Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Cultura castravete

1,811 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Cultura castravete

  1. 1. •Cultura de castravetiCultura la castraveti Castravetele este o planta legumicola care se pote cultivain camp, spatii protejate (sere si solaria) asigurand esalonarea consumului pe o perioada catmai indelungata.Fructele se consuma la maturitatea tehnica, fiind mult apreciate in alimentatie pentru insusirile
  2. 2. si continutul diversificat in elemente nutritive.Se poate consuma atat proaspat cat si conservat.Cultura castravetilor in spatii protejate (sere si solarii).Acest sistem de cultura este foarte des utilizata datorita obtinerii de productii timpurii siextratimpurii, de fructe semilungi si mici tip cornichon. Pregatirea solului incepe din toamna, prin strangerea si scoaterea resturilorvegetale ale culturii anterioare si fertilizarea de baza cu 60-80 t/ha gunoi de grajdsemidescompus, 50-60 kg s.a. /ha P2O5, 50-60 kg s.a. /ha K2O, ce se incorporeaza in solodata cu afanarea adanca. In primavera se completeaza fertilizarea cu 50-60 kg s.a. /ha azot. Rasadurile se produc prin semanat direct in ghivece sau cuburinutritive cu latura sau diametrul de 7-8 cm, sau ghivece din turba (Jiffy-pots).Pentru 1 hacultura sunt necesare 0,7-0,8 kg seminte.Epoca de semanat se stabileste in functie de data prevazuta pentru plantare, intre 10-20februarie pentru culturile in solarii amenajate special si mai tarziu pentru culturile realizate insuccesiune dupa producerea rasadurilor.Plantarea se realizeaza in perioada de 5-15 aprilie.Lucrarea se executa manual, in gropi deschise cu lingura de plantat sau cu sapa.Lucrarile de intretinere se refera la completarea golurilor, prasile si udari.Atentie deosebita trebuie acordata prevenirii si combaterii agentilor patogeni si a daunatorilorla care plantele sunt mai expuse decat in camp datorita conditiilor specifica de cultura.Amintim cateva boli si daunatori intalnite la cultura castravetilor. Aceste boli pot aparea atatin spatii protejate cat si in camp liber.Mozaicul castravetilor (Cucumber mosaic virus) .Boala produce pagube mari, patogenul fiind foarte virulent si afectand, pe langa castraveti,pepeni, tomate, dovleacul, ardeiul, spanacul etc afecteaza circa 700 de specii apartinatoare la40 de familii botanice.Simptomele primare sunt vizibile pe frunzele tinere, sub forma de mosaic internervurian difuz,care poate evolua in ingalbenirea si uscarea frunzelor, sau chiar uscarea generala aplantelor.Produce si marmorarea fructelor, uneori si deformarea acestora.Sunt doua tipuri de virusi care produc mozaicarea castravetilor. Primul este virusul Marmor
  3. 3. cucumeris Holmes al doilea este Cucumis virus 1 Smith, Cucumber mosaic cucumovirus(V.M.C. 1). Un alt virus care afecteaza castravetii este V.M.C.2 acesta produce deformareafrunzelor si lastarilor,chircirea plantelor si se transmite si prin seminte.Virul este raspandit de afide.Gravitatea si perioada de aparitie depinde de gradul de inmultirea celor 60 de specii de afide vectoare ale virusului.Prevenirea si combaterea mozaicului se realizeaza prin folosirea de seminte neinfectate,izolarea culturilor de castraveti fata de alte plante-gazda, mentinerea culturii de castravetilibera de afide si distrugerea buruienilor sunt masuri preventive recomandate.Patarea unghiulara a frunzelor (Pseudomonas syringae pv. lachrymans.).Produce pagube atat la castreaveti de sera cat si la castraveti de camp, simptomele fiind insamai vizibile la cele de sera.Primele simptome apar insa pe frunzele cotiledonate, sub forma unor pete mici, cu aspectuleios la inceput, apoi brune.Pe frunzele adevarate atacul este present sub forma de petedelimitate de nervure,din care cauza apar colturoase.Petele sunt hidrozate cu exsudat pe vremeumeda.Frunzele se necrozeaza apar perforate din cauza tesutului uscat al frunzei care serupe.Pe fructe petele sunt mici, hidrozate, usor denivelate.Bacteria se localizeaza in tegumentsemintele fiind si ele infectate.In sere poate sa apara si tipul de infectie sistemica, prin tulpina si petiol pana la fruct.Acesteplante infectate sistemic, tesutul vascular este ingalbenit iar fructele se inmoaie si pot prezentaexsudat bacterian pe suprafata.Bacteria se transmite mai ales prin seminte infectate.Resturile vegetale nedescompuse prezintade asemenea o posibila sursa de infectie.Picaturile de apa ajuta la diseminarea bacteriei incultura.Pagube importante pot aparea in culturile irigate si in conditii de precipitatii frecvente incamp.Bacteria necesita temperature ridicate 25-28 grade Celsius, temperatura minima fiind injur de 0 grade, iar maxima de circa 35 grade Celsius.Prevenirea si combaterea bacteriei se poate realize prin rotatia culturilor (cel putin un an) sidescompunerea cat mai buna a resturilor vegetale.Combaterea chimica se realizeaza cu substante pe baza de cupru cum ar fi:Zeama Bordeleza inconcentratie de 0,75 % ( 50 g in 8 l apa), Champ 77 WG 30 g in 10 l apa,Manoxim C 50 PU inconcentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha),Funguran OH 50 WP in concentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).In sere se recomanda intreruperea udarii prin aspersiune a culturii.Putrezirea semintelor si caderea plantutelor.Acest fenomen apare la rasaduri si este frecvent si in semanaturile de camp.Simptome.
  4. 4. Baza tulpinitei plantelor devine translucida, se subtiaza la nivelul solului si plantutacade.Boala este cauzata de un grup de ciuperci de sol din care unul mai important Pythium siuneori mai apare si Rhizoctonia solani si alte grupe de ciuperci.Pentru a nu aparea aceste tipuride ciuperci conditiile de mediu din rasadnite si solaria este foarte importanta.Factori care favorizeaza infectiile sunt: temperatura moderata, umiditatea aerului si a soluluipeste normal, formarea condensului, aerisirea insuficienta.Combaterea chimica se poate realize prin tratamente la sol si tratarea semintei.Tratamente lasol se pot efectua prin stropirea stratului germinativ cu Previcur Energy in concentratie de 0,1% (100 ml in 100 l apa pe 30 m2) rasadnita, si la transplantare in concentratie de 0,1 % (100ml in 100 l apa pe 600 m2),se administreaza pe sol, la baza plantei circa 150 ml solutie peplanta.Descrierea si combaterea manei castravetilor (Pseudoperonospora cubensis).Plantele sunt atacate in toate fazele de dezvoltare, boala manifestandu-se pe frunze prinaparitia unui numar foarte mare de pete, cu diametrul de 2-24 mm, de regula colturoase, lainceput de culoare verde-galbuie, apoi galbene ca lamaia, pentru ca dupa cateva zile sa devinabrune deschis. In dreptul petelor, pe fata interioara a frunzelor, se formeaza un puf cenusiu-violaceu, alcatuit din organele de inmultire asexuata a ciuperci.In conditiile favorabile dezvoltarii bolii sunt atacate aproape toate frunzele plantelor, incepandcu cele bazale, pe fiecare frunza formandu-se peste 200 pete, care pot sa conflueze si sadistruga astfel portiuni mari din limb.Frunzele puternice atacate se brunifica, se usuca, devinsfaramicioase si cad.Atacul se manifesta foarte rar pe fructe, acestea raman mici, nu mai ajung la maturitatecompleta, fiind lipsite de aroma.Infectia apare in prezenta apei pe frunze, la temperature de16-22 grade Celsius.In combaterea manei la castraveti se pot utiliza fungicide sistemice cat si cele de contact.Amintim cateva substante folosite in combaterea manei: Aliette 80 WG folosit in concentratiede 0,2 % (20 g in 10 l apa), Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe100-130 mp), Folpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5 kg/ha), Funguran OH 50 WP inconcentratie de 0,3 % (30 g in 10 l apa), Merpan 80 WDG in concentratie de 0,15 % (1,5kg/ha) (15 g in 10 l apa), Ortiva 250 SC in concentratie de 0,075 % (0,75 l/ha) (7,5 ml in 8,0 lapa), Polyram DF in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa), Previcur Enegy in concentratiede 0,25 % (2,5 l/ha) (15 ml in 6,0 l apa), Ridomil Gold MZ 68 WG in concentratie de 0,25 %(2,5 kg/ha) (25 g in 8 l apa pe 100 mp), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2 kg/ha) (20g in 10 l apa), Zetanil Blu in concentratie de 0,3 % (3,0 kg/ha) (30 g in 8 l apa), ZeamaBordeleza 0,75 % (50 g in 8-10 l apa).Descrierea si combaterea la fainarea la castraveti (Sphaerotheca fuliginea).Atacul se manifesta numai pe frunze, pe ambele fete sub forma unor colonii albe,prafoase demiceliu,care poate cuprinde tot limbul.Conidiile diseminate transmit infectia in cultura, iarperiteciile formate pe frunzele atacate (numai in camp) rezista peste iarna si asa infectia se
  5. 5. transmite de la un an la altul.La umiditatea aerului de 70 % si temperatura de 26-28 grade Celsius conditiile sunt optimepentru infectie.Combaterea fainarii se realizeaza prin tratamente repetate cu fungicide cum ar fi: Tilt 250 ECin concentratie de 0,015 % (4 ml in 26 l apa), Topas 100 EC in concentratie de 0,025 %,Bravo 500 SC in cantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa), Kumulus DF in concentratiede 0,4 % (30 g in 7,5 l apa), Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 lapa), Thiovit Jet 80 WG in concentratie de 0,3-0,4 % (3,0-4,0 kg/ha), Manoxin M60 PU inconcentratie de 0,4 % (4,0 kg/ha).Descrierea si combaterea antracnozei la castraveti (Colletotrichumlagenarium).Boala este provocata de ciuperca Colletotrichum lagenarium si ataca fructele, tulpina sifrunzele. Pe frunze apar pete cafenii care se maresc, se impreuneaza si frunza se sfisie. Pe fatainferioara apare un mucegai rosiatic.Fructele atacate prezinta aceleasi simptome. In aceste pete se localizeaza bacterii careprovoaca in final putrezirea fructelor. Transmiterea bolii se realizeaza prin samanta. Tratareasemintelor este singurul mijloc de prevenire.Indepartartarea resturilor de plante si igienaculturala contribuie de asemenea la prevenirea aparitiei ciuperci.In combaterea chimica a antracnozei se pot utiliza urmatoarele substante: Dithane M-45 inconcentratie de 0,2 %, Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 %,( 20 g in 10 l apa).Descrierea si combaterea putregaiului cenusiu (Botrytis cinerea).Putregaiul cenusiu apare sub forma unor pete umede de culoare verde cenusie,la suprafatacarora se dezvolta din abundenta fructificatiile ciupercii (conodiofori si conidiile).Petele seextind, inconjoara tulpina si determina ofilirea plantelor deasupra zonei de atac.Atacul sepoate manifesta si pe fructele debilitate fiziologic si mai rar pe fructele normal dezvoltate.Putregaiul cenusiu apare cel mai des la locul de prindere a florilor.Fructele atacate suntacoperite de fructificatiile ciuperci si putrezesc in intregime.Combaterea putregaiului cenusiu se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Rovral 500 SC inconcentratie de 1 l/ha (10 ml in 10 l apa pe 100 mp),Teldor 500 SC in concentratie de 0,08 %(0,8 l/ha) (10 ml in 12,5 l apa).Descierea si combaterea alternariozei la castraveti (Alternaria cucumerina).Alternarioza ataca de obicei frunzele si tulpinile dar poate ataca si fructele.Pe frunze ataculapare sub forma unor pete, la inceput mici, de culoare galbuie, care se extind concentric sitreptat se brunifica. Petele sunt precis delimitate, la atac puternic ocupand zone mari dinsuprafata frunzelor, provocand uscarea acestora.Pe zonele atacate din limb se formeaza o paslafina, de culoare bruna, cu zonare caracteristica. Pe tulpini si lastari apar pete alungite, brune,zonarea concentrica, fiind mai putin evidenta. Pe fructe atacul apare sub forma unor pete
  6. 6. circulare, care se adancesc in tesuturi.Pentru combaterea aparitiei alternarozei se pot lua urmatoarele masuri agrotehnice: folosireaaraturii adanci pentru ingroparea resturilor vegetale, asolamentul 3-4 ani, folosirea deingrasaminte cu microelemente pe baza de zinc maresc rezistenta plantelor si tot odata asigurasporuri mari de productie, cultivarea de soiuri si hibrizi rezistenti.Combaterea chimica a alternariozei se poate realiza cu fungicide cum ar fi: Bravo 500 SC incantitate de 1,5-2,0 l/ha (20 ml in 10-13 l apa pe 100-130 mp), Dithane M-45 in concentratiede 0,2 % (20 g in 10 l apa), Dithane Neotec 75 WG in concentratie de 0,2 % (20 g in 10 l apa),Shavit F 72 WP in concentratie de 0,2 % (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa), Antracol 70 WP inconcentratie de 0,2% (2,0 kg/ha) (20 g in 10 l apa).Cultura castravetilor in camp liber. Se diferentiaza trei tipuri de culturi: timpurie, devara si de toamna.Cultura timpurie.Este practicata pe suprafete mai restranse, necesitand cheltueli in plus pentru producerearasadurilor, dar consumul de fructe este asigurata incepand cu mijlocul lunii iunie.Terenurile trebuie sa fie bine nivelate, plane, permeabile cu expozitie sudica, cu o texturausoara si un pH corespunzator.Cultura de castraveti nu poate sa revina pe aceeasi suprafata deteren mai repede de trei ani.Amintim cateva plante bune premergatoare pentru cultura de castraveti: fasole, cartofi, ardei,tomate, lucerna, varza , usturoi. Pregatirea terenului si a solului.Lucrarile incep toamna prin nivelarea de intretinere, discuirea, fertilizarea de baza cuingrasamant organic 30-60 t/ha semidescompus,si ingrasaminte chimice 50 -70 kg s.a./haP2O5,70-90 kg s.a./ha K2O incorporandu-se in sol odata cu aratura adanca la 25-28 cm.In primavara solul se mobilizeaza cu combinatorul la 7-8 cm adancime si se completeazafertilizarea cu 40-60 kg s.a. /ha N 30-80 kg s.a./ha P2O5 si 30-70 kg s.a./ha K2O.
  7. 7. Producerea rasadurilor se face in spatii protejate sau inrasadnite,se seamana intre 15-20 martie cu o norma de seminte de 1,0-1,5 kg pentru un hectarde cultura.Se seaman 2 seminte in cuburi nutritive cu latura de 7-8 cm. E bine sa se utilizezeseminte tratate chimic pentru a preveni aparitia bolilor.La plantare rasadul trebuie sa aibe ovarsta de 40-45 zile si un numar de 4-5 frunze.Plantarea rasadurilor se face manual la inceputul lunii mai dup ace pericolul brumelor tarzii atrecut.Norma de plante pe hectar este de 33-34 mii.Lucrarile de intretinere consta in plantarea rasadurilor in goluri, erbicidarea cu Fusilade Forte150 EC in cantitate de 0,8 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate anuale,si incantitate de 1,0 l/ha postemergent pentru buruieni monocotiledonate perene.Se efectueaza prasile superficial, manual si mecanic dar numai pana cand cresterile vegetativepermit, astefel incat sa nu fie deranjati vreji.La prasila a doua plantele se musuroiesc usor labaza iar din loc in loc tulpinile se acopera cu pamant pentru a favoriza emiterea de radaciniadventive.Combaterea bolilor se poate face prin masuri preventive si curative.Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii protejate.Amintimcateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza, antracnoza, putregaiulcenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.Cultura de vara.Este cea mai raspandita forma de cultura, reprezinta 80 % din suprafata totala ocupata deaceasta specie in ogor propriu.In functie de modul de dirijare a plantelor se practica cultura pesol si cultura pe spalier inalti.Pregatirea terenului si plantele premergatoare sunt asemana toare culturii timpurii.Cultura se realizeaza prin semanat direct, mai rar prin rasad.Semanatul are loc la sfarsitul luniiaprilie si inceputul lunii mai, cand in sol la adancime de 8-10 cm se realizeaza o temperaturade 10-12 grade Celsius.Se seamana mecanizat la o adancime de 3-4 cm folosindu-se 4-6 kgsamanta la hectar. La cultura pe sol pentru soiurile tip cornison se asigura o
  8. 8. densitate de 133-148 mii plante/ha, iar la soiurile cu fructe mijlocii desimea plantelor esteasemanatoare culturii de castraveti timpurii (33-34 mii plante pe ha).La culturile pe spalier densitatea de plante este de 71 mii plante/ha pe suprafete mari si de 38-50 de mii plante/ha in sistem gospodaresc. Spalierii se instaleaza inaintea infiintarii culturii sipot ramane permanent, efectuandu-se rotatii de culture cu fasole urcatoare sau tomate.Lucrarile de intretinere consta in umplerea golurilor se face cu seminte umectate si preincoltitesau cu rasad din cadrul aceluiasi cultivar. Daca este cazul rarirul se aplica la aparitia primeifrunze adevarate, prin ruperea tulpinii la nivelul hipocotilului si nu prin smulgere.Dirijarea cresterii si fructificarii se realizeaza prin ciupiri repetate.La baza plantelor pe oinaltime de 20-30 cm se indeparteaza toate formatiunile vegetative si de rod,iar in continuarepana la 60-70 cm lastarii se ciupesc dupa 2-3 fructe,ca apoi sa nu se mai efectueza ciupiri. Recoltarea la castraveti se face manual la maturitate tehnica si la interval de 2-4 zilein functie de cultivar si scop.Pentru consum in stare proaspata fructele se recolteaza la dimensiuni de 9-12 cm sau chiar 12-15 cm lungime,pentru industrializare la 6-9 cm dar se mai intampla sa se recolteze ladimensiunea de 3-6 cm.Bolile care pot sa apara sunt aceleasi ca si cele intalnite la cultura in spatii protejate.Amintimcateva exemple de boli: mana, patarea unghiulara, alternarioza, antracnoza, putregaiulcenusiu, fainarea descrise la cultura castravetilor in spatii protejate.Substantele chimice utilizate sunt aceleasi ca si in combaterea bolilor in spatii protejate.Cultura de toamna.Este practicata obtinerii de fructe cu destinatie conservarii, atat la nivel industrial cat sigospodaresc.Este o cultura succesiva dupa specii care elibereaza terenul in luna iunie (mazare,cartof timpuriu, gulioare, varza timpurie). Pregatirea terenului incepe cu afanarea superficiala a solului printr-o aratura la18-20 cm, sau discuire,cu care ocazie se incorporeaza si resturile vegetale ale culturiianterioare,ingrasamintele chimice (30-50 kg s.a./ha N, 30-70 kg s.a./ha P2O5, 30-70 kg/ha s.a.K2O dupa care se modeleaza in straturi inaltate, cu coronamentul de 104 cm.Cultura seinfiinteaza prin semanat direct, norma de samanta fiind de 5-7 kg/ha.Se seaman 2-3 randuri pestrat,la o sistanta pe rand de 10-15 cm,obtinuta prin rarit.
  9. 9. Lucrarile de intretinere consta in ciupitul plantelor in cazul suprafetelor mici, udarea culturiiimediat dupa semanat pentru o rasarire si crestere uniforma a plantelor, in prima parte avegetatiei se uda mai des, iar in a doua parte mai rar, norma de udare fiind de 300-400 m3 apape hectar.Udarile se efectueaza dimineata, seara sau noaptea pentru a evita fenomenul de socfiziologic.Recoltarea incepe din prima decada a lunii septembrie si dureaza pana la scaderea accentuate atemperaturii, la interval de 1-2 zile manual sau mecanizat cu combine speciale.Categoriile se sortare si calibrare a fructelor sunt cuprinse intre: 3-6 cm, 6-9 cm, si 9-12 cm.Descrierea si combaterea daunatorilor la cultura decastraveti.Descrierea si combaterea la musculita alba de sera (Trialeuroidespaporariorum).Musculita alba este un vector important de transmitere pentru mai multe virusuri ale plantelor,iar dejectiile ei, care contin multe glucide, favorizeaza aparitia unor ciuperci patogene precumAlternaria sau Fusarium.Musculita alba este o insecta mica, culoarea corpului este alb-galbuie si este acoperit cu osecretie alba de consistenta ceroasa. Aripile sunt albe si cand sunt deschise au dimensiunea depana la 5 mm. Adultii au ochii de culoare neagra. Se inmulteste foarte rapid, are 3-4 generatiipe an in aer liber, iar in sere pana la 12 generatii.Femele depun intre 100-500 oua, pe parteainferioara a frunzelor, grupate inelar.Incubatia oualor dureaza intre 10-14 zile, la otemperatura constanta de 20-23 grade Celsius.Larvele sunt de culoare galbui, ovale, cu ochiirosii, care se transforma in pupariu, dupa 10 zile. In stadiul de pupariu insecta traieste 12 zile,perioada dupa care apare musculita adulta, si ciclul se reia.Combaterea musculitei albe de sera este destul de dificila.Se intampla ca generatiile sesuprapun si pe aceeasi planta pot exista oua, larve, pupe si adulti, eficienta insecticidelorscade.Combaterea chimica a musculitei albe de sera se realizeaza prin tratamente cu insecticide cumar fi: Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,025% (0,25 l/ha), Actara 25 WG in concentratiede 0,02 % (0,2 kg/ha), Confidor Energy in concentratie de 0,13 % (1,3 l/ha), Mospilan 20 SGin concentratie de 0,025 % (1,5 g in 6,0 l apa), Nuprid 200 SC in concentratie de 0,075 % (4ml in 6 l apa).Descrierea si combaterea la paianjenul rosu comun (acarian) (Tetranycusurticae).Masculul are culoare galbena verzui-deschis, iar in stadiul de adult are culoare bruna. Femelaeste la inceput de culoare galbena roz si in final devine portocalie. Corpul are o formaelipsoidala la femela si piriform la mascul. Are 5-6 generatii pe an.
  10. 10. Ouale depuse de femele sunt rotunde de culoare albicioasa sau galbuie si au un continutaproape transparent. Odata ce embrionul incepe sa se dezvolte, continutul oului devinetulbure, iar ouale se ingalbenesc.La o temperatura de 15 grade Celsius embrionulul se dezvoltain decursul a 15 zile, iar la o temperatura de 30 grade Сelsius dezvoltarea embrionului serelizeaza in doar in 2-3 zile.Din ouale fecundate ies femele, din cele nefecundate masculi.Paiajenul rosu se hraneste cucontinutul celulelor plantei.Prezenta paianjenului este semnalata de petele mici de culoare alba de pe frunze (mai ales celede pe partea inferioara a frunzei) si a unei panze de paianjen tesute in jurul plantei sau aanumitor parti ale plantei.In cazul unei contaminari masive, frunzele se inalbesc din cauzaleziunilor multiple.Planta este in totalitate acoperita cu o panza de paianjen, iar peextremitatile frunzelor si a mugurilor de floare se acumuleaza o masa de trupuri miscatoare.Acarianul rosu comun ierneaza in stadiu de adult sub resturile vegetale.Acarienii colonizeazapartea inferioara a frunzelor, frunzele atacate se recunosc prin aparitia unor pete de culoraregalbui care corespund intepaturilor facute de paianjen.La un atac puternic frunzele atacate seusuca si cad.Combaterea chimica se realizeaza cu insecto-acaricide cum ar fi: Vertimec 1,8 % inconcentratie de 0,1 % (1,0 l/ha), Milbecnock EC in concentratie de 0,075 % (10 ml in 13l/apa), Omite 570 EW in concentratie de 0,1 % (10 ml in 10 l/apa),Nissorun 10 WP inconcentratie de 0,04 % (5 g in 12 l/apa).Descrierea si combaterea la tripsului tutunului (Trips tabaci)Tripsul este unul dintre cei mai raspanditi daunatori ai plantelor din agricultura. In conditii desera este imposibila distrugerea in totalitate a tripsilor.Lungimea insectelor adulte este de 2-2,5 mm, iar grosimea corpului nu este mai mare decat 1mm. Adulti sunt de culoare mai inchisa-neagra sau maro.aparitia lor se poate punecalendaristic in lunile martie-aprilie.Larvele sunt de culoare galbena sau verzui, acest fapt lepermite sa fie cu greu distinse pe suprafata frunzei si a plantei.Femela depune ouale in tesuturile frunzelor si a florilor. O femela poate sa depuna in jur de100 de oua.Dupa 3-5 zile de dezvoltare embrionara apar larvele,care timp de 8-10 zile de viatape suprafata frunzei naparlesc de patru ori.Larvele patrund in sol la adancimea de 15 cm,undeinca peste 4-5 zile se transforma in insect adulte aripate.Dezvoltarea unei generatii dureaza 15-20 de zile.Combaterea chimica a tripsului tutunului se se realizeaza prin tratamente cu insecticide cum arfi: Mospilan 20 SG in concentratie de 0,04 % (4,0 kg/ha), Laser 240 SC in concentratie de0,05 %, Confidor Energy in concentratie de 0,08 % (0,8 l/ha), Nuprid Al 200 SC inconcentratie de 0,075 % (0,75 l/ha), Actara 25 WG in concentratie de 0,02% (0,2 kg/ha).Descrierea si combaterea la paduchele verde (Myzodes persicae).Femelele depun ouale toamna, la baza mugurilor sau in crapaturile scoartei ramurilor speciilor
  11. 11. samburoase, dar si in gradinile de legume si in sere. Este o specie migratoare.Paduchii formeaza colonii masive pe partea inferioara a frunzelor, se hranesc prin sugereasevei plantelor. Datorita acetui fapt frunzele se necrozeaza si se rasucesc, formandpseudocecidii. Plantele atacate sufera si se debiliteaza, ducand la scaderea productiei.Femelele au corpul globulos, oval, verde-deschis sau verde-inchis. Antenele sunt negre.Picioarele sunt galben-deschis, mai scurte, aproximativ 1/3 din lungimeacorniculelor.Femelele aripate au capul si toracele negre, iar abdomenul verde galbui sauroscat. Pe partea dorsala prezinta o pata mare de culoare neagra cu 1-2 dungi transversale si 4pete laterale.Antenele sunt negre, picioarele sunt galben-deschis cu tarsele negre. Corniculelesunt brune; coada este aproape 2/3 din lungimea cornicolelor.Combaterea chimica la paduchele verde se realizeaza prin stropiri cu insecticide cum ar fi:Decis Mega 50 EC in concentratie de 0,02 % (0,2 l/ha), Faster 10 CE in concentratie de 0,03% (2 ml in 6,6 l/apa), Confidor Energy in concentratie de 0,06% (0,6 l/ha), Mospilan 20 SG inconcentratie de 0,0125 % ( 1,5 g in 12 l/apa).2012 Agro Pataki srl

×