Iacobi, nicolae flori anuale şi bisanuale

4,016 views

Published on

0 Comments
1 Like
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
4,016
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
5
Actions
Shares
0
Downloads
127
Comments
0
Likes
1
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Iacobi, nicolae flori anuale şi bisanuale

  1. 1. NICOLAE IACOBI . -PROFESOR DE FLORICULTURA LA $COALA DE HORTICULTURA GR. II, BUCURESTIFLORI ANUALE s. BISANUALE CU 133 FIGURI IN TEXT BLICLIRESTITIPOGRAFIA COPUZEANU. STR. ISVOR 97 www.dacoromanica.ro 193 1
  2. 2. IN LOC DE PREFATA Lipsa unui tratat de cultura florilor in limba romand eraadd nc simtird. Nu numai $colile de specialitate, nu numai horticultoriisau prolesioni$tii, dar Coate categoriile sociale cu toti corn-ponentii acestor calegorii luati individual, simteau acest gol. Dad la iveald aces! tratat atat de cornplect care cu-prinde: cultura generald a florilor, innutltirea, plantarea lalocul definitiv, intretinerea $i intrebuintarea lor, precum $iinstalatiile ,si uneltele cele mai necesare in flordrie; descriindapoi cultura speciald -a celor mai importante flori anualesi bisanuale in a$a fel -Inc& once doritor de a avea itfloare in greidinita lui, gdseste bate sfaturile de care arenevoe, ai Meat o faptd pentru care to asigur vei,avea recuno$tinta sutelor de mii de suflete dornice de"rums, dornice de a-si gasi odihna sufleteasca si tru-peascii in ingrijirea si infrumusetarea cdminului, care trebuesrz( fie adevaratul loc de recreatie si repaos ,si care trebuesd atraga si sa theme pe toti cei obositi de munca zilei,la pace, lini$te si multumire. N-tul uitat nimic: nici numirile populare ale florilor,Wei origina lor, nici timpul de inflorire, nici culoarea sauportal si nici intrebuintarea fiedirel flori in parte. A-i www.dacoromanica.roariital pentru fiecare timpul si modal de inmultire, pilmantul
  3. 3. 4cel mai prielnic, expozitia si in fine tot ceia ce era necesarattst pentru an horticallor care ar avea nevoe la un momentdat de anumite sfaturi practice, atilt pentru toti cei ce ar,dori sli se dedice in mod special acestei frumoase indelet-Weir, cat ,s1 on cnrui bun si iubitor gospodar sau gospo-dine, din orice clasti socialli ar face parte. Prin aceste calling, cartea ti se recomandei singura tuturorscolilor, tuturor horticuliorilor si specialistilor, ca si tuturorsafletelor gingase cari inteleg si stia, ca fericirea nu sepoate ga si, de cat de cei patrunsi de frumos si bunatate. OCTAVIAN RATIU Directorul .Scoalei de Horticulture gr. II Bucuresti www.dacoromanica.ro
  4. 4. PARTE A I I. INTRO DUCERE Plante le ce ne servesc la construirea unei gradini,la ornarea vaselor 5i la diferite lucrari florale, le impartimin 4 mari grupe 5i anume: 1. Plante lemnoase, decorative 5i florifere; 2. Plante vivace inclusiv cele bulboase; 3. Plante anuale 5i bisanuale; 4. Plante de sera. Cei mai multi amici ai plantelor se intereseaza numaide o anumita grupare de plante, neglijand pe celelalte 5iprin aceasta pierd avantajele, ce le ofera alte grupari.Viitorul insa va cere, in ce prive5te intrebuintarea plantelor,o cunoa5tere cat mai amanuntita a acestor 4 grupari deplante. Plante le anuale sunt Inca prea putin cunoscute, cu toateca se poate spune, ca cultura ion este foarte uwara. Elecresc foarte repede 5i sunt putin pretentioase in intretinerealor. Cine nu 5tie, ca multe din frumoasele noastre anualese pot semana direct la locul definitiv fara man prepa-rative. Avem plante anuale a caror inflorire dureaza numai2 saptamani, a unora 4 saptamani; iar a altora este de odurata mult mai lungs. Astazi se pot numara bogate sortimente de plante anuale, www.dacoromanica.rocu o multime de variatiuni, ale caror flori sunt deseori
  5. 5. 6inzestrata cu un colorit n2inchipuit de bogat 1i armonios_ Unele cataloage sunt in parte foarte scrupulos aranjate,dar cu toate acestea adesea nu corespunde nici pe departe descrierea unei varietati de plante sau ilustratia demodata,ce o insotege. Dela pansele, cei dintai soli ai primaverii cu coloritulfor foarte variat 5i pans toamna tarziu, se randuesc spe-ciile cu o inflorire mai scurta, pe langa cele cu o duratalungs, can de multe ori, unele sunt nepasatoare fats debrumele usoare din acest anotimp inaintat. Cel mai bogattimp de inflorire este IunieIulie, incat putem vorbi cudrept cuvant de o adevarata risipa de flori in aceste Zuni. Ce sunt plantele anuale ci bisanuale? Dupe durata vegetatiei, obisnuim sa clasam plantele er-bacee in 3 grupe si anume: anuale, bisanuale silele iii inchee durata vegetatiei in intervalul unui an, adicasemanate primavara, infloresc in timpul verii gi mor anainteaiernei, dupa ce au produs samanta. Plante bisanuale sunt acelea, cari de regula nu inflorescin anul semanarii, ci in cel urmator; infloresc bogat inprimavara sau vara 5i mor dupa coacerea seminfelor. Rigurosluat, atat anualele cat 5i bisanualele infloresc numai odata,adica numai inteurr singur an, pe cand plantele vivace in-floresc mai multi ani dearandul, rezistand bine gerului.Printre anuale sunt inregimentate multe plant?, cari in Carafor de origins, din cauza ca nu exists ierni, sunt vivace;iar noi spre a ne putea bucura de frumusetea tor, le cul-tivam ca anuale. De asemenea se gasesc printre anuale,unele ce pot fi tratate ca bisanuale, cu conditia, ca sa lise dea posibilitatea iernarii la o anumita temperature cerutade ele. 0 granita riguroasa nu se poate trage intre anuale5i bisanuale, precum nici intre plantele vivace 5i semi-arbuste, cari sunt inrudite cu arbugi. Pentru noi este sufi- www.dacoromanica.rodent sa 5tim ca sub denumirea de plante anuale intelegern
  6. 6. 7pe acelea, cari se inmultesc prin semanare primavara sautoamna, inflorind in vara intaia a vietei lor, producand siseminte. Nu in toate regiunile semintele se coc complect.Pentru producerea semintelor regiunile de ses sunt prielnice;insa majoritatea plantelor infloresc mult mai frumos side durata mai lungs in regiunile deluroase. Mu lte anuale se pot semana la locul destinat, insasemanandu-le in rasadnita, se vor desvolta mult mai vi-viguros si inflorirea va fi mult mai bogata. Prin aceastacultura preparatoare se obtine frumusetea maxima a planteisi o inflorire mult mai timpurie. Allele se seamand dintoamna la locul destinat, obtinand prin acest procedeu odesvoltare mult mai viguroasa a plantei si o inflorirebogata, mai timpurie, de cat semanandu-le primavara. II. CULTURA, NMULT1REA, PLANTATUL $1 INTRETINEREA 1. Cultura. Chiar de la semanare plantele anuale ne dovedesc cacultura lor este nepretentioasa si usoara, si ca in condi-tiunile cele mai simple se pot obtine plante viguroase sifrumoase. Totus o parte din ele sunt mai pretentioase ince priveste cultura lor. In genere insa putem spune, ca culturaanualelor este simpla srusoard. Cu toate avantajele acestea,nu li se da atentia cuvenita. Aceasta observatie se poateface atat amatorului, cat si horticultorului, cad cultura lorrestransa o dovedeste cu prisosinta. Mai ales amatorulcu putine cheltueli isi poate impodobi gradina cu splendi-dele flori a anualelor, fara ca sa alba nevoie de prea maricunostinte horticole. Horticultorul este intrucatva vinovat,ca nu a cautat sa desvolte gustul amatorului, prin cultivareaa mai multor specii de plante anuale, caci astfel ar fi dat ocazieacestuia de a le vedea in floare in toata splendoarea lor si www.dacoromanica.roar fi simtit de sigur dorinta de a be poseda.
  7. 7. 8 2. Inmulfirea. Aproape in general anualele se inmultesc prin seminte.Ele produc seminte din belsug 5i puterea de germinatieeste foarte buns. Reproducerea fidela este in majoritateacazurilor foarte mare, asa ca urma5ii mo5tenesc toate call-tatile plantelor mume. Faptul ca ele mostenesc aceste calitatieste de mare insemnatate la selectionarea florilor pe culori.Trebuiesc selectionate necontenit pans ce varietatea si-aatins stabilitatea intrun grad cat se poate de Malt, caci laintrebuintarea florilor de o culoare curata, variatiunile catde mici, dau o nota neplacuta. Timpul 5i felul de semanareeste foarte variat. In vederea scopului ce urmarim prin cul-tura lor, trebuie sa ne conducem dupa diferitele calitati anumeroaselor plante anuale, deaceea o cultura dupa un anu-mit tip, nu este potrivita. Vom pleca totdeauna dela prin-cipiul de a intrebuinta cele mai ieftine 5i usoare metodede cultura, cari ne dau maximum de succes. Fiindca meto-dele de cultura sunt variate la uncle genuri 5i specii, sepoate uza de mai multe, preferand insa pe cea mai simpla,mai practica si mai promitatoare in ce prive5te reusita ei.La anumite specii semanatul direct la locul definitiv esteimperios. Aceasta este in majoritatea cazurilor pentru plan-tele cu radacini pivotante, cari nu suporta bine sau de loctransplantatul. Uncle specii se pot semana direct la loculdefinitiv, insa o transplantare le este foarte prielnica. 0,mare parte din anuale cer o cultura mai ingrijita, adicasemanarea for sa se faca in rasadnite sau chiar in sera.Aceasta metoda se refers mai mult la Speciile cu semintefoarte fine 5i cari ca plantute tinere cresc foarte incet. Semai intrebuinteaza aceasta metoda de cultura 5i la anualelepe cari voim sa le avem mai timpuriu in floare, de catcele semanate direct afara. www.dacoromanica.ro
  8. 8. 9 a) Semcinalal la local definitiv. Locul de semanare, unde planta trebuie sa-si sfarseascavegetatia, are nevoie de a fi preparat in acest scop. Maiintai pamantul va fi bine lucrat §i ingrasat la nevoie dupacerintele plantei. Cu toate ca anualele sunt plante putinpretentioase, totusi este foarte natural, ca vor creste maivoioase, cu cat vor gasi la indemana hrana abundenta pentru desvoltarea lor. A le da un ingrasamant hranitor este demulte on necesar, insa nu in stare proaspata, ci descompusaproape in forma de pamant. Ingrasamantul nedescompusbine se da din toamna, bagand gunoiul de grajd in pamantprin sapare adanca, lasandu-1 in felii mari, spre a degerain timpul iernei. Pamanturile grele cer o astfel de lucrare,cad prin acest procedeu el se prezinta maruntit in prima-vara, parand a fi cernut. Cu cat pamantul va fi mai binepreparat, cu atat conditiunile de semanare primavara vorfi mai prielnice si desvoltarea plantelor va fi ideals. Speciaplantei hotaraste timpul semanatului. Unele se seamana pri-mavare mai devreme, altele mai tarziu. In nici un caz maidevreme, decat atunci, cand pamantul este suficient desvantat si usor de lucrat. Un pamant Inca umed nu estepropriu pentru a se semana in el, insa in cele nisipoasese poate semana mai devreme, ca in cele grele. Acesteadin urma nu sunt favorabile pentru semanarea unor anu-mite specii si atunci suntem nevoiti a face semanaturilein pamanturi ware si numai mai tarziu sa plantam rasa-durile in cele grele. Afars de aceasta mai hotaraste datasemanarii si timpul de inflorire. Dupa cum semanam maidevreme sau mai tarziu vom putea av2a o specie de plantala diferite epoci in floare. Voim sa prelungim inflorireaunei specii de anuale cu vegetatia de durata scurta, atuncifacem semanaturi consecutive la diferite intervale si astfelvom avea o inflorire treptata a acestei specii. Inaintede a face semanaturi la locul definitiv, se mai marunteste www.dacoromanica.robine suprafata solului. 0 lucrare mai adanca a parnantului,mai ales primavara tarziu se va inlatura, caci pamantul se
  9. 9. 10va usca prea tare. Dupa ce am netezit cu o grebla binesuprafata locului de semanat, facem sentuelte paralele maimult sau mai putin adanci. Departarea intre sentulete de-pinde de desvoltarea speciei, iar adancimea for de marimeasemintei. Departarea intre sentulete variaza intre 20-40 cm.-si chiar mai mult. liceasta metoda de semanare in randurila locul definitiv este preferata celei prin imprastiere, de_oare ce planta capata distanta suficienta desvoltarii ei delainceput si scapam de plicticosul plivit de buruieni, caciputem pra§i cu sapaliga foarte usor printre randuri. Tot-deodata prin prasirea burianului se afaneaza pamantul, Fig. 1. SAmAnarea In randuriceea ce e de mare folos plantei, cad aerul si caldura pa-trund cu mai multa usurinta spre radacini. Daca sentuletele trebuiesc mai adanci, atunci se fac cuo sapaliga ascutita, daca nu, se marcheaza numai cu muchiaunei sipci, apasand-o in pamant. Sa nu se semene nici-odata prea des, mai ales cand samanta are o buns puterede germinatie. La semanat ne putem foarte usor iriela ide multe ori, unde trebuie sä fie o singura planta an www.dacoromanica.rorasarit 10-15 §i chiar mai multe. Samanta sä se imprastie
  10. 10. LIcat se poate de unifotim in sentulete pe timp linistit, cadfind usoara, poate fi luata de vant. De obicei se seamana dimineata sau seara, cand deregula atmosfera este linistita. Unora le este foarte greude a face semanaturi uniforme, mai ales cand coloareasemintei este inchisa sau samanta prea fins si nu sepoate deosebi de pamant. Spre a usura aceasta lucrarese amesteca bine samanta cu o cantitate de nisip fin cernut,de cel putin 10 on cantitatea semintelor sau acestea sevor tavali in creta pisata, spre a se albi. Prin acest proce-deu semanatul se va face mult mai usor, adica mai uni-form si tot odata vom economisi multa samanta. Dupasemanare se inveleste usor samanta cu pamant. Ca reguldgenerals se reoomanda, ca grosimea pamantului cu carese invelesc semintele, sa fie inca odata grosimea tor. Acestaeste numai tin punct de plecare, ce se refers mai mult lasemintele fine. Semintele mai mari de 2 mm. in diametruse pot inveli cu un strat de pamant mai Bros. Semintelemari se invelesc cu pamantul rezultat din sentulete; iarpentru cele marunte se prepara un pamant baligaros, cernut,amestecat cu mutt nisip. Spre a pune samanta bine incontact cu pamantul, cand semanatura se face in pamanturiusoare si mai ales prinravara tarziu, dupa acoperirea eieste necesar a se apasa cu o bucata de scandura suprafatalocillui insamantat. Se stropeste apoi bine insa cu bagare deseama, spre a nu desveli semintele. Mai favorabil este, caimediat dupa semanare sa se stropeasca bine si apoi sa seinveleasca semintele, cad suprafata pamantului ramanandafanata, umiditatea se mentine timp mutt mai indelungat. Plante le anuale cu o crestere inalta si cu seminte mari,se seamana de obicei in cuiburi, adica se pun in pamantcate 2-3 seminte apropiate intre ele la o departare deaproximativ 50-100 cm. si chiar mai mutt. Rceasta dis-tanta este o conditiune pentru desvoltarea ulterioara aplantei. Samanta se poate impinge cu degetul in pamant www.dacoromanica.rola adancimea necesara in forma de cuib.
  11. 11. 12 Semanaturilor ce se fac prin imprastiere, Ii se va da maimulta atenfiune, cu cat seminfele sunt mai fine. Suprafafapamantului trebuie sa fie foarte bine marunfita si netezita,semanand cat se poate de uniform si nu prea des. Invelireaseminfelor se face cu un strat subtire si uniform de pamanthumos, bine descompus si foarte nisipos. 0 apasare usoardcu o scandura a suprafelei insamantate este necesara, sprea veni semintele bine in contact cu pamantul. De ad incolo avem grija, sa mentinem semanaturile umede, prinstropire usoara si regulata. Etichetarea corecta a semanaturilor nu trebuie neglijataniciodata, notand totdeodata si data semanarii. Foarte im-portant este etichetatul speciilor si mai ales mulfimea devarietafi. b) Semdnatal pe brazde pentra obtinerea rasadalui. Semanatul pe aceste brazde anume preparate se deose-beste de cel la locul definitiv, caci se seamana mai dessi plantele (rasadul) de aci se replanthaza, uncle avemnevoie pe distanfe mai mari. Brazdele acestea se Mcin locuri adapostite, primavara dupa incetarea brumei sauin timpul verii cand solul poate sa se incalzeasca repede,se cere ca pamantul sa fie permeabil si humos. Adaposturilese pot face din garduri vii, iar pamanturile lipsite de cali-Valle de mai sus, se vor imbunatafi. In regiuni uscate se facpotecile din jurul brazdelor mai inalte de cat suprafafafor sau se imprejmuesc cu scanduri. In ce priveste ingrijirea semanaturilor f acute in acestebrazde, sunt unele observatiuni de facut. In primul rand seva fine o umiditate constants a suprafetei semanate, cacifara aceasta nu vom avea o rasarire uniforms. Semand-turile, cari se fac din luna Mai pans in Iulie, trebuiesc tn-brite contra razelor solare prea tari, spiv a evita o uscare prearepede a pamantului si a preveni astfel distrugerea seminfei www.dacoromanica.roin plina germinafie. Imediat ce plantele au inceput sa rasara,
  12. 12. 13lise va da lumina suficienta, spre a se putea desvoltanormal. Trebuie sa fim atenti, ca pasarile sa nu culeagasemintele, sobolii sa nu distruga semanaturile prin musu-roaiele si gangurile lor, iar furnicile sa nu stranga semintele.In pamanturi pline de coropisnite sa nu se faca semana-turi, preferand mai bine semanarea in cutii. Brazdele cusemanaturi se vor tine curat de buruieni. Cand semanaturaa exit prea deasa, se va repica, adica rarim micele plantecat de curand, spre a obtine mai tarziu plante viguroase. c) Senicinatal in rlisadnip. Prin luna Martie incepem cu semanatul de anuale inrasadnite calde; iar pe la inceputul lui Aprilie urmam in - G `11 itESCO, Fig. 2. Rasadnita calda gata de semanat.cele reci. Pana la jumatatea lunei Mai obtinem plante binedesvoltate, bune de plantat afara la locul definitiv. Modul cel mai intrebuintat la semanare este prin im-prastiere, insa la uncle specii se intrebuinteaza cu mult suc- www.dacoromanica.roces 5i cel in randuri. Semanaturile de regula se repica si
  13. 13. 14locul din rasadnita trebuie bine intrebuintat. Semintelese invelesc ceva mai subtiri ca afara, cu un strat de pamanthumos bine ,putrezit si amestecat cu mult nisip. Se apasadeasemenea suprafata insamantata cu o scandura si nu seuita etichetatul. Pand la incoltirea semintei se poate tinerasadnita umbrita sau chiar in intuneric. Imediat dupd ra-sarirea plantelor trebuie sa se is de pe giamuri in timpulzilei, orice acoperamant, care ar impiedica patrunderea lumi-nii in rasadnita. In timpul noptii rasadnitele se invelesc curo-gojini sau obloane. Pentru a impiedica lungirea plantelor, peTanga lumina cat mai multa e nevoie si de aer cat mai mult.lAerul intareste plantele si face ca tesutul for sa fie mai re-zistent. Lipsa de premenire a aerului favorizeazd desvoltareatuturor boalelor, care gasesc in aerul inchis si umed din ra-sadnith mediul cel mai prielnic pentru desvoltarea Tor. Deaceea on de cate on timpul ne permite, trebuie sa dam aer. Pe timp friguros se da aer mai putin. Cercevelele seridica la un capat numai 3-5 cm. si se tin deschise cam2-3 ore intre 11-2 la amiaza, totdeauna din partea opusavantului, pentru ca plantele sa nu fie lovite prea tare decurentul rece al aerului de afara. Pe masura insa ce timpul se incalzeste, cercevelele seridica tot mai sus si se tin mai mult timp ridicate, pentruca sa intre cat mai mult aer in rasadnita. Ridicand cercevelele intotdeauna numai dela un capat,observam, ca plantele can cresc sub partea care nu seridica, incep sa se lungeasca, pentruca aerul nu ajungebins la ele. Din aceasta cauza este necesar, sa se ridicecercevelele alternativ, cand de la un capat, cand de lacelalalt, pentru ca toate plantele sa fie suficient de aerisite.Aerisirea mai are si rolul de a scobori temperatura ingra-madita in rasadnita. Cand razele soarelui au provocatridicarea temperaturei prea tare, o facem sa scada imediatprintro deschidere mai mare a .cercevelelor. Cu cat vor avea mai mult aer, cu atat plantele vor ui www.dacoromanica.romai s4natoase. Nu tot asa S2 poate spune de lumina: cu
  14. 14. 15toate ca este foarte necesara asimilatiei plantelor, excesul eipoate fi foarte vatamator. In timpul iernei nu avem sa netemem de un exces de lumina; primavara insa, cand soa-rele straluceste cu putere, face sa se ridice temperatura dinrasadnite la peste +400 C., putand usor sa opareasca si saarda tesuturile delicate ale plantelor plapande crescute subgeam. Cand soarele e prea puternic, impiedicam patrun-derea luminii prea vii prin geamuri, pe cari le umbrim cu Fig. 3.-- Aerisirea rasadnitei prin ridicarea alternative a cerceveldor.pae, ostrete sau le stropim cu noroi sau var. Din cauza caprimavara timpul se schimba repede, umbrirea se face inasa fel, spre a o- putea inlatura imediat, ce vedem ca cerulsa inorat. Umbrele se pun de regula intre orele 9 $i 10dimineata si se tin pane la 3-4 dupe amiaza, cand taria www.dacoromanica.rosoarelui se mai potoleste. Fireste ca, dace in acest intervalcerul se inoreaza serios, umbrele se vor inlatura.
  15. 15. 16 In cultura la rasadnita pe pat cald udatul se face cu oatenfiune mai deosebita. In special trebuie sa ne temem deumezeala prea mare, care poate provoca putrezirea plantelor.Pentruca balegarul in fermentatie produce vapori multi deapa, vom uda mai putin in rasadnitele de curand facute simai mult in cele mai vechi. De asemeni pe timp rece se udamai putin, iar pe masura ce temperatura se ridica, trebuiesporit ,ci udatul. Se va uda deobiceiu dimineata intre orele10 si 11, pentru ca plusul de umezeala sa mai dispara siplantele sa se svante in timpul, cat cercevelele sunt ridicate.Apa pentru udat trebuie sa aiba temperatura cat mai apro-piata de aceea din rasadnita. Daca apa este prea rece oincropim cu pufina apa calda. Stropitul mai abundent seface in partea de sus a rasadnitei, care se usuca mai repede,mai cu seams atunci cand e mai inclinata. Partea de jose intotdeauna mai umeda, pentruca atat picaturile de apacari se preling pe sub geamuri, cat si apa de Ia udat care sescurge pe pamant, yin la vale. Pe Tanga aceasta si umbrape care o arunca peretele rasadnitei, tine pamantul mai umed. Nu trebuie nici odata sa asteptam ca plantele sa se ofi-kasca, spre a le uda, ci cand pamantul a inceput sa seusuce la suprafata. Semanaturile si plantele tinere se udamai putin, insa mai des si cu stropitoarea cu ciur, pe candcele mari, mai rar si mai abundent. d) Semanaturile in sera. 0 parte din plantele anuale sunt mai pretenfioase si eletrebuiesc &emanate in rasadnite calde sau cel mai avanta-jios in sera, de oare ce supravegherea e mult mai usoara.In sera se seamana toate anualele cu seminte foarte finesi a caror desvoltare e foarte inceata numai cand sera nelipseste, vom semana la rasadnita calda. In sera se poateincepe cu semanatul de prin luna Ianuarie si chiar maidevreme. Toate semanaturile se vor face foarte constiincios, www.dacoromanica.roadica, se vor intrebuinta vase foarte curate, ca: cutii, ghivece
  16. 16. 17sau altele. Fundul vasului va fi prevazut cu gauri, pentruca apa de prisos dela udat sa aiba o buna scurgere. Pesteaceste gauri se pun cioburi de ghivece, in asa fel, ca apasa se poata scurge cu multa usurinta. Ca compozitie bunade pamant se intrebuinteaza in genere un amestec de pamantde balegar bine putrezit, cu un adaus de pamant greu (ara-tura) si nisipul suficient. Vase le se vor umple bine si uni-form cu pamant, lasand 1-2 cm. liber pans la suprafatalor. Semanatu1 se face cat se poate de uniform prin im-prastiere si apoi invelim semintele cu un strat foarte sub-tire de nisip fin cernut. Vase le cu semanaturi se uda custropitoarea cu ciur foarte fin, spre a nu spala semintele§i numai atat, cat este nevoie de a mentine o umiditateconstants. Pans /a rasarire se tin vasele cu semanaturi umbritesi uncle se acopar chiar cu Beam. Dupa rasarire se indepar-teaza geamurile si se da lumina si cu incetul se obisnuesterasadul cu aerul. Udatul depinde de temperatura serei, devremea de afara si de cresterea rasadului. Cu cat crestereaplantelor e mai inceata, cu cat vremea e mai rece si no-roasa, cu atat vom uda mai putin. La o crestere vioae, pesoare si caldura, e nevoie sa udam mai abundent si sastropim plantele pe frunze peste zi. Printrun contact buncu aerul si lumina necesara, plantele vor fi ferite de a selungi sau a ramane plapande. Procedand astfel cu ele, vafi usor, sa le scoatem mai tarziu la rasadnita, und2 obisnuite complect cu aerul, vor fi plantate prin luna Mai lalocul destinat. Prin luna Aprilie pe timp frumos inlaturamgeamurile intai temporal, numai ziva §i apoi de tot, candnu mai ameninta temperaturi prea scazute, spre a fi plantelebine aclimatizate in vederea plantarii. De regula, pans laplantarea afara, toate semanaturile facute in sera se repicaodata 1i apoi se pun la ghivece mici si la nevoie se maischimba in altele mai mari. www.dacoromanica.ro 7
  17. 17. 18 e) Repicatul rasadului. Sub aceasta denumire intelegem rarirea rasadului des,spre a-i da un spatiu mai mare, unde el se poate desvoltain voie mai departe. In west scop sccoatem cu atentie totragadul sau numai pe cel de pe locul unde e prea des, trans-plantandu-1 pe distante, ce ar prezenta spatiu suficient pansla plantarea la locul destinat. Unele anuale au nevoie dupa o repicare, sa fie puse laghivece mici pana ce le plantam, unde dorim. Distanta derepicare intre rasaduri depinde de scopul ce-1 urmarim si dedesvoltarea inceata sau mai repede a plantei. De obiceiu,aceasta distanta variaza intre 3 si 10 cm. Pentru repicat, se 6,0 L.-1 Fig. 4. Cutie pentru repicat rasadul.prepara rasadnite, ca si pentru semanat sau se intrebuin-teaza cutii din scandura de brad. Marimea cea mai potri-vita a acestor cutii ar fi de 60 cm. lungi, pe 30 cm. late side 5-8 cm. inalte, prevazute la fund cu vre-o 3-4 gauride cel putin 2 cm. in diametru, foarte necesare pentruscurgerea apei. Repicarea in cutii este mai mult in uz insere si pentru usoara mutare a rasadului din rasadnita inrasadnita. Prin repicare (rasadire), plantele iii inmultesc radacinile,asa ca prinderea for la plantarea la locul definitiv va fr maiusoara. Fiind puse la oarecare departare unele de altele,primesc lumina si aer mai mult, care le fortifica si le facsa ramana mai scurte si mai viguroase. Daca nu se rasa- www.dacoromanica.rodesc, plantele se lungesc mult, cresc slabe 5i galbene. Rasa-
  18. 18. 19direa la rasadnite trebueste sa fie facuta pe un timp linistit$i caldut. Temperatura de afara va fi cu mai multe gradedeasupra lui 0 grade, pentru ca plantele tinere sa (nu,sufere, cat vor sta descoperite. Rasadnita in care se vorrepica plantele, trebue sa fie preparata cu cateva zile maiinainte, pentru a fi calda in momentul cand se va facelucrarea. Tinerile semanaturi se scot Vara pamant, insa cubagare de seams ca sa nu li se rupa radacinile. Numairadacina principals cand e prea lungs, se scurteaza, cacio predispune la ramificare $i o ferege de indoire la repicat.Cu un mic beti$or numit saditor, in forma de creion ascutitin grosime de 1-2 cm., se fac gaurile in pamant, in carese introduc in voie $i drept in jos, radacinile rasadului pansla ootiledoane; adica pans in primele doua frunzulite.De observat este, ca radacina principals sa nu se indoaesi sa se apese pamantul in jurul plantelor tot cu saditorul,pentru ca radacinile sa is bine contact cu el. Se poate in-trebuinta si degetul aratator in loc de saditor, de oare cepamantul preparat din rasadnita este foarte afanat. Rasaditul este bine facut, cand pamantul a fost indesat inaka fel, ca radacinile plantelor sa nu ramana in goluri. Acestlucru se poate constata, cand tragem de plants, ea opunerezistenta. Dupa rasadire plantele se stropesc $i se acopera cu cer-cevele, tinandu-le inchise, vre-o 2-3 zile pans cand auinceput sa-$i formeze radacini noui. Atunci incepem sa ledam aer, la inceput putin $i din C2 in ce mai mult. Rasadurile din rasadnita raman de regula ad, papace sau imputernicit bine $i a sosit timpul de plantare; celerepicate in cutii se pun in majoritatea cazurilor la ghivecemici si chiar uncle specii au nevoie de a se schimba in ghi-vece mai mari. La rasaditul in cutiile descrise mai sus Se procedeazala fel ca in rasadnita. Pamantul intrebuintat poate fi cevamai substantial, ca la semanare. Dupa ce eutia a fost corn- www.dacoromanica.roplect repicata, se uda usor $i apoi se pune in sera sau in
  19. 19. 20rasadnita. and- la unele specii avem in vedere un at doilearepicat, it facem pe cel dintai mai des sau repicam 3-4fire la un loc, pe cari le despartim la rasaditul urmator. Prinacest procedeu se face si economic de loc in sera, intriuntimp cand e foarte pretios.1. Udatul acestor rasaduri se face cu atentie, caci de pre-ferat e o uscatura trecatoare, de cat o umiditate prea mare,care be poate fi foarte daunatoare. Cand pamantul e preauscat, rasadul se vestejeste, dar cand e prea ud, el cade,adica ii putrezesc radacinile. Din aceasta cauza pe timpnoros se uda foarte putin. Mai de preferat e sa lasamrasadul mai uscat, de cat sa-1 udam prea mult, caci plantava cauta, sa-si echilibreze situatia prin inmultirea radacinilor. Printre rasadurile cu o erestere ineeata se va afana pa-mantul cu un betisor ascutit, spre a putea patrunde aerulsi caldura cu mai multa usurinta in el. Rasadul acesta astfeltratat va creste mult mai viguros. Cine are timp si loc, sa-si repiee rasadul! Fiecare plantaiii formeaza o radacina mult mai bogata si bine ramificata,decat ar putea-o face la locul semanat. Cu cat rasadul vaparasi mai devreme locul unde a fost semanat, cu atat maibine pentru el. f) Inmultirea prin buta,si. La unele dintre plantele anuale si bisanuale se obisnuestesi inmultirea prin butasi. Sub aceasta denumire intelegem,punerea spre inradacinare a unui lastar nici prea crud,nici prea copt. Lungimea lastarului variaza intre 5-8 cm.El se fasoneaza, taindu-i frunzele de la baza de langamuguri, iar pe cele urmatoare le reducem de la o treimepana in jumatate din lungime, in cazul cand sunt prea maxi. Vistfel lastarul preparat se repica la fel ca rasadul innisip curat, daca se poate chiar spalat, fie in ghivece, cutii,in inmultitor, in sera, sau chiar in rasadnita, preparata www.dacoromanica.roin acest scop. Butasii se repica la 3-4 cm. unul de altul,
  20. 20. 9bagandu-i numai atat de adanc in nisip, cat au nevoie sastea drepti. Apoi se uda bine. Fie in sera sau rasadnita, eitrebuie tinuti cu aerul inchis ; adica nu vor fi pusi in contactcu aerul liber, pans ce nu sau inradacinat, la fel cum sa(procedat cu inradacinarea rasadului, insa cu deosebireaca inradacinarea butasilor va dura mai mult, cam intre una A Fig. 5. Un lastar fasonat si altul cu radacini (butasi).pang 1E1 doua saptamani. In acest timp S2 va avea grijasa se mentina echilibrul intre evaporatia lastarului i absor-batia ape din nisip ; adica, daca nisipul se va usca, butasulse vestejeste si daca e prea umed, putrezevte, caci el napoate evapora decat o anumita cantitate de apa, mai alesdaca aerul din sera sau rasadnita e deasemenea tare umed.Butasi: s( vor umbri pe soare, insa nu prea tare, spre anu opri asimilatia clorofiliana. CEnc se observa, ca butasii au inceput sa creasca, edovada, ca sau inradacinat. Atunci ii scoatem cu atentie,caci radacinile sunt foarte fragile si ii punem la ghivece www.dacoromanica.romici ii aceeasi compozitie de pamant, cum se intrebuin-
  21. 21. 22teazu la rasadit. Asezam ghivecele cu butasi prinsi unullang,i altul intro rasadnita calda sau rece, dupa anotimp,tinandu-i cu giurgiuvelele inchise cateva zile, apoi ii obis-nuin trepta: cu aerul la fel ca pe rasadul repicat. Ir. undo cazuri, aceasta metoda de inmultire e de preferat.Cu toate acestea ea e o exceptie si se aplica numai canddorir sa avert_ o uniformitate in crestere sau in culoarea Butasul mosteneste calitatile plantei mume si dinacest punct de vedere e pacat, ca pe aceasta cale nu se potinmulti multe plante anuale. In acest stop se aleg plantelecu calitatile dorite: le taiern tulpinele florale gi prin aceasta-provocam o lastarire noua, care ne va servi pentru inmultire. Udandu-le abundent si dandu-le ceva ingrasa-minte se vor obtine multi lastari vigurosi. Cam prin luna August dispunem de suficienti lastarivigurosi gi destul de lungi pentru butasit. Inainte de a face butasi, se prepara o rasadnitd rem;adica neincalzita cu balegar, la fel ca pentru semanat,cu deosebirea, ca peste suprafata neteda a pamantului seadauga un strat de nisip curat in grosime de vreo 3-4 cm.,pz care it netezim gad presam cu o scandura. Pe el tragemlinii paralele la distanta de 4-5 cm. intre ele gi sadimpe acestea la 3-4 cm. butasi, nu mai adanc de cat aunevoie de a sta drept in sus. Cand sa terminat cu saditulbutasilor, se uda bine cu stropitoare cu un ciur fin si sepune peste rasadnita giurgiuvelele, care trebuie sa se asezebine pe tocul acesteia. Astfel vor sta giurgiuvelele pans cebutasii vor face radacini, and umbra usoara contra razelorsolare prea tari, presarand pe geamuri pae sau altceva. Sestropeste dupa nevoie, adica nu lasam butasii sa se venterjeasca, ci ii mentinem in stare proaspata pans la inrada-cinare, evitand insa umiditatea prea mare, care provoacaputrezirea. Dupa inradacinare se da treptat aer si luminasuficienta, inlaturand dupa un scurt timp pi giamurile. Candbutasii si-au format o radacina bogata se pun la ghivece www.dacoromanica.romici si se tin cateva zile intro rasadnita inchisa. Dupd
  22. 22. 23obisnuirea butasilor cu aerul liber, indepartam giurgiuvelelede tot, lasandu-i astfel pans toamna, insa avem grija sa--i_ferim de brume. Iernarea for se face intro sera rece cu otemperature de +30 pane la +6° C. In tot timpul iernei,se uda foarte economic. Pela inceputul lui Februarie putem face o noua seriede butasi, proveniti dela butasii din August. Prindereaacestora se va face in sera, in inmultitor, adica pe pa-turi calde cu nisip. Mai tarziu S2 poate face inradacinareabutasilor in rasadnite calde, la fel ca in timpul verii. g) Cultura timpurie. De multe on se naste cerinta, ca unor plante anuale pro-price pentru a le avea mai devreme in floare, sa le facemo cultura preparatoare, spre a le putea planta inflorite lalocul definitiv. Cultura preparatoare depinde da pretentiilespeciei si de timpul de plantare. Pentru plantarea in primavara e nevoie, ca cultura prepa-ratoare sa se face sub Beam, in sera sau rasadnita; iarpentru plantarea de vara semanatul se poate face in rasad-nita rece sau pe brazde afara. Cultura acelor anuale, pe cari voim sa le avem in Hoarepe la jumatatea lui Mai, se face la ghivece si inmultirea forse incepe pe la inceputul lui Februarie. Cand rasadul edestul de mare se pune la ghivece mici. In majoritatea ca-zurilor se simte nevoia de a le schimba in ghivece mai marl,cam cu 3-4 saptamani inainte de a fi plantate la loculdestinat. Schimbatul e necesar atunci, cand radacinile planteiajunse la marginea ghiveciului au inceput sa se pasleze,adica formeaza o tesatura alba deasa. Pentru a .putea :on-trola starea radacinilor, scoatem ghiveciul. Intoarcem plantacu ghiveciul in sus, ciocanim marginea acestuia de toculrasadnitei si planta va esi usor din ghiveciu. Dupe control www.dacoromanica.rose pune planta iar in ghiveciu, la locul de unde a fast
  23. 23. 24scoasa. Paslirea tare a radacinilor provoaca o stagnare incresterea plantei. Pentru o desvoltare viguroasa a plantei se mai intre-buinteaza in dozaj2 slabe odata pe saptamana ingrasamintelichide, atat natural, cat si chimic. Ficestea accelereaza maltcresterea plantelor si le mentin sanatoase. Cultura preparatoare a plantelor in ghivece e un procedeusill si-1 intrebuintam mai mult la anualele, cari nu iii tindestul de bine pamantul pe radacini la transplantat. E multmai avantajos, daca cresterea plantelor pans la plantareala locul definitiv se poate face direct in pamantul rasadnitei,caci aceasta e mult mai simpla si mai ieftina. 3. Plantarea anualelor la locul definitiv §i intretinerea tor. a) Prepararea terenulai. Locul de plantare destinat anualelor, trebuie sa fie Iucratcu ingrijire si pamantulnecesare desvoltarii lor. In genere, anualele nu sunt plantepretentioase, dar col putin sa indeplinim in masura Iargaconditiunile de mai sus. Un pamant de grading normal emai mult cad suficient, caci sub denumirea aceasta inteiegemun sol hranitor, care in fiecare an primeste o cantitatede ingrasamant sub forma de qunoiu de grajd putin des-compus, ca compensatie justa in schimbui color extrase decatre plante. Toamna tarziu, dupa ce vegetatia sa incheiat, curatimterenul de resturile de plante si incepem cu raspandirea bale-garului sau daca ne sta la dispozitie, un compost substantial.Intrebuintarea gunoiului de grajd in stare proaspata nuse recomanda. E foarte favorabil, a se da pamantuluinecalcaros la fiecare 3 ani o mica cantitate de var in formade praf. Saparea adanca a pamantului se face de regula www.dacoromanica.rotoamna si iarna numai cand acesta nu e inghetat. Cu aceasta
  24. 24. 25ocazie ingra$amintele impra$tiate deasupra parnantului caddedesubt $i totdeodata avem grija sa indepartam buruienilevivace, mai ales pirul. Sapatul se face mare, adica pamantulramane cum a cazut din cazma fara a se grebla, spre ase aerisi bine $i degera adanc. Pamantul astfel tratatpe langa adaugarea ingrasamintelor necesare, se imbrinata-te$te fizicege intrun mod ideal, de oare ce primavara seprezinta atat de maruntit, incat pare cernut. Compostul $i balegarul putred insa se impra$tie iarna,spre a fi bagat printro sapare u$oara in pamant prima-vara. Inainte de a incepe plantarea anualelor pe razoare,se saps pamantul u$or sau se grebleaza energic, nivelandu-Itotdeodata. b) Plantarea. Data plantarii depinde de regula de vreme, caci cea maimare parte din plantele crescute la rasadnita sunt foartesensibile racirea brusca a atmosferei $i mai ales la labruma. Cu toate Ca uncle anuale suporta bine raceala $ichiar brumele usoare, se recomanda, a nu se incepe preydevrerne cu plantarea Ia locul definitiv. In regiunea de $esse poate incepe cu plantarea pe la jumatatea lui Aprilie,daca vremea e favorabila ; iar in regiunea de deal cam pe lajumatatea lunei Mai. In pozitii adapostite, expuse Ia soare,putem planta mai devreme, ca in cele neadapostite, reci sauin pamanturi grele. Dupa ce pamantul sa desghetat corn-plect, sa svantat bine $i a fost *runs de caldura solara,atunci abia ineepem cu plantarea anualelor. Plantele bisanualese planteaza la local definitiv toamna sau primavara devreme,de oare ce temperaturile scazute nu le fac nici un rau. Toate plantele anuale, ce urmeaza sa fie plantate lalocul definitiv pe razoare, trebuiesc sa fie scurte i vigu-roase, in nici un caz slab2 $i lungi sau neaclimatizate su-ficient. www.dacoromanica.ro Cu o zi inainte de plantare se uda rasadul patrunzator,
  25. 25. 26spre arsi putea tine cat de mult pamant pe radacini. Prinwest procedeu avem mai multa garantie de prinderea rasa-dului 5i de cregerea lui voioasa mai departe. E Teooman-dabil, de a beneficia de o vreme favorabila plantarii, tidiedde o zi calda noroasa. Altfel suntem nevoiti a alege oreletarzii dupa masa, ferindu-ne de soarele prea tare 5i mai alesde vanturile uscate. Plantarea pe razioare se face cat se poate de regulat 5i de Fig. 6. Plantarea si udarea rasadului.ingrijit, menajand totdeodata radacinile rasadului. Canti-tatea de rasad scoasa din rasadnita nu trebue5te sa fie preamare, spre a nu trece un timp prea indelungat pans laplantarea lui. Daca pamantul e bine lucrat, se prefersplantarea rasadului cu mana in locul lingurii plantatoaresau a saditorului. Pamantul in jurul plantei se apasa binecu mana, lasand o mica adancitura in jurul ei. Aceasta pal- www.dacoromanica.ronioara serve5te la strangerea apei necesare plantei la udat.De obioei se uda cu teava stropitoarei, umpland adancitura
  26. 26. 27din jurul plantei cu apa, dupa ce aceasta a disparut, setrage pamant uscat peste locul udat, ceea ce are ca rezultatmentinerea mai indelungata a umezelei. La orice plantare se are in vedere pierderi si de aceease pastreaza pentru inlocuire o anumita cantitate de rasad.In ronturi nu e permis sa se vada goluri. Distanta de plan-tare trebuie sa fie asa calculate, ca Ia complecta inflorire aplantelor, sa pars rontul ca o singura bucata. Planta trebuie sa alba spatiul suficient pentru complectaei desvoltare, caci altfel creste in sus din cauza inghesueleisau neputandu-se evapora apa sub ea, putrezeste. 0 plan-tare ceva mai departata e mult mai recomandabila, decat unaprea deasa. Despre distanta de plantare se va scrie lafiecare specie in parte. c) Intretinerea. Intretinerea mai departe a plantelor anuale e foarteusoard si simpla. Ea se margineste la udarea necesara,prasit, plivit de buruieni si la uncle specii ajutarea cu in-grasaminte lichide. Udatul anualelor nu se face prea des,insa patrunzator, adica nu se va stropi pamantul putin padeasupra, cum de obiceiu se face, ci in asa fel, ca parteade sus fosta uscata, sa S2 patrunda de apa pans la parteade jos Inca umeda. 0 lucrare principals la intretinerea anualelor e prasitul,adica spargerea coajei pamantului si afanarea lui, care a lostbatatorit de ploi si udat. Prin faramarea coajei pamantuluise inlesneste patrunderea agentilor atmosferici Ia rada-cinile plantelor, ceea ce e de mare importanta in viata lor.Prasitul, mai ales in pamanturile grele, e de mare folosplantelor, caci intrerupand capilaritatea lui prin sfaramareasuprafetci, iii mantine umiditatea un timp mult mai inde-lungat. Afars de aceasta, totdeodata distrugem §i buruianul. www.dacoromanica.roAceasta lucrare se face de atatea on in timpul verii, de
  27. 27. 28cate on pamantul a format coaja tare sau buruianul devineamenintator. In ce priveste buruianul, el trebuie smuts sau prasit latimp, caci el rapeste din hrana plantelor cultivate, le inabuse,le transmite insecte vatamatoare si chiar boli crgptogamice. Uncle specii au nevoie de a fi ciupite, adica them putindin varful tor, spre a se ramifica. Prin acest procedeuplanta ramificata va aduce mai multe flori deodata, avandastfel o infatisare mai frumoasa. Relatiunile dintre planta si floare sunt deosebite, caci pecand uncle infloresc °data abundent si mor, altele inflo-resc treptat si uncle neintrerupt pans aproape de bruma.La categoria celor dintai nu se poate face nimic, sau foarteputin, spre a reactiona la o a doua inflorire; pe cat timpla cele cu o inflorire treptata, nu se obtine prin tundereaflorilor trecute numai o noua inflorire bogata, ci si dedurata mutt mai lunga. d) IngreiAmintele. Ca mijloc de desvoltare perfecta, mai ales la plantelecare au -nevoie de un pamant substantial, intrebuintam in-grasaminte sub forma lichida, mai rare on solids. 0 regulagenerala, in ce priveste intrebuintarea ingrasamintelor lichidesau solide la plantele anuale in timpul vegetatiei, nu se poatestabili, caci pretentiile diferitelor specii sunt variate. Plante lecu o crestere inceata nu au nevoie de multe materii hrani-toare, ca cele cu cresterea viguroasa. Ace lea cu o crestereviguroasa, a caror inaltime poate atinge mai multi metriintrun an, au nevoie de, a fi ajutate cu ingrasaminte lichide,cand avem intentia de a obtine plante frumoase si binedesvoltate. Stiut este, ca ingrasamintele azotoase se intrebuinteazapentru desvoltarea frunzelor, formarea mugurilor, cu un www.dacoromanica.rocuvant la cresterea voioasa si sanatoasa a plantei, pe candcele fosfatice pentru o inflorire bogata, coloritul mai intensiv
  28. 28. 29al florilor si la formarea semintelor; iar cele potasice pentruconstruirea tesutului lemnos, ce da plantei o tinuta buna.Plantele din familia Leguminosae nu au nevoie de ingra-saminte azotoasa, de oare ce prin intrebuintarea for crescfoarte viguros, desvoltand multe frunze si mari, in daunainfloririi. Ingrasamintele sunt de provenienta naturals si chimica.Toate se intrebuinteaza foarte diluate cu apa si mai putinin stare solids, imprastiate foarte subtire printre plante $ibagate printro prasila in pamant, unde se dizoIva prinumezeala si astfel plantele beneficiaza de ele.. Printre ingrasamintele naturale cele mai intrebuintatesunt: urina de grajd, balega de vite cornute, gunoiul depasari, mai ales cel de porumbei, faina de oase, fauna decoarne si sangele de vite. Din cauza, ca majoritatea acestoringrasaminte raspandesc un miros neplacut, se evita intre-buintarea for si sunt inlocuite cu cele chimice. Acestea fiindfoarte concentrate, curate si fara miros, se intrebuinteazain dozaje foarte slabe de 1-4 Brame la litru de apa $i astfelrevin destul de ieftine. Ele se pot intrebuinta separat, ca ingrasaminte azotoase,ca: Salpetru de Chili ce contine 121/20/0 azot, Floranid cu400/0 azot; ca fosfatice: superfosfatul ce contine 200/0 fos-for, dublu superfosfat cu 400/0 fosfor; iar ca potasice: sarede kali de 400 /o. In comert se mai gasesc ingrasaminte corn-puse din doud din grupele de mai sus si asa zisele ingrasa-minte complecte, cari contin anumite procente de azot, fosforsi potasa. Ingrasamintele complecte se °feed sub diferite denumiri,avand fiecare instructiuni de intrebuintare si continutul in-grasamintelor solubile in procente. La not se gaseste la ma-gazinul de seminterie Flora", str. Carol I No. 19, Flo-ranid" ce contine 400/0 azot si Nitrofoska" e un ingra-s6mant complect foarte bun, pentru intrebuintarea aproape www.dacoromanica.roin majoritatea cazurilor. Ingrasamintele chimice se intrebuinteaza cel mai rational
  29. 29. 30dizolvate in apa. Se obisnuestej a se uda cu solutiuni de 1-4grame de ingrasamant chimic la 1 litru apa. Mai concentratesunt vatamatoare pentru unele specii. Spre a preintampinao greseala in aceasta directie e cel mai prudent a udaplantele cu o solutie slabs de 1 gr. la 1 litru de apa.Cu solutiuni asa de slabe se pot uda plantele aproapezilnic, mai ales pe cele din ghivece, pe cand cu mai con-centrate de 3-4 gr., numai odata sau de doua on pesaptamana. Udatul plantelor din ronturi sau brazde cu ingrasamintese face pe timp noros sau daca nu se poate, atunci numaiseara, evitand timpul calduros cu soare. Dupa ce sa datingrasamantul, se stropesc bine plantele cu apa curata, sprea spala partile atinse cu solutie. Daca bagam ingrasamantul in forma de pulbere prinprasila in pamant, intrebuintam cel mutt 50 grame cu con-tinut complect pe 1 metru patrat in soluri neingrasate. Dupaimprastierea uniforms a ingrasamantului se uda patrun-zator, daca nu e speranta de vro ploae apropiata. 111. INSTALATII SI UNELTE. 1. Rasadnita. Rasadnita este un fel de cutie fara fund acoperita cugiurgiuvele (ferestre) mobile. Aceasta cutie se numeste tocsau rams si spatiul interior serveste la adapostirea plantelorpe timp friguros. Ele sunt confectionate de obiceiu din scan-dura de brad, insa cele mai de preferat sunt din lemn depin (kiefer), caci acesta e foarte rasinos si rezista mult maibine la umezeala. Grosimea obisnuita a scandurilor intre-buintate la tocuri e de 3-4 cm., latimea intre 25-30 cm.,iar lungimea for depinde de latimea i numarul giurgiuvelelor.De obiceiu si practic fiind, se fac tocurile pentru 4 giurgiu- www.dacoromanica.rovele. Giurgiuvelele mai usor de manuit sunt cele de 1.50 m.lungi 5i 1 m. late. Daca pastram numarul de 4 giurgiuvele
  30. 30. 31cu dimensiunile de mai sus pentru formarea unui toc, atunci acesta va fi de 4 m. lung §i 1.50 m. lat. (Fig. 7). El se cons-truete in modul urmator : pentru partea de sus a tocului se iso scandura de 30 cm. lata, iar la cea de jos de 25 cm., unin-du-le la ambele capete. cu cate o scandura de 1.50 m. lun-gime. Dupa ce sa incheiat tocul, acesta se mai prevede lapartea de deasupra cu trei stinghii groase de 4/6 cm.; iarlungi cat latimea tocului. Acestea se bat Ia nivel cu mar-ginea tocului, acolo unde se unesc doua giur9iuvele, in wfel, ca fiecare sa acopere jumatate din latimea de 6 cm. 771/1/ Pr/ WtflINA d WIMP . / q if / i- , __,-_-_- ._-_- ----7-_ --- ..4;..4.-;.. 1* - i ...0.,........7,-.. ."...." --. ..- -.-_-----Z Fig. 7. - Rasadnita pentru 4 gergeveie,Cu§acii aceOia servesc de reazem giurgiuvelelor, aerul recede afara nu poate patrunde uFor printre ele §i apa de ploaieeste oondusa spre partea de jos a rasadnitei. Cu cat cultu,-rile se incep mai in iarna, cu atat mai multa grija se vaavea la incheerea tocurilor. Giurgiuvelele se confectioneaza de obiceiu tot din brad,insa foarte avantajos e sa le construim din lemn de pin,care are o durata indoita ca bradul. Rama giurgiuvelei se facedin cu§aci de 4/6 cm., pe cand cele 3 §prosuri din inte-riorul ei, cari servesc Ia sustinerea celor 4 randuri de gia-muri, sa alba o grosime de 4/4 cm. www.dacoromanica.ro E foarte practic a se prevede giurgevelele sus si jos
  31. 31. 32cu manere de fier. Partite laterale si cea de sus sunt pre-vazute cu un falt spre interior, (profil 1), iar cea dejos, fara 1i numai de 3 cm. grosime, (profit 2), ca mar-ginea falturilor a celorlalte sprosuri sa fie la nivel cu su-prafata ei si giamurile sa se petreaca in voie vro 2 cm.,ca apa din ploi sa nu poata patrunde in rasadnita. Cele 3sprosuri puce in cepuri la distante egale in lungimea rameisunt faltuite pe ambele parti (profil 3). Spre a asigura giurgiuvelelor o durabilitate mai inde-lungata, se vopsesc intai cu o vopsea preparata din pa-mantel (Ocker) cu ulei de in fiert ai dupa vro 2 saptamani,cand sau uscat bine, se mai vopsesc odata cu alb din J rA .2 1) 3.Fig. 8. Profile de lemn fasonat ce serveste la facerea giurgiuvelelor.zinkweiss, spre a fi mai luminoase. Cand sa uscat 5i adoua vopsea bine, se pun giamurile. In comert se gasesc giamuri subtiri, asa zise simple 5iceva mai groase, semiduble de dimensiuni mici, foarte pro-prii pentru acest scop, cad acestea aproape sau chiar sepotrivesc in spatiul dintre sprosuri. Latimea geamului delaun spros la altul trebuie sa aiba un joc de 1/2 cm., caci lemnulla umezeala se umfla 1icauza. Lungimea giamurilor sa nu depaseasca de 30-35 cm.si trecerea unui giam peste c2lalalt, sa nu fie mai mica de2 cm. si mai mare d2 3 cm. S2 bate cate o tinta de 11/2 cm.lungime deasupra giamului si una inaintea lui, pe cel dededesubt, ce serveste ca opritoare, spre a nu aluneca in jos. E foarte recomandabil, ca fiecare sa-si prepare childsingur din praf de creta framantat bine cu ulei izegetal, caciin comert de multe on se gaseste Talsificat, Hind preparat www.dacoromanica.rocu ulei mineral, in loc de cel vegetal. Chitul falsificat,
  32. 32. 33 dupa ce a degerat, se faramiteazd primavara $i cade tot jos. Se obisnueste, ca dupa ce sau prins geamurile cu tinte, sa se puns chitul deasupra lor; dar mult mai practic i durabil e, a se ample faltul cu chit si apoi sa se apesg giamurile in el, pans sau a$ezat bine, se prinde cu tinte si daca voim mai chituim si deasupra giamurilor, Ins ne- voie nu este. Chitul apasat afara din fait se strange si se intrebuinteaza din nou. Prin procedeul de mai sus chitul tine aproape papa putrezeste giurgiuveaua, iar giamul se lipeste perfect de lemn si nu lass sa treaca apa in inte- riorul rasadnitei. Fig. 9. Rgsadnita rece pus pe groapg. Rasadnita ar fi cea mai simply $i ieftind instalatie decultura, pe care si-ar putea-o face orice amator si iubitorde plante. Aci el poate sa-si inmulteasca plantele, cu ceamai mare usurinta, atat prin seminte, cat si prin butasi. Rasadnitele se intrebuinteaza dupa impreujrari i nevoi,reci sau calde. Cele red se pun direct pe pamant sau dea-supra unei gropi de forma tocului, cum se poate vedea infig. 9; iar Ia rasadnitele calde se intrebuinteaza materiale www.dacoromanica.rocare fermenteaza $i astfel produc caldura. In cazul acesta,cel mai Ia indemana si mai bun ar fi balegarul de cal 3
  33. 33. 34amestecat cu pae, de curand iesit din grajd. In intreprinderimarl se incepe din toamna caratul balegarului pe local des -tinat, pentru facerea rasadnitelor;. insa.cpentru scopuri micise aduce atunci, cand avem nevoie. Natural, ca balegarulproaspat e mult superior celui adus din toamna, cu privirela puterea lui de incalzire si necesifa amestecarea ldr lafacerea rasadnitelor. Cam pe la inceputul lunei Februarie incepem cu prega-tirea rasadnitelor calde si in acest scop asezam balegarul informa de pat, lat de 2.50 m. si inalt de vro 0,80 m.; iarlungimea depinde de numarul tocurilor, ce asezam intrun sir. Fig. 10. Profilul unei rAsadnite calde prin Februarie. Grosimea balegarului variaza dupa anotimp, adica dacafacem rasadnita mai tarziu, de pilda pe la inceputul luiMartie va fi de vro 50 cm. si spre sfarsitul lunei e sufi-dent o grosime de 30 cm. La facerea patului din balegar procedam astfel: dacaavem balegar vechiu, it amestecam cu cel proaspat sau ase-zarn cu furca un strat de vro 20 cm. grosime balegarproaspat, peste cel vechiu de aceeasi grosime, pe urma iarproaspat si asa mai departe pans am obtinut grosimea ne-cesara. E foarte recomandabil, ca fiecare strat in parte saSc batatoreasca cu picioarele, spre a se aseza bine si tot-deodata sa putem vedea, uncle mai e nevoie sa adaugam. Ba-legarul din aceste paturi trebuie asezat, cat se poate de www.dacoromanica.rouniform si bine calcat, formand o suprafata cat de nateda,
  34. 34. 35ca tocurile puse pe el, sa nu se deplaseze. Dupa ce sauasezat tocurile pe patul de balegar, se pune in jurul foro prispa de balegar bine calcat, asa cum se poate vedeain schita. La facerea paturilor calde si asezarea tocurilor trebuielucrat repede, mai ales pe timp geros, spre a evita, catse poate racirea balegarului. In acelasi scop, dupa ce saupus giurgiuvelele pe tocuri, se pun peste ele rogojini sauobloane. Dupa vro 2-3 zile balegarul incepe sa se in-cinga, producand aburi. Acesti aburi trebuiesc lasati sa iasadin rasadnita, tinand giurgiuvelele putin ridicate in timpulzilei. Dupa un interval de 4-5 zile, aburul incepe sa seimputineze si atunci putem pune in rasadnita pamantulprgparat pentru semanaturi. Acest pamant preparat dintoamna si pastrat ad; ostit pans la intrebuintare, se corn-pune de regula din o parte pamant rezultat din putrezireacomplecta a balegarului, ce a servit la facerea rasadnitelor,o parte pamant greu (de aratura) si o parte nisip curat.Din cauza ca micile plante deabia rasarite nu au nevoie dehrana prea multa, este mai rational, ca pamantul sa fie maisarac, decat prea substantial. Pentru semanaturi e suficient un strat de pamant ingrosime de 15 cm.; iar pentru repicat rasaduri in el se vapune vro 20 cm. Pamantul pus in rasadnita se va nivelabine cu o grebla, in asa fel, ca suprafata lui sa fie netedasi sa nu alba nici o inclinatie. Terminand cu aceasta lu-crare si cand pamantul sa incalzit, se poate incepe cusernanarea sau repicarea rasadurilor inaintate. Afar de rasadnitele calde, se intrebuinteaza pentru uncleculturi rasadnite red, adica fara nici o incalzire artificiala.In vedereE: aceasta suprafata pamantului ce va fi ocupatade rasadnita, se va sapa si se va ingrasa la nevoie, dupa.,pretentiile plantelor ce se vor cultiva in ea. Spre siguranta,se pune o prispa de balegar proaspat in jurul rasadnitei,spre a feri plantele de ternperaturi prea variate, mai ales www.dacoromanica.rode raceala din timpul noptii.
  35. 35. 36 Toate rasadnitele, mai ales cele calde, se invelesc intimpul noptii cu rogojini sau obloane, protejand prin aceastaplantele plapande de sub geamuri contra racelii. Pe limpcalduros 5i mai ales cu soare, se va da aer mai mutt saumai putin, dupa pretentiile plantelor. and soarele e preatare, se vor umbri giamurile cu ostrete (un fel de rogojinirare, facthe din trestie), sau presarand pe ele pae dinprispele rasadnitilor, on stropindu-le cu noroi, ceeace nueste insa bine pe timp variabil. Locul cel mai prielnic destinat rasadnitelor, e cel tent devanturi reci 5i bine expus soarelui. In cazul cand nu dis-punem de adaposturi naturale, construim in mod provizoriuun adapost spre crivat, un fel de gard Malt din trestie,rogojini sau scanduri. and vremea sa incalzit bine, seinlaturE aceste adaposturi. A5ezarea randurilor de rasad-nite cea mai favorabila e dela miaza-zi spre miaza-noapte. 2. Sere. A oestea sunt localuri cu pereti construiti din beton,chramida sau din scanduri, invelite cu giamuri cu o sin-gura sau doua inclinatii, in forma de ooarna 5i incalzit2 cucaiorifer sau in mod rudimentar cu canal. Mobilierul inte-rior al serei ii formeaza parapetele 5i politele, pe cari sepun, ghivecele cu plante sau cutiile cu semanaturi. Pentru apaneoesara udatului se afla M sera un bazin sau un butoiu,pentru aflarea temperaturei un termometru si pentru aeri-sirea ei ferestre mobile. Sisteme de sera sunt foarte multe, mai ales pentru culturispeciale, incat descrierea for near cere foarte mult spatiusi nici nu sunt absolut necesare pentru cultura planteloranuale 5i bisanuale. Natural, daca ne sta la dispozitie oastfel de instalatie, este ideala pentru culturile timpurii,caci putem face unele semanaturi mult mai devreme in sera,ca in rasadnita, ceea ce e un mare avantaj, in ceeace pri- www.dacoromanica.roev5te desvoltarea plantei 5i mai ales a infloririi ei. Un
  36. 36. 37amator insa, daca va lucra in mod inteligent cu rasadnitele,va putea obtine aproape aceleasi rezultate, ca si in sera. Fig. 11. Interior de sera cu 2 inclinatii. 3. Unelte. In cultura florilor anuale si bisanuale avem nevoie, pen -tru executarea diferitelor lucrari de: cazma, lopata, grebla,furca, lingura plantatoare, plantator sau saditor, sapaliga§i stropitoare. Mai sunt si alte unelte, de care insa un amator www.dacoromanica.rose poate dispensa usor. Casmaua sau harIetuI de calitate buns are partea lucra-
  37. 37. 38toare de otel, ce poate avea diferite forme: dreapta, ascutitasau rotunjita. Cele cu partea de jos ascutita se intrebuin- ;",:1;,)))i Fig. 12. Casmauateaza cu mult succes in pamanturi grele, argiloase; iar cele-lalte in pamanturi usoare. Coada cazmalei trebuie sa fie dinesenta de lemn tare, ca de pilda salcamul. Ea va fi dreaptasi neteda, daca se poate strunjita, spre a nu face bataila maini si se va termina rotund, in forma de bila sau cuun mic numar. Se recomanda sa se ba.De coada adanc incazma, spre a o proteja contra frangerii. lioeasta uneltaserveste la saparea pamantului, maruntirea si nivelarea lui. Fig. 13. Lopata. Lopata se aseamana mult cu cazmaua, e ceva mai lataputin adusa in sus. Ea e de ordinar din fier, avand parteade jos rotunjita sau dreapta cu marginile ridicate. Coadase face din aceeasi esenta de lemn ca si la casma, nu einsa dreapta, ci putin curbata. Ea serveste la diferite lucrari, ca: nivelarea, amestecarea,darea pamantului prin ciur si altele. Fig. 14. Grebla www.dacoromanica.ro Partea lucratoare a greblei sunt dintii, iar cea condu-
  38. 38. 39catoare, sustinatonred acestora si coada.- Cele mai lezisfentegreble sunt cele de otel si se confectioneaza cu 8 pans la 16dinti drepti sau curbati. De preferat sunt cele cu 12 dinti,de oare ce se pot intrebuinta la on ce lucrare si nu suntprea grele la manuit. Cele mai bune cozi sunt lungi pansin 2 m., din lemn de frasin strunjit. Aceasta unelta se intrebuinteaza la nivelarea solului, lafacerea straturilor si allele. Fig. 15. Furca Furca are ca parte lucratoare 3-4 dinti lungi putinzdusi. Cele mai practice si rezistente sunt cu 4 dinti deotel. Coada ei se face din acelasi lemn si de aceeasi forma,ca si la lopata. Ea se intrebuinteaza la asezarea balegarului in paturilecalde si la alte lucrari. Partea lucratoare a lingurii plantatoare e din metal de Fig. 16. Lingura plantatoare.forma unei linguri lunguete cu marginile aduse; iar ceaconducatoare, un mailer scurt de lemn. Ea serveste la plantarea in straturi a plantelor scoasedin ghivece si allele. Plantatorul sau saditorul e un fel de tams scurt si grosde vro 5-6 .cm. EI poate fi in intregime din lemn saupartea lucratoare ascutita imbracata in metal; iar cea con-ducatoare terminate rotund sau cu un mic umar. www.dacoromanica.ro Aceasta mica unelta serveste la plantatul rasadului.
  39. 39. 40 Sapaliga este un fel de saps de dimensiune mica si deforma variata. Ea e confectionata din otel si se gasesc in Fig. 17.Plantatorul sau sAditorul.comert cu un singur taiusi drept in diferite marimi sau cuunul drept si eel opus ascutit sau bifurcat. Aeeasta unelta de diferite forme si marimi se intrebuin-teaza in tot timpul verii Ia prasit. Fig. 18. SApalga. Stropitoarea e un fel de donita, prevazuta cu o teava,ce porneste oblic dela marginea de jos a vasului. Lungimeatevii trebuie sa treaca peste inaltimea donitei st capul ei seprevede cu un ciur, spre a imprastia apa in forma deploaie. Gaurile ciururilor sunt de diferite marimi si desimi,fiecare pentru anumit stop. Afars de acestea, donita maie inzestrata cu un maner, ce poate avea diferite forme, sprea inlesni cat se poate de mult manuirea ei in timpul uda-tului. Forma si marimea stropitoarelor e foarte variata sidepinde mutt de intrebuintarea for. Cele pentru udat ingrading si Ia rasadnite au de ordinar o capacitate de 8=12 www.dacoromanica.rolitri; iar cele intrebuintate in sera si Ia semanaturi, sunt
  40. 40. 4de 2-5 litri. Stropitoarele de calitate buns sunt confec- Fig. 19. Stopitoarea.-tionate din tabla groasa zincata; iar ciururile for din tablade alama. IV. INTREBUINTAREA PLANTELOR 1. Ca flori aide. Jocul nesfarsit de colori al florilor anuale si chiar alebisanualelor ne atrage, ne dispune si astfel se nage do-rinta de a le avea cat mai aproape in jurul nostru si deaceea le taem florile, pentru a impodobi interiorul locuin-telor noastre. La unele specii, pe langa farmecul colorilorse mai asociaza si un miros suav, ce ne face si mai multa le dori. Desi florile unor specii nu au o durata lungs,in ce priveste conservarea Ion in stare taiata, totusi avemallele de o durabilitate neintrecuta, de pilda: gura leului §imixandrele iii terming in vase cu apa inflorirea treptata abobocilor. De frumusetea acestor flori Mete ne putem bu- www.dacoromanica.rocura de multe ori, mai mult de o saptamana. Ca flori
  41. 41. 42taete conteaza mai mult, cele cu coada lungs sau cu tul-pinele florale inalte ai cu o tinuta dreapta. Asa dar, inprimul rand se va avea in vedere in scopul urmarit, spe-dile 5i varietatile de talie mijlocie 5i mai ales inalta. Deasemenea 5i coloarea decide de multe ori, caci celedeschise 5i curate sunt cele mai preferate. Albul e cautat laanumite ocazii, pe cat timp colorile inchise ai cele vii suntmult dorite in timpul verii. In ceeace privege partea insem-nata de a se prefera intrun an anumite colori, revine modei,a5a ca specialistul, ce se ocupa cu cultura anualelor pentruflori taete, trebuie sa fie perfect initiat in aceasta directie.El trebuie sa caute, sa iasa din comun, aducand totdeodataceva nou, caci altfel se va nage o supraproductie $i preturilevon fi derizorii. Mai trebuie sa cultive plantele in a5a fel,ca ele sa vina in floare in timpul, cand el s000tege lipsafor pe piata. Aniatorul cultiva ce-i place, caci la el con-teaza foarte mult gustul sau propriu. Plante anuale $i bisanuale pentru flori taete pu se cul-tiva numai pentru sezonul de vara 5i toamna, ci chiar pansin iarna. Pentru sperialiati, cea mai rentabila cultura pentruflori taete e cea mai tarziu posibila 5i mai ales, cand cheI-tuelile de incalzire ale serelor sunt Inca foarte reduse. Cultura plantelor pentru flori taete in timpul verii 5itoamnei e simpla $i uwara, pe cand cea care ne procuraflorile necesare in timpul iernei e mult mai Brea, caci elepretind o deosebita gi prioeputa ingrivjire in sera. Ale-gerea speciilor ai varietatilor pentru acest scup este foarterestransa, cad experientele in aceasta directie sunt Incaprea putine. Ca sortimentul acestor plante e a5a de sarac,vina principals ar fi, ca numai putine specii infloresc vo-ioase 5i bine colorate in acest anotimp lipsit de lumina sufi-cienta $i atat de necesara desvoltarii lor. Deci, succesuldepinde foarte mult de o puternica influents a luminei so-bare 5i de aceea rezultatele sunt atat de deosebite an de an.Cu cat toamna va fi mai .uscata gi cu soare, deci mai cal- www.dacoromanica.roduroasa, Cu atat va fi mai favorabila plantelor, cari suntdestinate unei culturi tarzii in iarna.
  42. 42. 43 De fortat nu poate fi vorba la nici una din planteleanuale, caci toate nu pretind de cat o caldura putin tem-perate. Pe aceste plante trebuie sa le privim ca intarziatesau venite de timpuriu in Hoare si provocate pe o cale catmai apropiata de cea in aer Tiber, au nevoie de o desvoltareinceata. 2. Ca plante de ghivece. Un insemnat numar de anuale si bisanuale din care seintrebuinteaza la plantarea straturilor, sunt admirabile plantepentru ghivece. Alegerea for trebuie facuta cu pricepere siatunci vom avea plante anuale inflorite in ghivece, aproapein orice timp al anului. Majoritatea se acomodeaza foarteusor in aceasta stare impusa 5i numai putine dintre anualesunt pretentioase, cerand o ingrijire mai atenta. 0 calitatede netagaduit 5i foarte avantagioasa, este durata desvol-tarii for relatif foarte scurta pang la o inflorire bogata. In cultura la ghivece vom distinge doua grupe de anuale i anume: plante crescute de mici in ghivece si acelea careau fost cultivate in rasadnita sau pe brazde afara, scoasede aci ci puse in ghivece, cand sunt imbobocite sau chiaraproape inflorite. Aceasta deosebire de tratament este Impusde felul -de organizare al radacinilor. Plante le, ale carorradacini pivotante desvolta numai putine radacini laterale,trebuiesc cultivate dela inceput in ghivece, caci !ele nu suntin stare sa-si tins pamant pe radacini, dace ar fi culti-vate la brazde cci apoi scoase, spre a fi puse in ghivece.Altfel se prezinta acelea, care desvolta o bogata ramificatiede radacini. Ele tin perfect pamantul pe radacini, candsunt scoase, din brazde 5i puse in ghivece, fare ca sa beprovoace nici cea mai mica perturbare in crestere. Des-voltarea paltitelor in rasadnita sau la brazde este multmaifavorabila, cultura mai usoard si La culture anualelor directs in ghivece, ale gem fasadul www.dacoromanica.rocel mai viguros, spre a ne asigura dela inceput un SUCC2S
  43. 43. 44deplin. D2 regula cultivam numai o singura plants intrunghiveciu. In majoritatea cazurilor intrebuintam un amestecde pamant, compus din pamant rezultat din balegarul derasadnita bine putrezit, compost 5i o mica parte de nisip.Cand ne lipseste compostul, it inlocuim cu pamant greu(pamant de aratura, daca se poate degerat), majorand cevapamantul din rasadnita. Proportia obisnuita este de 2 partipamant de rasadnita, 1 parte pamant greu 5i 1/2 partenisip. Plante le puse la ghivece, ca scopul de a fi cultivatemai departe in acestea, se trateaza la fel, ca si rasadulpus la ghivece pentru plantarea lui ulterioara la brazde,cu deosebirea, Ca Se va tine cont la timp de necesitateaschimbarei for in ghivece potrivit de mari. Spre indepli-nirea mai naturals a conditiunilor de crestere a plantelorin ghivece, Ie plantam cu acestea cu tot la brazde, dandu-leaci distanta suficienta desvoltarii lor.. Pe timp calduros seva uda abundant si se va stropi peste zi. Plante le bine in-radacinate si cu o crestere viguroasa au nevoie, sa fie udataregulat cu ingrasamant lichid. Cultura celeilalte grupe de plante anuale este mult maiusoara Ace le plante, cari voim sa ne infloreasca in prima-vara, le plantam rasadul viguros inteo rasadnita tem-perate 5i la anumite specii chiar intruna rece. Atat timp,cat vremea nu ne ingaduie a le creste in aer liber, va ra-mane giamurile peste plante, insa vom aerisi din belsug,de cate on va fi posibil. Cand perioolul brumei a trecut,se vor inlatura definitiv giamurile. Cele, cari voim sa ne vine mai tarziu in Hoare, setrateaza ca si rasadul obisnuit, dandu-le la brazde spatiurnecesar, spre a se putea desvolta regulat 5i astfel sa capeteo forma frumoasa. Intretinerea for e la fel, ca a celor, ceraman definitiv pe straturi. Cand plantele sau desvoltat binesi de regula bobocii sau colorat, se scot cu bagare de seams,menajand cat se poate radacinile. E foarte recomandabil,ca inainte de a face aceasta operatic, cu o zi, sa se ude www.dacoromanica.roplantele patrunzator, spre a se tine bine pamantul pe ra-
  44. 44. 45dacini. Li se va da marimea de ghivece potrivita balului depamant si in loc de a pune atat dedesubtul cat si deasupraradacinilor tot pamant din brazde, spre a umple ghiveciulreglementar, e mult mai favorabil inradacinarii in vas,ca acesta sa fie inlocuit cu pamant baligaros. Prin regle-mehtar se intelege, ca pamantul sa fie bine apasat in jurulradacinilor si sä se last de un deget ghiveciul gol, ceeaceeste foarte necesar pentru a putea uda planta patrunzatordintro singura data. Dupa aceasta se aseaza plantele introrasadnita destul de inalta, ca giurgiuvelele puse pentruinradacinarea lor, sa nu le atinga. Cateva zile mai tarziuse va observa o stare mai vesela a plantelor si atunci ince-pem sa aerisim, inlaturand apoi de tot giamurile. Astfeltratate, plantele scoase din brazde, nu vor suferi deloc, ince priveste frumusetea lor. 3. Ca plante de balcoane si ferestre. Cand e vorba de ornarea balcoanelor sau a ferestrelorcu plante florifere, in primul rand se pomeneste de muscate. Si intradevar, rare on se vad alte plante intrebuintatein acest scop. De putin timp insa a inceput, ca muscatelesa fie inlocuite cu Petunia, pentru impodobirea acestora,caci valoarea plantelor anuale nu era si nici nu este incadestul de bine cunoscuta. Daca not ne intrebam, ce cali-tati trebuie sa alba o planta anuala, spre a fi de efectintrun balcon sau la o fereastra, atunci raspunsul trebuiesa fie urmatorul. Planta trebuie sa se acomodeze usor cutraiul modest din cutia de balcon si in acelasi timp, sacreasca voioasa 5i sa infloreasca din belsug. Afars de aceste conditiuni, ea trebuie sa suporte cuusurinta uscatura trecatoare 5i vanturile la care e adeseaexpusa. Cele mai preferate sunt acelea, cari infloresc nein-trerupt dela plantarea lor in cutii pand toamna tarziu.Toate aceste calitati le posecla muscata in gradul cel mai www.dacoromanica.roinalt, insa in verile prea calduroase in regiunile de ses,
  45. 45. 46ele se parlesc si inoeteaza de a mai inflori. Printre anualeeste o planta, care poate sa inlocuiasca cu mult succesmuscata si aceasta este petunia. Coloritul viu si foartevariat al florilor, cresterea voioasa, cu tulpinele lungi,flexibile si pline de flori, ce se inlocuiesc neintrerupt, serevarsa elegant peste cutia balconului. Cladirile cu fatadelefor reci si monotone capata un deosebit farmec si viata,prin impodobirea for cu flori, ce raspandesc cu sinceritatedorul de a trai. co mai mare neajuns in ceeace priveste intretinerea plan-telor in cutii pe balcoane sau la ferestre, este in majori-tatea cazurilor, marimea insuficienta a acestor vase. Deregula, din cauza spatiului prea restrans al balcoanelor,proprietarii acestora iii construesc cutiile destinate plan-tatului mult prea mici, asa ca pamantul pus in ele, e insu-ficient ca hrana necesara desvoltarii oomplecte a plantelor.Prhitectii ar trebui sa aiba in vedere astfel de aranjamenteornamentale la intocmirea planului de cladire, cad nu credsa existe orn, caruia sa nu-i faca placere prezenta uneiflori. In acest stop sa se prevada un loc mai spatios pebalcoane, pentru cutii suficient de late si adanci, asa caplantele sa alba hrana mai din belsug. De oarece pamantuldin cutii in cele mai multe cazuri e insuficient pentru hra-nirea plantelor, cum ea mai amintit, suntem nevoiti a pre-para un pamant cat mai substantial. Cand conditiunile favorabile desvoltarii plantelor au fostindeplinite, atunci nu este neaparata nevoie, ca pamantuldin cutii sa fie inlocuit in fiecare an, ci numai ingrasat.Un ingrasamant ieftin si foarte hranitor ar fi faina deoase, (oase macinate sau cazatura dela strunjit nasturi),ce se amesteca bine in proportie de 10-15 gr. la 1 kg.pamant din cutie. In timpul vegetatiei nu trebuie sa lipseasca umiditateaneoesara, udand plantele seara patrunzator; iar pe vremesecetoasa se va uda si dimineata. Cu toate aceste ingrijiri www.dacoromanica.roplantele arata cate odata o crestere saracacioasa; atunci
  46. 46. 47suntem nevoiti, a ajuta cu ingrasaminte chimice dizolvatein apa, dupa cum sa mai descris. Desvoltarea plantelor ne va arata curand, daca saudat ingrasaminte suficiente sau nu. 0 desvoltare insa preaviguroasa a frunzelor nu trebuie provocata, prin intre-buintarea multa de ingrasamant azotos, caci aceasta arinfluenta in rau in ce priveste inflorirea bogata. Asa dar,cu ingrasamintele pur azotoase trebuie sa fim prudenti side aceea, spre o mai mare siguranta de reusita se reco-manda ingrasamintele complecte, cum e de pilda Nitro-phoska". Nu este nevoie, decat odata sau d2 cloud on p2saptamana sa se ude cu o solutie de 2-3 grame la 1litru de apa. La plantarea acestor cutii vom prefers plante delaghivece mai avansate in desvoltarea lor, in stare imbobo-cita sau in floare. In timpul vegetatiei se vor taia toateflorile, ce sau treout, spre a evita legarea semintei. Prinaceasta se provoaca o inflorire mai bogata itdurata mai lungs. Cum vedeti, prin putina pricepere gi buns-vointa, sepoate face foarte mult in ce priveste impodobirea balcoa-nelor 5i a ferestrelor, ce da dovada de mult bun simt 5iin acelasi timp contribui2 la haina permanents de sal.-batoare a unui oral. www.dacoromanica.ro
  47. 47. PARTEA H-a PLANTE ANUALE Spre o orientare mai lesnicioasa in ce privete intrebuin-tarea lor, le vom imparti in mai multe categorii §i anume: 1. In plante florifere care servesc la plantarea ronturilorsau florile for se intrebuinteaza in stare proaspata taetela ornarea vaselor sau a diferitelor lucrari florale ; 2. In plante ornamentale prin forma sau coloritul frunzelor ; 3. In plante agatatoare sau volubile, §i 4. In aka zisele plante cu flori-de-pae. 1. Plante florifere care servesc la plantarea ron-turilor sau florile for se intrebuinteaza in stareproaspata taete la ornarea vaselor sau a diferitelorlucrari florale. Alonzoa syn Alonsoa. Ruiz et Pay. Dedicat botanistulai peruvian Alonso Zanoni. Rom. Alonzoa, fr. Alonzoa, ger. Alonzoa. Acest gen face parte din fam. Scrophulariaceae §i are 6specii de plante erbacee sau sufrutescente, toate de originade prin Peru, Mexic §i Chile. Alonzoa Warscewiczii Regel. syn. A. compacta /tort.A. grandiflora hort. de origina din muntii Peru, e o plantssufrutescente cultivate ca anuala. Crete intre 30-80 cm. www.dacoromanica.roinalta, inflorind din Iulie pans toamna. Crete foarte tu-
  48. 48. 49foasa cu ramificatiile glabre, patrunghiulare. Frunze le opusesunt oval-lanceolate, la baza aproape cordiforme, neegalincis-dentate, de un verde intensiv. Florile sunt dispuse intrun ciorchine rar si terminal,purtate de pedunculi lungi de 1-2 cm. Caliciul are 5 divi-ziuni egale de 5 mm. lungi, iar corola neregulata si in-toarsa in afara, de coloare rosie-roz luminoasa este pre-vazuta cu un tub scurt. 0 frumoasa variatiune este compactor, care creste inatta Fig. 20. Alonzoa Warscewicziide vreo 30 cm. si infloreste mai de vreme; e de coloarestacojie inchisa. Alonzoa incisifolia Ruiz ct Pay. syn. A. urticaefoliaStead., A. incisa hort. de origins din Chili, este o platasufrutescenta si o cultivam ca anuala. Creste cam 30-60cm. inalta si infloreste din Julie pane in toamna. Se asea-mana foarte mult cu precedenta, insa are florile mai micisi de coloare rosie deschisa. Alonzoa linifolia. Roezl. syn. A. pumila hort., originara www.dacoromanica.rodin Mexic este o plants deasemenea sufrutescenta, cultivate
  49. 49. 50ca anuala. Cre$te bine ramificata de jos, are 30-40 cm.inaltime, cu frunzele linear-ascutite, asemanatoare celor dein. Florile sunt foarte numeroase de culoare ro$ie luminoasa,deta$andu-se bine de verdele inchis al frunzelor. Timpalde inflorire este din IunieSeptembrie. Alonzoa produce un elect frumos in partere si platbandeprin culoarea florilor, abundenta lor, durata infloririi $i prinfinuta ei eleganta. S2 preteaza deasemenea bine in grupeman $i mici $i chiar ca plants de ghivece cultivate in sera, Cultura. Ele eer o expozitie luminoasa si un pamantmijlociu. Cea mai indicate e cultura anuala $i in aceststop se seamana pela inceputul lui Martie in rasadnitatemperate. Se repica si se ciupe$te odata, spre a se ramificabine de jos. Prin Mai se planteaza la locul definitiv pedistanta de 30-40 cm., dupe ce rasadul sa imputernicit. Daca voim a avea plantele inflorite spre Lama, facemo semanatura prin Mai Iunie la ghivece kde pamant de padure sau de frunza, amestecat cu pamantde brazde, argilo-nisipos. In timpul culturei se sehimbaghivecele de cate on e nevoie si se ciupesc plantele, sprea se ramifica bine $i a nu inflori pans in Octombrie. Inacest interval li se va da ingra$aminte lichide, spre a lestimula cresterea. ;Alonzoa se poate inmulti u$or $i prin buta$i $i iarnain sere reci. Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani $1rasare pans in 2 saptamani. Amarantus L. Etimol. in elena : a= nu, marainein = a se vesteji,cu aluzie la flori, cari isi pastreaza un timp indelungatculoare. Rom. Stir, fr. Amarant, 9er. Amarant. Sunt plante erbacee anuale, erecte sau atarnatoare in www.dacoromanica.rojos, ce fac parte din familia Amarantaceae, avand vro
  50. 50. 5145 de specii, raspandite pe tot globul pamantesc. Ca celemai des intalnite in cultura sunt: Amarantus caudatus L. este originar din India si creste Fig. 21. Amarantus caudatusintre 60-100 cm. malt, inflorind din Iuni2 pans in toamna. Are tulpina groasa, erects, ramificata; frunzele alterne,lungi, petiolate, eliptice sau oval-lanceolate $i scurt acumi-nate. Florile mici sunt aglomerate in verticile numeroase dis- www.dacoromanica.ropuse in spice lungi si mari, formand impreund o panicula
  51. 51. 52lunga de coloare rosie inchisa, care atarna in jos. Ca va-rietati avem: Amarantus caudatus normalis lutea cu florile galbui. Amarantus caudatus normalis albiflorus syn. viridis cuflori albe verzui. . s , 4 I 1k; g, 01150.7 R 4":" Fig. 22, Amarantus paniculatus Amarantus caudatus gibbosus hort., este o varietate maimult interesanta de cat frumoasa si mai putin viguroasa,avand florile de coloare rosie inchisa, aglomerate in smocuridistantate de marimea unei nuci §i dispuse intrun spicterminal aplecat in jos; iar frunzele sunt de coloare cafeniepurpurie. www.dacoromanica.ro Toate varietatile acestei specii pitoresti se intrebuinteaza
  52. 52. 53cu mull succes la diferite impodobiri in parcuri ci gradini,ca: in grupe, in platbande, in peluze, plantate solitarein vase mari sau terase, in fata bosch2telor $i altele. Amarantus panicula tus L. syn. A. sanguineus L., esteoriginar din Indiile Orientale si creste intre 1-11/2 m.inalt, inflorind din Tulle pana in toamna. E o planta no-busta cu tulpina scurt paroasa, cu striatiuni rosii. Frunzelealterne, petiolate suntlungi oval-lanceolate de culoarerosie ca sangele. Florile purpurii sunt parte dispuse inglomerule la subtioara frunzelor superioare, parte in spicelungi, formand o panicula mare ramificata, aproape erecta. Aceasta specie aproape ca nu se mai vede prin gradini,ci o varietate a ei, Amarantus sanguineus nanus hort., carecreste cam de vro 50 cm. Malta si S2 poate intrebuinta$i ca planta de bordura la ronturi cu plante inalte. Amarantus tricolor L. syn. A. gangeticus L. originar dinIndiile Orientale are tulpina groasa ramificata, ce cresteintre 75-100 cm. Malt. Frunzele tricolore, alterne, pe-tiolate sunt numeroase, ovale sau oblong-lanceolate, acu-minate, spre baza verde deschis sau galbene, la mijlocrosu purpuriu transparent sau carmin inchis, apbi o largepats galbena transparenta, care ocupa partea spre varfullimbului si terming de regula in verde. La unele din contraverdele este la baza limbului si rosul la varf. Florile verzirosietice, fare nici o valoare decorative, sunt numeroase,insirate in glomerule stranse dealungul tulpinei i rami-ficatiilor. Coloritul frunzelor este totdeauna subordonatunei bune culturi. Foarte frumos colorat este varietatea splendens". Totla aceasta specie se mai numara $i varietatile horticole: Amarantus bicolor _ruber hort. are frunzele tinere rosulucitor sau carmin transparent; iar cele imbatranite primesco coloare inchisa, °pack batand chiar in verde. Amarantus melancholicus ruber hort. este o planta foarteinteresanta cu frunzele de coloare rosie-rozee lucioasa. www.dacoromanica.ro Amarantus tricolor coleifoljus hod. are frunzele rosii
  53. 53. 54.purpurii in partea centrals a limbului $i spre margine verdedeschis. Aceasta plants are infatisarea unui Coleus urias. Amarantus salicifolius Veitch. este o specie originara dininsulele Philipine, care creste intre 80-100 cm. inalt cutulpina ramificata dela baza. Frunze le alterne sunt lungiintre 12 pans la 35 cm. si cam 1 cm. late, de forma Ii-neara cu marginile undulate aproape crete. In liner* Fig. 23. Amarantus salicifoliusfrunzele au o coloare metalica, bronzata, iar mai tarziuroz-purpuriu pal si mai pe urma da in portoCaliu panala rosu. Prin cresterea eleganta, piramidala si frumosul colorital frunzelor, grupate mai multe la un loc, sunt de un efect www.dacoromanica.roadmirabil. De asemenea se prezinta bine plantate in peluze
  54. 54. 55sau in vase mari ai chiar ca plante de ghivece pentru timpurde toamna sunt foarte decorative prin coloritul lor. Cultura. De oarece aceste plante sunt cu atat mai fru-moase, cu cat sunt mai viguroase $i tufoase, pentru aceastase va alege un pamant humps, Bras ii expus la soare saude nu ne sta la dispozitie, it vom imbunatati, prin adau-gare de compost, gunoi putred de grajd sau altele. Pe timpsecetos nu se va neglija cu udatul. Semanatul se poate facepela inceputul lui Aprilie in rasadnita temperate sau rece$i apoi rasadul se va repica sau pune la ghivece mica. Plan-tarea la locul definitiv se va face pela inceputul lui Maipe distante de 40-50 cm. rasad de rasad. Se poate sernana $i direct la locul destinat dela 15cAprilie in sus, rarind plantele prea dese la timp, spre aavea spatiul suficient necesar desvoltarii for ulterioare.Restul culturii consta in pra5it si indepartarea buruienilor. Puterea de germinatie a semintelor este de 4 ani sfrasare intro saptamana. Antirrhinum L. Etimol. in elena: antiasemanator, rhinosnas. Rom. Gura leului, fr. Muffler, ger. LOwenmaul. Sunt plante erbacee anuale sau vivace, mai putin arbus-ti,.cari fac parte din fam. Scrophulariaceae. ;.11cest gen se compune din vre-o 25 de specii originarede prin tinuturile temperate ale emisferei nordice. Singuraspecie pe care o avem ii culture este: Antirrhinum majus L. de origins din Europa de Sud$i .Africa de Nord, este o plants vivace, ce se cultiva caanuala sau bisanuala. Creste intre 20-8G cm. inalta, in-florind cam peste 10 saptamani_ dela semanare, de ordinardin Iunie pans la brume. Ea este o plants glabra, ce seramifies dela baza, are frunzele inferioare opuse, oblong-lanceolate, iar cele superioare alterne lineare. Flori le nu- www.dacoromanica.romeroase scull pedunculate de culoare foarte variata sunt
  55. 55. 56 dispuse in raceme sau spice dense. Coro la este de 4-5 cm. lungs, cu tubul umflat la baza, iar limbul bilabiat. Buza superioara este bilobata 5i curbata spre afara; iar cea inferioara trilobata. Dupa inaltime am im- partit gura leului in 3 grupe i anume, in va- rietati inalte, mijlocii 5i pitici. Ca varietati inalte, ce cresc intre 50-80 cm. a- vem: Antirrhinum malus grandiflorum KOnigirz Victoria, alb curat. Antirrhinum majus grandiflorum Othello, al- bastru violet. Antirrhinum wilds grandiflorum Rubin, ro5u rubiniu. Antirrhinum majus grandiflorum Venus. roz deschis cu gatul alb. Antirrhinum majus grandiflorum fl. pleno lu- team, galben. Antirrhinum majus grandiflorum fl. pleno de - licatum, roz liliachiu. Antirrhinum majus maximum Die Rose, roz foarte frumps. www.dacoromanica.roFig. 21. Antirrhinum majus grandiflorus
  56. 56. 57 Antirrhinum majus maximum Kanarienvogel, galben des-chis. Varietatile mijlocii sunt intre 30-50 cm. inalte, ca: Antirrhinum majus nanum grandll. Gold Monarch, gal-ben auriu. Antirrhinum majus nanum maximum Orangekonig, galbenteracota. Antirrhinum majus nanum maximum Schneesturm, albcurat. Printre varietatile pitici cu o crestere de 15-20 cm.,rare on pana la 25 cm. Malt, sunt de exemplu: Fig. 25. Antirrhinum majus pumilum Antirrhinum majus pumilum Brillantrosa, de coloare roza. Antirrhinum majus pumilum Crescia, rosu incbis. Antirrhinum majus,pumilum album, alb. Gura leului este una din cele mai placute plant2 de gra-dina, de oarece infloreste abundent 5i aproape neintreruptpana la inghet. Afars de aceasta, varietatile inalte pe langaca se intrebuinteaza in grupe mari 5i platbande, dau un admirabil material decorativ ca flori ta2t2, in vase cu apa,in care tin un timp ind2lungat. Cele mijlocii si pitici se www.dacoromanica.ro intrebuinteaza in grupe mai mici, ca borduri, printre pietre
  57. 57. 58si altele. Varietatile lui rtmilum se mai cultiva Cu successi la ghivece. Caltura. Ii prieste orice pamant usor nisipos, expus lasoare i chiar la semi-umbra. Semanatul se poate face ladiferite epoci. De obicei se seamana prin imprastiere pelainceputul lui Martie in rasadnita calda sau la inceputullui Aprilie intriuna rece. Spre a obtine o inflorire timpurie in primavara, facemo semanatura prin AugustSeptembrie afara pe brazda,invelind semintele cu nisip cernut. Cand rasadul sa maritbinisor, se repica in rasadnite reci, unde vor putea siierna sau it repicam cafe 3-4 fire in ghivece de 10-12 cm. in diametru, iernandu-1 in rasadnite reci adanci sau in sere reci. Rasadul nu sufera aproape de loc, cand sun-tern nevoiti sa tinem rasadnita inchisa 4-5 saptarnani din cauza gerului i astfel plantele sa fie lipsite de lumina 5i.aer suficient. Insa cum vremea sa imbunatatit, aerisim sf-dam lumina din belsug. Primavara, cand rasadul sa pusbine in vegetatie, ajutam din cand in cand cu ingrasaminte lichide. Pela jumatatea lui Aprilie 5i chiar mai devremeplantain gura leului la locul definitiv pe distanta de 30-50ctn. dupa marimea varietatii. Cultivat in modul acesta, elva inflori prin AprilieMai. Pentru o uniformitate sigura in ce priveste coloarea florilor si cresterea plantelor, vom inmulti gura leului prin butasi, cad prin seminte, on cat de bine selectionate au fost ele, tot mai dau variatittni.!Afars de calitatile mostenite dela plantele mume prin in- multirea din butasi, ele vor inflori mai devreme, ca celeobtinute prin seminte. Puterea de germinatie a semintei este de 4 ani si rasarein 2 saptamani. www.dacoromanica.ro
  58. 58. Arctotis L. Etimol, in elena: arctosurs, ous, otusureche. Rom. Arctotis, fr. Arctotis, ger. Barenohr. Sunt plante floconoase, erbacee, anuale, vivace sau su-frutescente, cari fac parte din fam. Compositae, avand vre-o30 de specii de origins de prin Africa de Sud si unadin Abisinia. Dintre anuale singura specie pe care o avem in cultura,este: Arctotis grandis. Thunb. originara din Colonia Capului. Fig. 25. Arctotis grandisAceasta plants cu tulpina ramificata dela baza creste pansla 80 cm. Malta, inflorind din Iunie pans la inghet. Frun-zele asezate in forma de rozeta sunt oblong-neregulat-lobatede culoare alburie. Florile numeroase sunt dispuse in capi-tule mari pans la 7 cm. in diametru, cu cele radiate de www.dacoromanica.rocoloare alba pe fata si liliachii pe dos. Un cerc galben
  59. 59. 60inconjoara discul, iar florile tubuloase sent de un albastrudeschis. Se aseamana foarte mult cu Dimorphotheca, cu care parea fi inrudita. Planta este foarte florifera si ornamentala, rezistandfoarte bine caldurilor mari din ses. Afars de intrebuin-tarea ei in grading, da admirabile flori taete. Cu Itura. Le prieste pamanturi nisipoase, gunoite si ex-puse la soare. In oe priveste udatul trebuie sa fim prudenti,caci umiditatea prea abundenth cauzeaza putrezirea plantei.Se seamana primavara in rasadnita, se repica si se plan-teaza prin Mai la locul destinat pe distanS6 de 30-40 cm. Puterea de germinatie a semintei este de 2-3 ani sirasare cam in doua saptamani. Brachycome Cass. Etimol. in limba elena: brachgs=scurt, kome=par (papus). Rom. Brachgcome, fr. Brachgcome, ger. Kurzschopf. www.dacoromanica.ro Fig. 27. Brachycome iberidifolia
  60. 60. 61 Sunt mici plante erbacee anuale sau vivace, ce fac partedin fam. Compositae. Acest gen se compune din vre-o 40de specii de origins de prin Australia, 3 din Noua Zelanda4i una din Africa de Sud. Singura specie anuala ce se gra in culture, este: Brachgcome iberidifolia Beath., originara din Australia,creste de 20-30 cm. inalta si infloreste cam la 10 sapta-mani dela semanare, de ordinar din IulieSeptembrie.Creste foarte ramificata dela baza, formand tufe de 20-25cm. in diametru 1i chiar mai mult. Frunze le sunt alterne,penatisecate, cu segment-ingust-linear. Florile sunt dispuse in capitule solitare, terminale, de22-25 mm. in diametru cu involucrul campanulat; celemarginale marisoare se ruleaza dupa inflorire i sunt laplanta tip de coloare albastra intensive cu o pea alba labaza, iar discul aproape negru. Ca varietati horticole avem:alba cu florile albe, rosea cu florile radiale de coloare roz-liliachiu i coerulea cu ele de un frumos albastru. Brachycome iii deschide dinteodata un mare numar deflori, formand prin acestea un covor de o frumusete rare.Din cauza ca cresc tufoase si pitice, se intrebuinteaza foartemult ca plante de bordura. Ca tiara. Le prieste numai locuri expuse la soare si pa-manturi permeabile. Cea mai prielnica semanatura se facedela sfarsitul lui Martie pang in Aprilie in rasadnita tem-perate. Rasadul se repica si prin luna Mai se planteaza lalocul destinat pe distanta de 20-30 cm. si astfel vor in-flori prin Iunie. Semanat in randuri la locul definitiv prinAprilieMai vor fi in floare din Julie pans in Septembrie.Se poate semana gi prin Septembrie, repicand rasadul cate4-5 la ghivece de 10 cm. in diametru, iernandu-1 la recesi ferindu-1 de umiditate prea mare. Astfel se procedeazanumai spre a avea plantele inflorite devreme in primavara.Puterea de germinatie a semintei este de 3 ani i rasarepana in 3 saptamani. www.dacoromanica.ro

×