Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Realizator : prof. Pantelimon Sorin
<ul><li>Situată în partea de sud-vest a judeţului Vrancea la limita Carpaţilor cu Subcarpaţii de Curbură ,   în Depresiune...
Pietrele Fetii , aflate  î n satul Necu l e le Vintileasca   văzută din Bisoca Lacul Satul
<ul><ul><li>Vintileasca se învecinează cu următoarele comune: la N cu Nereju, la N-E cu Andreaşu de Jos, la E cu Chiojdeni...
Imagini din Vintileasca
<ul><li>Vintileasca a purtat în trecut nume diferite, ce provin de la numele cătunelor şi al satelor ce o compun. </li></u...
<ul><ul><li>Până în 1863 documentele amintesc de satul Pietrele-Fetii ce aparţinea de  plasa  Plaiul Râmnic, judeţul Slam ...
 
<ul><li>Comuna a luat fiinţă în anul 1931 sub denumirea de comuna Neculele şi aparţinea de judeţul Râmnicu Sărat. La 30 ma...
<ul><ul><li>Denumirea localităţii provine de la voievodul muntean, Vlad Vintilă de la Slatina (Vintilă Vodă), care a domni...
VLAD  VINTILĂ  DE  LA  SLATINA Fiul  lui  Radu  cel  Mare A  domnit  între  anii  1532  septembrie – 1535  iunie,  anul  m...
<ul><ul><li>Partea de N-E a comunei, unde se află astăzi satele Neculele,  Bahnele,   După Măgura,  Poiana Stoichii şi o p...
 
<ul><ul><li>Începând din anul 1931, Neculele devine comună separată de Jitia şi aparţinea administrativ de plasa Dumitreşt...
Retro N e cule le
<ul><ul><li>După actul de la 23 august 1944, când regele Mihai I ordonă armatei române să întoarcă armele contra celei ger...
 
 
<ul><ul><li>De la 1 iunie 1968, în urma consultării populare comuna Neculele îşi schimbă numele devenind comuna Vintileasc...
<ul><ul><li>Tradițiile păstrate în Vintileasca sunt legate de evenimentele cele mai importante din viața omului, precum na...
Hora satului Încondeiatul ouălor Confecţionarea măştilor Cusutul şi ţesutul
Biserica Mănăstirea Muntiorul (1300m) Şcoala Primăria
<ul><li>Poziţia geografică, cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, ...
Printre numeroasele lacuri care au luat naștere prin acumularea apelor în depresiuni, în urma procesului de dizolvare a să...
Pietrele fetii, cunoscut monument natural, amintit în opera lui Vlahuță, &quot;România pitorească&quot;
<ul><li>La o altitudine de 1.300 metri, trecând printr-o superbă pădure de brad, pe un platou mirific, găsim Schitul Munti...
 
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Comuna Vintileasca

1,720 views

Published on

www.vintileasca.info Situl oficial al comunei Vintileasca.

  • O comună de munte cu un trecut minunat!
       Reply 
    Are you sure you want to  Yes  No
    Your message goes here
  • Be the first to like this

Comuna Vintileasca

  1. 1. Realizator : prof. Pantelimon Sorin
  2. 2. <ul><li>Situată în partea de sud-vest a judeţului Vrancea la limita Carpaţilor cu Subcarpaţii de Curbură , în Depresiunea numită de unii geografi ,, Între Râmnice”, iar de alţii ,, Bisoca-Neculele”, comuna Vintileasca este alcătuită din şase sate: Vintileasca, Neculele, Tănăsari, Bahnele, Poiana Stoichii şi După M ă gura . </li></ul><ul><li>Despre priveliştile minunate ale acestor locuri, vorbesc printre alţii, doi scriitori celebri , Al. Odobescu în lucrarea „ Pseudokinegheticos” în fragmentul “Pe plaiurile Bisocii” şi Al. Vlahuţă în „România Pitorească ” în fragmentul „În Râmnicu Sărat”. </li></ul>
  3. 3. Pietrele Fetii , aflate î n satul Necu l e le Vintileasca văzută din Bisoca Lacul Satul
  4. 4. <ul><ul><li>Vintileasca se învecinează cu următoarele comune: la N cu Nereju, la N-E cu Andreaşu de Jos, la E cu Chiojdeni, la S-E cu Jitia, iar la V cu Bisoca ce aparţine administrativ de judeţul Buzău. Satele sunt dispuse pe pantele însorite ale munţilor Stejicul, Piatra Neculei şi Purcelul, desfăşurându-se în cadrul unui relief montan şi subcarpatic cu altitudini ce urcă până la 1415m în Vârful Furul Mare şi coboară până la cca. 550m la ieşirea râului Râmnicel de pe raza comunei. Din Vintileasca izvorăsc patru râuri mai importante: Râmnicu Sărat, Milcov, Râmnicel şi Motnău. </li></ul></ul>
  5. 5. Imagini din Vintileasca
  6. 6. <ul><li>Vintileasca a purtat în trecut nume diferite, ce provin de la numele cătunelor şi al satelor ce o compun. </li></ul><ul><li>Pietrele Fetei , cătun ce se află azi în componenţa satului Neculele, ce îşi trage numele de la doua stânci aproape sferice desprinse din muntele Piatra Neculei, a căror legendă este redată într-un mod magistral de Alexandru Vlahuţă în „ România Pitorească”; </li></ul><ul><li>Neculele , sat al cărui nume provine de la legendarul cioban </li></ul><ul><li>„ Necula”, care s-ar fi aşezat cu oile sale pe aceste locuri, de pe vremea lui Ştefan cel Mare, situat la poalele muntelui Piatra Neculei pe partea Sud-Estică , fiind şi cea mai veche aşezare din întreaga zonă, atestat documentar în a doua jumătate a secolului al XVI-lea; </li></ul><ul><li>Vintileasca , sat situat pe partea dinspre Vest a muntelui Piatra Neculei, ce poartă numele voievodului Vlad Vintilă de la Slatina, care potrivit legendei, i-a condus la luptă pe băştinaşii acestor locuri împotriva unei hoarde de tătari, învingându-i pe platoul unde se află azi lacul cu acela-şi nume. </li></ul>
  7. 7. <ul><ul><li>Până în 1863 documentele amintesc de satul Pietrele-Fetii ce aparţinea de plasa Plaiul Râmnic, judeţul Slam Râmnic, conform împărţirii administrativ – teritoriale din timpul Regulamentelor Organice (1831). Tradiţia orală aminteşte că actualele sate ale comunei Vintileasca au fost î ntemeiate în secolele XVI – XVII, de ciobani români veniţi cu oile de peste munţi din Transilvania (Ciobanul Necula), dar şi din Moldova (Ciobanul Stoica). Această zonă aflată la izvoarele Râmnicului Sărat şi Milcovului, unde până în secolul al XIX-lea se întâlneau fruntariile celor trei state medievale româneşti, s-a aflat din cele mai vechi timpuri în strânsă legătură cu ţinuturile Vrancei , Buzăului şi Covasnei. </li></ul></ul>
  8. 9. <ul><li>Comuna a luat fiinţă în anul 1931 sub denumirea de comuna Neculele şi aparţinea de judeţul Râmnicu Sărat. La 30 mai 1968, după noua reorganizare teritorial – administrativă a României , comuna a luat numele de Vintileasca de la satul de reşedinţă şi a trecut sub administrarea noului judeţ înfiinţat, Vrancea, împreună cu celelalte localităţi aflate pe cursul superior al râului Râmnicu Sărat, respectiv comunele: Jitia, Chiojdeni şi Dumitreşti. </li></ul><ul><li>Înainte de anul 1931, satele care alcătuiesc astăzi comuna, au aparţinut de comuna Jitia, plasa Plaiul R âmnic, apoi plasa Dumitre şti începând cu 1908, judeţul Rm. Sărat, conform Legii comunale din anul 1863 completată în 1874. </li></ul><ul><li>. Satul Neculele alături de Munteorul şi muntele Muşei, este atestat într-un document datat la 12 septembrie 1579, în care vo i evodul şi domnul Ţării Româneşti, Mihnea Turcitul , întăreşte lui Dragomir şi surorilor sale, mai multe părţi de sate. </li></ul>
  9. 10. <ul><ul><li>Denumirea localităţii provine de la voievodul muntean, Vlad Vintilă de la Slatina (Vintilă Vodă), care a domnit în Ţara Românească între anii 1532-1535, originar din zona Buzăului (Slănic) şi care a avut o moşie pe locurile unde se află astăzi comuna Vintileasca. După dispariţia domnitorului, moşia a ajuns cu timpul în proprietatea Mănăstirii Râmnicu Sărat şi începând cu secolul al XVIII-lea a fost dată spre administrare schitului de la Poiana Mărului. În anul 1863 domnitorul Al. Ioan Cuza a secularizat averile mănăstireşti, astfel moşia a trecut în proprietatea statului, iar câţiva ani mai târziu o parte din pământ a fost împărţit ţăranilor prin punerea în aplicare a Legii rurale promulgată de domnitor în 1864. </li></ul></ul>
  10. 11. VLAD VINTILĂ DE LA SLATINA Fiul lui Radu cel Mare A domnit între anii 1532 septembrie – 1535 iunie, anul morţii. DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI MIHNEA AL II-LEA TURCITUL Fiul lui Alexandru al II-lea Mircea. A avut două domnii: 1577 septembrie – 1583 iulie. 1585 aprilie – 1591 mai. DOMN AL ŢĂRII ROMÂNEŞTI
  11. 12. <ul><ul><li>Partea de N-E a comunei, unde se află astăzi satele Neculele, Bahnele, După Măgura, Poiana Stoichii şi o parte din satul Tănăsari, a fost începând cu a doua jumătate a secolului al XIX-lea moşia boierului Menelaş Ghermani (1834-1899) , de origine aromână, personalitate marcantă a vieţii politice şi economice româneşti, din epoca modernă. Cea mai mare parte a moşiei a fost expropiată şi dată spre împropietărire ţăranilor din aceste sate, în urma aplicării Legii agrare din anul 1921. Restul moşiei a fost pierdut în prima jumătate a secolului XX, de către umaşii boierului, Cristina (fiică) şi Nicolae D. Ghermani (nepot), fie prin vânzarea către alţi proprietari, fie prin Legea naţionalizării principalelor mijloace de producţie, iniţiată şi pusă în aplicare de către regimul comunist, începând cu anul 1948 </li></ul></ul>
  12. 14. <ul><ul><li>Începând din anul 1931, Neculele devine comună separată de Jitia şi aparţinea administrativ de plasa Dumitreşti, judeţul Râmnicu Sărat. Comuna se compunea din acelea-şi sate care formează astăzi Vintileasca, avea o populaţie în număr de 1670 locuitori, care formau circa 560 familii. Primul primar al comunei a fost Jinga Ţuţui, iar secretar, pentru o perioadă lungă de timp, a fost Trestianu Vasile. Preot a fost la început Nicolaie Vedeleu, urmat la sfârşitul anilor `30 de Grigore Popescu. Principala ocupaţie a locuitorilor era creşterea animalelor şi munca la societăţile de exploatare a lemnului, care aveau activitate în zonă. </li></ul></ul>
  13. 15. Retro N e cule le
  14. 16. <ul><ul><li>După actul de la 23 august 1944, când regele Mihai I ordonă armatei române să întoarcă armele contra celei germane şi să se alăture coaliţiei antihitleriste, frontul ajunge şi pe raza comunei Neculele. În ziua de 26 august acela-şi an, o unitate militară germană ocupă poziţie de luptă în punctul „ Muntele Piatra ”, încercând să asigure retragerea celorlalte trupe germane spre Transilvania. Primele forţe armate ajunse în zonă, a fost un regiment român care a încercuit muntele, forţându-i pe germani să se retragă. După aceste lupte au apărut trupele armatei sovietice , care au înaintat dinspre comuna Nereju , trecând prin Neculele, Vintileasca, mergând mai departe spre Bisoca şi Întorsura Buzăului. </li></ul></ul>
  15. 19. <ul><ul><li>De la 1 iunie 1968, în urma consultării populare comuna Neculele îşi schimbă numele devenind comuna Vintileasca şi va fi arondată la judeţul Vrancea. La înfiinţare în comuna trăiau 740 familii, avea o populaţie de 2184 locuitori, împărţiţi în 6 sate: Vintileasca, Neculele, Tănăsari, Bahnele, După Măgura, Poiana Stoichii. Aceşti locuitori posedau un fond funciar de 6304 ha. din care: 4006 ha. pădure, 966 ha. fâneaţă, 890 ha. păşune, 124 ha. arabil, şi alte terenuri neproductive. Ocupaţia de bază a locuitorilor era, ca şi în perioada interbelică, creşterea vitelor şi munca la pădure. </li></ul></ul><ul><ul><li>La recensământul din 2002 populaţia comunei număra 2468 locuitori, iar suprafaţa comunei, conform Planului Urbanistic era de 6298 ha, cea mai mare parte (peste 60%) fiind ocupată de pădure. </li></ul></ul>
  16. 20. <ul><ul><li>Tradițiile păstrate în Vintileasca sunt legate de evenimentele cele mai importante din viața omului, precum nașterea, botezul, căsătoria, moartea, dar și de sărbătorile de peste an. Unele obiceiuri, precum Plugușorul, sunt păstrate cu sfințenie, altele și-au pierdut trăsăturile arhaice, căpătând nuanțe ale prezentului socio-economic și cultural; de exemplu obiceiurile legate de căsătorie, precum momentele pețitului, rolul surorilor de mireasă, vornicul păstrează doar o parte din farmecul de altădată. </li></ul></ul><ul><ul><li>Confecționarea măștilor folosite la sărbătorile de iarnă </li></ul></ul><ul><ul><li>Cusutul și țesutul </li></ul></ul><ul><ul><li>Hora satului </li></ul></ul><ul><ul><li>Încondeiatul ouălor de Paști </li></ul></ul>
  17. 21. Hora satului Încondeiatul ouălor Confecţionarea măştilor Cusutul şi ţesutul
  18. 22. Biserica Mănăstirea Muntiorul (1300m) Şcoala Primăria
  19. 23. <ul><li>Poziţia geografică, cadrul natural şi cel cultural istoric favorizează diferitele forme de turism: de circulaţie, de sejur, cultural, rural, de vânătoare şi pescuit, agro - montan sau de week-end. Dezvoltarea acestuia este garantată de promovarea unor proiecte privind reabilitarea şi echiparea edilitară a zonelor turistice, stimularea iniţiativelor private în turism, îmbunătăţirea structurii informaţionale privind oportunităţile turistice, conştientizarea populaţiei asupra avantajelor şi implicaţiilor agroturismului, protecţia mediului, turismul de vânătoare şi pescuit. </li></ul>
  20. 24. Printre numeroasele lacuri care au luat naștere prin acumularea apelor în depresiuni, în urma procesului de dizolvare a sării, se numără și Lacul Vintileasca (Lacul Mare). Lacul, bine conturat ca formă (malul vestic și cel nordic pătrund ușor sub apă, iar cel estic și cel sudic sunt abrupte) are o faună bogată în pești și crustacee
  21. 25. Pietrele fetii, cunoscut monument natural, amintit în opera lui Vlahuță, &quot;România pitorească&quot;
  22. 26. <ul><li>La o altitudine de 1.300 metri, trecând printr-o superbă pădure de brad, pe un platou mirific, găsim Schitul Muntioru &quot;Schimbarea la față&quot;, care se află în Poiana Muntioru. Aceasta se suprapune peste o fâneață împădurită, bogată în specii de orhidee. Vegetația ierboasă abundentă și caracteristicile arboretului din vecinătate fac din acest sit un areal intens frecventat de specii de ungulate și implicit de carnivore mari, aceasta arie protejată făcând parte din Rețeaua Ecologică Locală pentru Protecția Carnivorelor Mari din Vrancea&quot;. </li></ul>

×