1. O Acordul incheiat
Probabil
cea
mai
complicattl
in cadrul Congresului
de la Berlin din
problemtl
internationaltl
a
1878 a incercat sa
secolului
al
XIX-lea
s-a
evite un razboi ge-
neral. Dar. pana la
datorat
declinului
Imperiului
urma, marile puteri
au reu~it doar sa in-
Otoman.
Aceasta
a
devenit
cetineasca formarea
cunoscuttl
sub
numele
de
statelor balcanice.
"Chestiunea
orientaltl",
O Greci ~i turci
luptand in
L
a sfar~itul secolul~i XVIII era evident c~ Razboiul pentru
puterea turcilor otomani, odinioarn de te- Independen1a a
rout, dec~dea atat de rapid 1ncat lroperiul Greciei din 1821-
Otoman devenise "omul bolnav al Europei"; 1828. Au existat
gata s~ "rooar~" in orice moment. ins~ atrocita1i in ambele
lroperiul Otoman era 1nc~ vast ~i bine plasat tabere, insa revolta
din punct de vedere strategic ~i commercial, grecilor s-a bucurat
acoperind o mare parte din Orientul Mijlociu, de un sprijin impor-
Africa de Nord ~i Balcani. Soarta acestuia a tant in Europa.
W"f."." ".,b"",.".I1,lb. .."fe'",III" ;I.,I1"I.m". e,b"1!""', ""be.".'""
".""~"m""..."f"."'.' bi",,,,, I!n,I1~.""'~'~'."""'.""'b'.ff' ",.le.,".I.ff".'b"b.IR"ff"~.'.t~'.b"'~.f..
I!n,I1..,'tl.'r,1I ~'.I1!°"i ".".""""' ..,.I~"I.m.,. ."~""'.""~.f".
'.'.1.'0", .,' ~.'""" ,"' "nl,m
,." IR.b",I.".,," ""~"I D, ""f.
$)"!8,,(i1!c,S!,,,gr,jj1878.
W,m.I' ., ..,,"',
,,"
(.", ..""'Imln"'n "~.t'n""lf."' ,",f'1!i..f' ""tm)
b" ",
~I
O De~i era vicerege al Imperiului Otoman, Expansiunea in Balcani era o perspectiva sa:-isprijine pe turci. Aceasta a fost o situatie
Mehemet Ali a fost conducator independent deosebit de atragatoare, de vreme ce multe imprevizibila:. Situatia a fost ~i mai mult com-
al Egiptului. El s-a aliat cu sultanul impotriva popoare balcanice (in special bulgarii ~i sarbii) plicata: de faptul ca:popoarele balcanice erau
Greciei, dar mai tarziu a infrant armata erau frati slavi ~i cre~tini ortodoc~i, a caror eli- din ce in ce mai agitate. De~i nu erau destul
otomana ~i a ocupat Siria. berare ru~ii o considerau perfect justificata. de puternice pentru a-i alunga pe turci, aces-
Totu~i, in secolul XIX, alungarea turcilor tea au declan~at insa: o serie de crize ce au
devenit o che~tiune intemational~ important;l, nu mai reprezenta o problema simplu de determinat interventia internationala:.
ce a generat comploturi $i rivalit;lti atat In rezolvat. Toate puterile -incluslv Austria ~i
randul popoarelor native cat $i Intre marile Rusia -erau reticente in privinta revolutiilor Revolu~ia din Grecia
puteri europene. Si, pan~ la urm~, "omul bol- impotriva ordinii stabilite ~i totodata ingrijo- Prima dintre acestea a fost revolutia grecilor
nav" a supravietuit mult rnai mult decat s-ar fi rate de posibilitatea unei prabu~iri totale a din 1821. De~i guvernele europene erau foar-
crezut, "Chestiunea Oriental~" dominand Imperiului Otoman. Marea Britanie ~i Franta, te reticente la inceput, sprijinul popular fata:
politica european~ pan~ 1n secolul XIX. care i~i stabilisera propriile interese in de greci ~i ~tirile privind atrocita:tilesa:va~ite
Rusia $i Austria au fost principalele benefj- Imperiul Otoman, doreau sa previna expan- de turci le~a determinat pe acestea sa:actlo-
ciare 1n timpul fazei din secolul XVIII a decli- siunea rusa, temandu-se ca slavii eliberati ar neze. cand sultanul a refuzat sa: accepte o
nului otornan. Austria cucerise Ungaria $i Tran- putea deveni marionete ale ru~ilor. jnsa opi- intelegere impusa:, o expeditie anglo-franco-
silvania $i 1ncepuse s~ p~trund~ In Balcani. nia publica era scandalizata de frecventele rusa: a distrus flotele egiptene ~i turce~ti la
Rusia s-a extins pan~la ~rmurile M~rii Negre, masacre savar~ite de turci, astfel guvernele Navarino (1827) iar o invazie rusa:(1828-29)
sperand s~ avanseze spre Marea Mediteran~. din tarile occidentale nu puteau pur ~i simplu i-a obligat pe turci sa: se supuru1. in 1830,
237

2. CHESTIUNEA ORIENTALA.
printr-un tratat semnat la Londra, se recuno~-
tea independenta Greciei. Alte trei provincii
balcanice -Serbia, Valahia ~i Moldova -au
obtinut un statut autonom (adica o conducere
p.roprie) In cadrul Imperiului Otoman.
In anti 1830, Problema Orientale s-a Indrep-
tat asupra posesiunilor otomane din Orientul
Mijlociu. Conducatorul Egiptului, Mehemet Ali,
a cucerit Siria de la otornani -suveranti sai
nominali -Insa Marea Britanie a intervenit iar
statutul anterior al provinciei a fost restaurat. In
decursul evenimentelor s-a ivit alta problema
importanta, dreptul de trecere prin stramtorile
aflate sub control turcesc (Dardanele ~i Bosfor)
ce fac legatura Intre Marea Neagra ~i Marea
Mediterana. Un acord international, Conventia
Stramtorilor, Incheiat In 1841, prevedea ca nici
o nava de razboi nu avea voie sa traverseze
stramtorile atat timp cat Turcia era In stare de
pace -restrictie cu care ru~ti nu erau de acord,
dar care a durat pana In 1923.
Incepand cu jumatatea secolului XIX,
Rusia a obtinut doua victorii importante
asupra Turciei, impunandu-i acesteia conditti
dure, care au fost In cele din urma revizuite
de celelalte puteri europene. Acest lucru a
fost prima data facut prin pacea de la Paris
O Solda~i intr-un tren bulgar in drum spre
front in Primul razboi balcanic din 191 2. Liga
balcanica, formata din Grecia, Bulgaria,
Serbia ~i Muntenegru i-a alungat in cele din
urma pe turci din Europa.
(1856), dup:l un r:lzboi in Crimeea (1854- sionat pe observatori intr-o a~a masurn incat
1856) in (:are Rusia a fost infrant:l de Marea orice fragmentare similarn a unui stat de mari
Britanie ~i Franta. Al doilea a(:ord a in(:er(:at s:l proportii este denumita adesea "balcanizare".
evite un r:lzboi general ~i a fost in(:heiat in Pe scurt, "Chestiunea orientala" s-a inche-
(:adrul Congresului de la Berlin (1878). iat dupa Primul razboi balcanic (1912), cand
ins:l rnarile puteri au reu~it doar s:l in(:eti- Serbia, Bulgaria, Muntenegru ~i Grecia s-au
ne:ts(::l forrnarea statelor bal(:ani(:e, (:are au aliat pentru a-i alunga pe turci din Macedonia,
ajuns de la autonomie la independent:!, sfidand lasandu-le acestora doar o regiune mica in
uneori a(:ordurile stabilite la (:ongresele inter- Europa. Frontierele au fost trasatedin nou, s-a
nationale. Astfel, in 1859, Valahia ~i Moldova
format un nou stat -Albania, "balcanizarea "
s-au unit fonrulnd Romania. Unirea a fost reru- fiind astfel completa. insa regiunea balcanica
nos(:ut:l in 1862 iar in 1878 a fost rerunosrut:l era departe de stabilitate, ia1"fragmentarea
independenta noului stat. in a(:ela~i an a fost acesteiaa accentuat intrigile dintre marile pu-
teri. Ru~ii ~i austriecii s-au implicat profund,
1912
rerunosrut:l independenta Serbiei. $i, de~i
Congresul de la Berlin prev:lzuse dou:l state deoarece Austro-Ungaria inglobase provincii-
expulzafi
din
Europa
bulgare, a(:estea s-au unit (1886), (:a~tigandu-~i le sarbo-croate Bosnia ~i Hertegovina fu doua
in (:ele din urm:l independenta deplin:l (1908). etape (1878, 1908). Resentimentele sarbilor
aveau sa duca la izbucnirea Primului Razboi
1914
Balcanizarea Mondial (19i4-18), care a provocat distruge-
in a(:est moment devenise clar (::l posesiunile rea imperiilor austriac, rus ~i otoman -insa nu
tur(:e~ti din Bal(:ani se vor transforrna intr-o a solutionat problemele din Balcani, puse
serie de state separate. A(:est pro(:es i-a impre- intr-o prima faza de "Chestiunea orientala".
238