metaponte a fost un filizof al Greciei antice din secolul al V-lea î. Hr.,
ce a aparținut școlii pitagoreice. Deși există foarte putine informații despre viața sau
credința sa, acestuia îi este atribuita descoperirea
numerelor iraționale. Această descoperire i-a atras și
moartea, prin înecare în mare, fiind considerată
pedeapsa zeilor pentru divulgarea acestei informații.
Sursele care descriu acest episod fie nu menționează
numele lui Hippasus, fie spun că acesta a fost înecat
pentru că a dezvăluit secretul construcției unui
dodecaedru în interiorul unei sfere. Cu toate acestea
descoperirea numerelor iraționale nu a fost atribuită lui
Hippasus de către niciun scriitor antic, dar scolile
moderne îi atribuie descoperirea faptului că numărul √
este irațional, ceea ce se presupune că a fost descoperit
în perioada vieții acestuia.
Școala pitagoreică consideră că toate numerele
pot fi exprimate ca raportul a două numere întregi, iar descoperirea numerelor iraționale se
spune că i-a șocat. Pappus din Alexandria spune că numerele iraționale au originea în
scoala lui Pitagora, iar membrul care a divulgat acest secret a primit pedeapsa de a fi înecat.
Iamblichus a făcut o serie de rapoarte inconsistente conform cărora un membru al școlii a
fost exclus din cauza divulgării naturii numerelor iraționale, apoi el citează legenda
conform căreia un membru al școlii a fost înecat pentru că a divulgat cum poate fi construit un
dodecaedru în interiorul unei sfere. El deasemenea specifică faptul că Hippasus a fost înecat
în mare pentru că a luat asupra sa meritele descoperirii, a modalitații în care un dodecaedru
poate fi construit în interiorul unei sfere, dar în altă lucrare este asociată aceeași poveste cu
cel care a divulgat existența numerelor iraționale. Indiferent de motivul acestei pedepse ea
este asociată ca o pedeapsă venită de la zei pentru un comportament inadecvat.
Poveștile sunt adesea puse cap la cap pentru a asocia descoperirea numerelor
iraționale cu numele lui Hippasus, dar ca el a făcut acestă descoperire nu este un lucru
sigur. In principiu poveștile au ca numitor comun faptul că este foarte posibilă
descoperirea numerelor iraționale atunci când este construit un dodecaedru.
Există scoli moderne care susțin că Hippasus a descoperit numărul √ . Platon a
specificat în lucrarea sa Theaitetos că un matematician a demonstrat în anul 400 î. Hr. că
numerele √ √ √ sunt iraționale, ceea ce implică faptul că un matematician deja
a demonstrat că √ este număr irațional înainte.
În mâna scriitorilor moderni combinația de scrieri vechi și presupuneri moderne au
evoluat câte odata în povești mai empatice și mai colorate. Câțiva scriitori consideră că
Hippasus a făcut descoperirea în timp ce era la bordul unei nave, iar colegii săi din școala
pitagoreică drept răsplată l-au aruncat peste bord. Conform unuia dintre scriitori însuși
Pitagora l-a condamnat pe Hippasus la moarte prin inecare pentru că a aratat că √ este un
număr irațional.
Prof. Filimon Mihaela