1. -
*
Marea
Crizii
s-a
decla~at
atunci
cdnd
un
colaps
flnanciar
din
SUA
a
atras
dupii
sine
o
crizii
economicii
mondialii.
Scii-
derea
productiei,
numiirul
mare
de
~omeri
~i
siiriicia
generalii
~i-au
pus
amprenta
asupra
anu1ui
1930,
avdnd
consecinfe
politice
de
1ungii
durata.
An 1918, Europa a 1nceput s~-~i re~ treptat
I dup~ ravagiile Primului Razboi Mondial.
Existau mari dificul~ti de revenire la ~
In special In Gennania 1nfran~, unde
confruntau gruparile politice 1nannate iar
O Bursa de Ac'iuni din New York, Wall
Street, in 1930. Criza a inceput pe 24
octombrie 1929, jar pana in julie 1932
indicele bursier a scazut la mai pu,in de un
sfert din valoarea sa anterioara.
O Costul uman al Crjzei. in martje 1929 exjs-
tau 1,2 miljoane de ~omeri in Marea Brjtanie.
pana in martje 1930, numarullor a ajuns la 1,7
mjljoane, jar pana in julie, 2,5 mjljoane.
rea inflatiei din periaada 1922-23 spulbernse
ecanamiile clasei mijlocii. insa, pana la sf~itul
anului 1920, situatia ecanamica parea sa se ti
stabilizat peste tat. Prasperitatea era inegala -nu
au fast niciadata mai putin de un milian de
~ameri In Marea Britanie, Intre cele daua
razboaie mandiale -iar citeva :tari, inclusiv
Marea Britanie ~i Germania, cereau Imprumuturi
SUA pentru plata datariilar de razboi, care erau
In marea lar majaritate sume de bani Imprumu-
tale de la alti creditari americani. insa, de vreme
ce ecanamia SUA praspera, nu pareau sa existe
pericale In astfel de dependente fmanciare.
Ramaru1nd neatinsa de razboiul care le afec-
rase prafund pe cancurentele sale, SUA mergea
lnainte, dand na~tere unei societati de cansum
apulente. Datarita cre~terii productiei, expartului
~i veniturilar populatiei, pareau sa nu existe
limite ale unei viitoare expansiuni, iar aptimis-
mu! american era reflectat In valarile crescinde
ale actiunilar vandute pe Wall Street, principala
bursa de actiuni din New Yark. De vreme ce
valarile actiunilar cre~teau din ce In ce mai mull,
sute de mii de aameni au ajuns la cancluzia ca
achizitianarea de actiuni era a metoda sigura ~i
u~ara de a face bani. Regulile pietei de actiuni
le-:iu pennis persaanelar de!;inataare de capital
putin sa cumpere "an the margin" -platind a
~ 253

2. MARELE CRAH FINANCIAR
suma mial de bani -~i, In consecinta:, noile cre~terea numarului de ~meri. Pe langil aceasta, ze lira" iar Marea Blitanie a fost obligatl sa:aban-
companii proliferau; uneori, un grup de noi reducerea puterii de cumpilrare a oamenilor doneze Standardul de Aur, menit s~ mentirul
companii putea fi i:nflintat doar cu ajutorul capi- n1~i filn1 locuri de muncil a atras dupil sine stabilitatea fmanciarn. O aitl doctrirul IndnIgitl,
talului unei singure companii. in timp ce totul 1nchiderea altor 1ntreprinderi, ~i a~a rnai departe. comertUlliber, a fost abandonatl atunci cand au
mergea bine, fragilitatea acestor aranjamente nu Numilrul ~omerilor 1n SUA se ridica la 13 fast impuse tarife Ctaxelede import) asupra unui
p~a importantl, iar cererea ridicatl de actiuni milioane sau rnai mult, iar lipsa adlposturilor ~i nurrillr mare de m.I1fl1li sWine, In vederea
a dus la cre~terea continua a preturi1or acestora. siIr:lcia erau obi..,nuite. Aceasta a fost Marea Crizil protej~lii propliilor industrii. Multe ~li au
care nu a durat luni de zile, ci ani. adoptat aceastl politict, denumitl protectionism,
Prabu~irea care a provocat restrangerea com~lui mondial
Parn1.1n 1928 ~i 1929, preturile actiunilor au cres- Efecte mondiale ale Crizei ~i a Incetinit recuperarea economic~ a natiunilor.
cut uluitor. Apoi, In septembrie 1929, acestea au Economiile tilri1or europene au fost curand In Germania, Criza a generat nemultumirile
Inceput s~ scada..Actionarii s-au a1annat, fiind In afectate de Marea Crizil, dar impactul deplin al care i-au adus pe Adolf Hider ~i pe naz~ti la
cele din urma cup~i de panial. in 24 octom- acesteia nu a fost simtit decit1n 1931. In rnai, putere. In mod poate accidental, Hider a adoptat
brie, zi care avea ~ fie numitl ':Joia Neagra", 12 falimentul marii bilnci austriece Kreditanstalt a politica economict promovatl Cfarn succes) In
milioane de actiuni au fost date spre vanzare - atras dupil sine pn1bu~irea economicil a Europei Marea Blitanie de economistul John Maynard
iar acesta era doar Inceputul. Lucrurile au Ince- Centrale. Gerrnania, care depindea de imprumu- Keynes -care stipula ct guvemele trebuiau sa:
put ~ se schimbe, lumea grabindu-se ~ vanda. turile ~i investitiile americane care dispilrusen1 cheltuie nu s~ economiseasct, Incepand lucrc1ri
actiuni, mic~orandu-le preturile, pentru a putea atunci, a fost lovitl din plin, numarul de ~meri publice de marl propol1il, care vor asigura loculi
vinde rnai mult. ajungand 1n cele din unnilla ~asemilioane. Criza de munct ~i vor pune econo~ -pe picioare.
Cump~torii "on the margin" nu au putut s~ Marii Britanii unna sil se de~eze dupil citeva Naz~tii cheltuiau bani multi pe armament,
pl.:rteasc~~i ~i-au pierdut actiunile, iar grupurile silptlm3ni ~i chiar ~i tilri mai putin industrializate, refacerea drumurilor, pentru promovarea
subcapitalizate de companii nu au reu~it ~-~i cum erau Franta ~i ltalia, au fost grav afectate. planurilor de cucerire ale lui Hider, dar rezultatul
acopere pierderile ~i au dat faliment. Parn1.la Diminuarea cererii de cafea, zahilr , bumbac ~i a fost cel prezis de Keynes: ~ornajul f~cea parte
sfa~itul anului, "prabu~irea" a ruinat mul1;i matlsuri a dus la siln1cirea tilrilor de la Brazilia din trecut iar Hider era plivit de restul populatiei
indivizi ~i multe institutii, ~ubrezind Increderea paruI la Japonia. ca un f~cttor de minuni.
na1;iunii. Acesta nu a fost s~itul, de~i panica Marea Crizil a avut un-tg important 1n marile Militarismul a jucat un rol similar In Japonia.
vanz~rii ac1;iunilor incetase, preturile au schimbilri politice din jurul anului 1930. Guver- in SUA, electoratul, s~tul de prezicerile
continuat s~ scada.timp de Inal aproape trei ani. nul Laburist al Marii Britanii a cilzut iar Partidul pre,'iedintelui Hoover ce sustinea ct prospelita-
Minele, fabricile ~i rnagazinele erau afectate Laburist s-a destn1mat. Liderii laburi5ti au intrat 1n tea era foarte aproape, l-a votat pe Franklin D.
In mod direct sau indirect de Criza:, deoarece coalitie alilturi de conservatori ~i liberali, for- Roosevelt ca pre~edinte. Planul de reforrne
companiile au dat faliment, iar ~cile ~i Intre- mand un Guvem National care a miC5orat aju- "New Deal" ailui Roosevelt cuprindea proiecte
prinderile solicitau inapoierea imprumuturilor toarele de ~ornaj ~i salarlile angajatilor civili. guvernamentale de tip keynesian, dar a fast
acordate. prabU$irea Increderii publice a afectat Aceste noi milsuri economice stringente au dus controversat, realizandu-se putine succese. .
In special ~cile, ale carbr depuru1tori se la izbucnirea unei revolte a rnarinei la Inver- Spre sf~itul anului 1930, lucrurile s-au
grabeau s~-~iretrag~ economiile; prin urrnare, In gordon, 1n Scotia, ~i la o serie de "~uri ale imburuItltit, de~i nu~l ~omerilor era Inct
jur de 5 000 de bwci americane au fost Inchise. foamei" ale ~omerilor protestatari; cel rnai foarte lidicat. Economia mondial:1 ~i-a revenit
Apoi s-a f~cut simtit un ait efect zguduitor. cunoscut flind Ma~ul de la Jarrow din anul1936. complet doar dup~ 1939, cind rnzboiul a
inchiderea unor fabrici ~i Intreprinderi a dus la Milsurile guvemamentale nu au reu~it sil "salve- asigurat locuri de munc~ pentru toti.
O Acest desen din
anul 1933 ilustreaza
instabilitatea din sis-
temul monetar inter-
national. pana la acea
vreme, Marea Brita-
nie a fost exclusa din
Standardul De Aur .
O ~omeri ce i~i a~-
teapta randul pentru a
primi mancare gratui-
t3, la unul din localu-
rile din Chicago ale lui
AI Capone, in 1930.
in acea perioad3, rata
~omajului in SUA tre-
cuse de zece la suta.
O Mar~ul toamei din
jarrow, 1936. Primul
mar~ de acest tel
avusese loc in 1932,
fiind organizat de
Comitetu! Na~ional a!
Muncitorilor .
O Franklin D
Roosevelt a devenit
pre~edinte al SUA in
1932. Planul de
reforme al acestuia,
intitulat "New Deal", E:'
includea efortul de a ~
stimula economia §
prin cheltuieli publice. ~
254