2. Solul este o vasta” uzina” a naturii
producand o cantitate mare de biomasa
folosita ca hrana de o parte din vietuitoare,
inclusiv de om. Agricultura este strans
legata de caracteristicile solurilor.
3. Solul, ca factor ecologic, reprezinta unul din cele mai importante si complexe
elemente ale mediului. Solul reprezinta stratul format din minerale si materie
organica de grosime de la cativa centimetri la un metro sau mai mult aflat la
suprafata Pamanatului. Solul prezinta o serie de insusiri:
Fizice: grosimea, structura, textura, porozitatea,, regimul toxic, continutul de
aer
Chimice: continutul de elemente chimice, continutul de compusi organici si
minerali
Solul constituie suportul pentru desfasurarea vietii omului si avietuitoarelor
adaptate respiratiei in aer liber, reprezentand si principalul depozit al unor resurse
minerale.
4. STARILE DE AGREGARE
Solida: o parte minerala si una organica(complexul argilo- humic)
Lichida - solutia solului – o solutie apoasa de saruri sub forma de anioni si
cationic rezultati din disociere, aflata in porii solului
Gazoasa care are o compozitie asemanatoare cu a aerului atmosferic ( azot,
oxigen), cu un continut ridicat de CO2, vapori de apa si alte gaze rezultate din
metabolismul microorganismelor.
Un kilogram de sol contine: 0,78 kg substante minerale(huma, argila, carbonate,
oxizi de fier), cca 0,015 kg aer, cca 0,15 kg apa, substante organice(humus,
lignin, celuloza, grasimi, rasini, hidrocarburi)
5. COMPONENTII SOLULUI
HUMUSUL reprezinta principalul component al materiei organice din sol care
contine azot 4%, carbon 45-60 %, oxygen 35-45 %, hydrogen 3-5 %. Humusul este
format din molecule cu masa moleculara mare care includ in principal compusi
humici: acizi humici, acizi fulvici, humine.
Acizii humici se gasesc in toate tipurile de sol; se formeaza prin
descompunerea resturilor vegetale sub actiunea bacteriilor.
Acizii fulvici ; se formeaza prin descompunerea resturilor vegetale sub
actiunea ciupercilor; se gasesc in humusul solurilor podzolice, brune-
roscate de padure sib rune.
Huminele constituie fractiunea cea mai importanta a humusului si
reprezinta fertilitatea solului. Materia organica din sol furnizeaza nutrietii
necesari pentru cresterea plantelor.
6. SALINIZAREA SOLULUI
Saraturarea este acea forma de poluare a solului prin care
acesta prezinta un anumit continut de saruri solubile in
complexul argilo- humic. Un continut excesiv de saruri de sodiu
determina salinizarea solului.
Ea se produce ca urmare a evaporarii unei parti a apei de
irigatie, la suprafata solului, continutul de saruri depunandu-se
sub forma unui strat de cristale.
Sodiul si potasiul se gasesc sub forma de carbonat si
bicarbonat. Acestia prin hidroliza produc o reactie puternic
alcalina ( pH=9 -11), reactie care are consecinte negative asupra
fertilitatii solului.
7. ORIGINEA SOLURILOR
Solurile saline si alcaline sunt de origine:
primara – iau nastere in substrat bogat in saruri si ape freatice
puternic mineralizate
secundara – sunt formate pe seama unor soluri fertile, prin
imbogatirea in saruri usor solubile, in urma unor activitati
antropice nerationale: irigatii aplicate necorespunzator, folosirea
apelor reziduale bogate in saruri, aintrebuintarea unor
ingrasaminte contraindicate
8. CLASIFICAREA SOLURILOR IN FUNCTIE DE
REZISTENTA LA SALINIZARE
Grupa Domeniul
valorilor
Apreciere Caracteristici
I 0-10 Fara rezistenta la
salinizare sodica
Soluri cu capacitate slaba de
adsorbtie
( sol nisipos)
Sol cu extract apos care contine
CO3
2+
II 10-20 Rezistenta foarte
slaba la salinizare
sodica
Sol alcalizat care contine CO3
2+
III 20- 35 Rezistenta slaba la
salinizare sodica
Sol cu continut redus de CO3
2+
cu capacitate de schimb ionic
mare si care contine saruri
solubile ale Ca2+ , Mg 2+
IV 35- 50 Rezistenta moderata
pana la puternica la
salinizare sodica
Sol cu continut mare ghips sau
cu capacitate mare de adsorbtie
Soluri nesaturate in baze
Soluri calcice si magnezice
V >50 Rezistenta foarte
puternica la
salinizare sodica
Soluri acide
Sol cu continut mare ghips sau
cu capacitate mare de adsorbtie
9. METODA BOBKOV
Stabilirea gradului de fertilitate a solului se face prin
determinarea capacitatii de rezistenta a solului , respectiv
la formarea si acumularea Na2CO3
In reactia dintre Na2CO3 si particulele de sol , o anumita
cantitate de ioni se leaga de cationii Ca2+ , Mg 2+ formand
CaCO3 si MgCO3 ( saruri greu solubile)
Na2CO3 + Ca2+ = Ca CO3 + Na2
+
Na2CO3 + Mg2+ = Mg CO3 + Na2
+
10. balanta
flacoane de plastic cu dop
pahare Erlenmeyer
palnii de sticla
pipete
biureta
baloane cu fund rotund
sticle de ceas
hartie de filtru
Na2CO3 0,1 N ( se cantareste la balanta 5,3 g Na2CO3si
se aduce la 1 litruapadistilata)
H2SO4 0,1N
fenolftaleina
APARATURA SI MATERIALE
11. ETAPELE METODEI BOBKOV
I. Saturarea solului cu Na2CO3
- Prima etapa consta in saturarea unei probe de sol cu Na2CO3. Se
cantaresc portii duble de 10 grame de sol uscat si se introduce in
flacoanele de plastic; se adauga cu pipeta 50 cm3 sol Na2CO3 0,1 N, se
agita flacoanele timp de o ora. Dupa ce au stat in contact cele doua faze
24 ore(fara agitare) se filtreaza prin hartie de filtru cu porozitate medie.
In parallel se pregatesc doua probe martor care contin doar solutie de
Na2CO3 0,1 N.
II. Dozarea ionilor CO3
2-
- A doua etapa consta in determinarea continutului de ioni carbonat.
Pentru aceasta din filtratele obtinute se iau cu pipeta cotata 10 cm3 , se
introduce in baloanele cu fund rotund si se titreaza cu H2SO4 0,1N in
prezenta de fenolftaleina; la fel se procedeaza si cu probele martor.
12. PREZENTAREA REZULTATELOR
Rezistenta solului la salinizarea sodica (Rs) se calculeaza astfel:
Rs = [ 2( V1 –V2) x f x N x r] 100/ m
Rs = [ mechiv/100g sol]
Rs = Rezistenta solului la salinizarea sodica
V1 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de Na2CO3 0,1 N,in cm3
V2 = volumul de de H2SO4 0,1N utilizat la 10 cm3 de extract sodic, in cm3
f =factorul solutiei de H2SO4 0,1N
N= normalitatea solutiei de H2SO4 0,1N
r = raportul dintre volumul extractului si cota parte folosita la titrare
m = masa probei de sol
100= factor da raportare la 100 g sol
13. PREZENTAREA REZULTATELOR
UM Proba 1 Proba2
m = masa probei de sol g 10 10
r = raportul dintre volumul
extractului si cota parte folosita la
titrare
120/10 140/10
V1 = volumul de de H2SO4 0,1N
utilizat la 10 cm3 de Na2CO3 0,1 N
cm3
2,35 2,35
V2 = volumul de de H2SO4 0,1N
utilizat la 10 cm3 de extract sodic
cm3
1,9 0,6
f =factorul solutiei de H2SO4 0,1N
0,9981 0,9981
Rs = Rezistenta solului la
salinizarea sodica
mechiv/100g sol
7,98 48,9
14. In functie de valorile obtinute se vor incadra
probele de sol analizate intr-una din categoriile
de soluri in functie de rezistenta la salinizare
sodica si se trage concluzia cu privire la
capacitatea solului de a fi utilizat in scopuri
agricole.
15. CONCLUZII
Proba 1 = sol cat I-Fara rezistenta la salinizare sodica- pamant
pentru flori
Proba 2 = sol cat IV- Rezistenta moderata pana la puternica la
salinizaresodica- pamantgradina
SARATURAREA SOLULUI SE PREVINE PRIN LUCRARI
DE DESECARE – DRENAJ SI IRIGATII DE SPALARE.
