Cr6 2013

Anul 181 (XXV) — Nr. 582 bis

PARTEA I

Vineri, 13 septembrie 2013

LEGI, DECRETE, HOTĂRÂRI ȘI ALTE ACTE

SUMAR

Pagina
Anexa la Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării
regionale și administrației publice, nr. 2.464/2013 pentru
aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare
pentru structuri din zidărie”, indicativ CR 6 - 2013 ....

3–285

2

MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA I, Nr. 582 bis/13.IX.2013

ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE
ALE ADMINISTRAȚIEI PUBLICE CENTRALE
MINISTERUL DEZVOLTĂRII REGIONALE ȘI ADMINISTRAȚIEI PUBLICE

ORDIN
pentru aprobarea reglementării tehnice „Cod de proiectare pentru structuri din zidărie”,
indicativ CR 6 - 2013*)
În conformitate cu prevederile art. 10 și art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, cu modificările
ulterioare, ale art. 2 alin. (3) și alin. (4) din Regulamentul privind tipurile de reglementări tehnice și de cheltuieli aferente activității
de reglementare în construcții, urbanism, amenajarea teritoriului și habitat, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 203/2003, cu
modificările și completările ulterioare,
având în vedere Procesul-verbal de avizare nr. 2/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 4 „Acțiuni asupra
construcțiilor”, Procesul-verbal de avizare nr. 3/2013 al Comitetului tehnic de specialitate nr. 5 „Structuri pentru construcții” și
Procesul-verbal de avizare nr. 1/2013 al Comitetului tehnic de coordonare generală,
în temeiul art. 4 pct. II lit. e) și al art. 12 alin. (7) din Hotărârea Guvernului nr. 1/2013 privind organizarea și funcționarea
Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, cu modificările ulterioare,
viceprim-ministrul, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, emite prezentul ordin.
Art. 1. — Se aprobă reglementarea tehnică „Cod de
proiectare pentru structuri din zidărie”, indicativ CR 6 - 2013,
denumită în continuare Cod CR 6 - 2013, elaborată de
Universitatea Tehnică de Construcții București și prevăzută în
anexa care face parte integrantă din prezentul ordin.
Art. 2. — Codul CR 6 - 2013 se aplică la proiectarea
construcțiilor noi cu structura din zidărie, care se efectuează în
cazul serviciilor de proiectare încheiate după data intrării în
vigoare a prezentului ordin.
Art. 3. — Reglementarea tehnică „Cod de proiectare pentru
structuri din zidărie”, indicativ CR 6 - 2006, aprobată prin Ordinul
ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului
nr. 1.712/20061), publicat în Monitorul Oficial al României,

Partea I, nr. 807 bis din 26 septembrie 2006, cu completările
ulterioare, se aplică în continuare, astfel:
a) capitolele 8 și 9 — pentru executarea construcțiilor din
zidărie noi, precum și pentru controlul execuției acestora;
b) integral — pentru evaluarea seismică a clădirilor din
zidărie existente.
Art. 4. — Contractele pentru serviciile de proiectare încheiate
până la data intrării în vigoare a prezentului ordin se finalizează
cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare la data
semnării acestora.
Art. 5. — Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al
României, Partea I, și intră în vigoare la 1 ianuarie 2014.

p. Viceprim-ministru, ministrul dezvoltării regionale
și administrației publice,
Iulian Matache,
secretar de stat

București, 8 august 2013.
Nr. 2.464.

*) Ordinul viceprim-ministrului, ministrul dezvoltării regionale și administrației publice, nr. 2.464/2013 a fost publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I, nr. 582 din 13 septembrie 2013 și este reprodus și în acest număr bis.
1) Ordinul ministrului transporturilor, construcțiilor și turismului nr. 1.712/2006 și anexa la ordin au fost publicate și în Buletinul construcțiilor nr. 11 din 2006,
editat de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Construcții și Economia Construcțiilor — INCERC.


3

Anexă

COD DE PROIECTARE PENTRU
STRUCTURI DIN ZIDĂRIE,
Indicativ CR 6 - 2013

4


CUPRINS
CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect úi domeniu de aplicare
1.2. RelaĠia cu alte reglementări tehnice
1.3. DefiniĠii principale
1.4. NotaĠii, unităĠi de măsură, liste de tabele úi figuri
1.5. Documente de referinĠă
CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinĠe generale de proiectare
2.2. CondiĠii tehnice privind rezistenĠa úi stabilitatea structurilor / elementelor de
zidărie
2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădirile din zidărie
2.4. Variabile de bază
CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie
3.2. Mortare
3.3. Beton
3.4. OĠeluri pentru armături
3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei
CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăĠile mecanice ale zidăriei
4.2. ProprietăĠile fizice ale zidăriei
4.3. Durabilitatea zidăriei
CAPITOLUL 5. PROIECTAREA PRELIMINARĂ A CLĂDIRILOR CU PEREğI
STRUCTURALI DIN ZIDĂRIE
5.1. Proiectarea preliminară arhitectural-structurală a clădirilor etajate curente
5.2. Proiectarea preliminară a pereĠilor structurali pentru clădirile etajate curente
5.3. Proiectarea preliminară a subansamblurilor structurale orizontale
5.4. Proiectarea preliminară a infrastructurii


CAPITOLUL 6. CALCULUL CLĂDIRILOR CU PEREğI DIN ZIDĂRIE
6.1. Principii generale de calcul
6. 2. Calculul structurilor la încărcări verticale
6.3. Calculul structurilor cu pereĠi din zidărie la forĠe orizontale
6.4. Calculul pereĠilor din zidărie la încărcări perpendiculare pe plan
6.5. Calculul planúeelor
6.6. Calculul rezistenĠei de proiectare a pereĠilor din zidărie
6.7. Calculul rezistenĠei de proiectare a planúeelor
6.8. Verificarea siguranĠei clădirilor cu pereĠi structurali din zidărie
CAPITOLUL 7. PREVEDERI CONSTRUCTIVE PENTRU CLĂDIRILE DIN
ZIDĂRIE
7.1. Prevederi constructive privind suprastructura
7.2. Prevederi constructive privind infrastructura
7.3. Prevederi referitoare la pereĠii nestructurali din zidărie
ANEXA I (normativă)
SpecificaĠii tehnice privind materialele pentru lucrări de zidărie
ANEXA II (informativă) Comentarii
ANEXA III (informativă) Exemple de calcul

5

6


CAPITOLUL 1. PREVEDERI GENERALE
1.1. Obiect úi domeniu de aplicare
(1) Codul de proiectare pentru structuri din zidărie, indicativ CR 6-2013, se aplică la
proiectarea clădirilor cu pereĠi structurali din zidărie, precum úi la proiectarea tuturor
celorlalte părĠi / elemente de construcĠie din zidărie indiferent de tipul structurii.
Codul are ca obiect enunĠarea cerinĠelor generale de conformare arhitectural-structurală úi de
calcul úi a condiĠiilor constructive de ansamblu úi de detaliu pentru acestea.
(2) Prevederile Codului se referă, în principal,la situaĠia de proiectare persistentă úi la
situaĠia de proiectare tranzitorie, definite conform Codului CR 0 - 2012.
Pentru situaĠia de proiectare seismică, definită conform CR 0, prevederile Codului vor fi
aplicate numai împreună cu prevederile de calcul úi de detaliere constructivă specifice date în
Codul P 100-1/2013, cap.8 pentru structuri úi pereĠi structurali úi în cap.10 pentru pereĠi
nestructurali, panouri de zidărie înrămate în cadre úi alte elemente nestructurale (coúuri de
fum úi de ventilaĠie, de exemplu).
(3) Prevederile Codului vor fi utilizate pentru proiectarea clădirilor civile, industriale úi
agrozootehnice úi/sau ale părĠilor acestora, realizate cu următoarele tipuri de alcătuire
(definite la 1.3.1.), astfel:
a. zidărie simplă / nearmată (ZNA);
b. zidărie confinată (ZC);
c. zidărie confinată úi armată în rosturile orizontale (ZC+AR);
d. zidărie cu inimă armată (ZIA).

Figura 1.1. Tipuri de alcătuire pentru pereĠi din zidărie armată
(a) Zidărie confinată (b) Zidărie cu inima armată
Zidăria armată vertical úi orizontal, executată cu elemente pentru zidărie cu forme speciale úi
zidăria precomprimată nu fac obiectul prezentului Cod.
De asemenea, nu face obiectul Codului zidăria executată cu elemente pentru zidărie
recuperate din demolări.


(4) Codul conĠine cerinĠe de proiectare referitoare la rezistenĠa, stabilitatea, rigiditatea úi
ductilitatea tuturor părĠilor / elementelor de construcĠie din zidărie, precum úi la durabilitatea
acestora. Alte cerinĠe, de exemplu, cele privind izolarea higro-termică sau fonică nu fac
obiectul Codului.
(5) Prezentul Cod nu conĠine prevederi referitoare la situaĠia de proiectare accidentală
(definită conform CR 0), de exemplu pentru rezistenĠa la foc a părĠilor / elementelor de
construcĠie din zidărie.
(6) Nivelurile de siguranĠă rezultate din calculul úi prevederile constructive din acest Cod
constituie niveluri minime obligatorii de calitate. La solicitarea investitorului, prin tema de
proiectare, pot fi adoptate măsuri suplimentare pentru obĠinerea unor niveluri de asigurare
superioare.
(7) Prevederile Codului referitoare la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie úi a tuturor
părĠilor / elementelor de construcĠie din zidărie se vor aplica numai tipurilor de clădiri civile,
industriale úi agrozootehnice enumerate la (8). În cazul construcĠiilor cu alte alcătuiri sau care
sunt destinate unor funcĠiuni speciale (arce, coúuri de fum independente, ziduri de sprijin,
rezervoare, etc., precum úi planúee mixte cu corpuri de umplutură ceramice sau din beton)
prevederile Codului au caracter orientativ.
(8) Structurile cu pereĠi structurali din zidărie sunt folosite în mod curent pentru următoarele
tipuri de clădiri (denumite în continuare clădiri curente):
a. clădiri etajate cu înălĠime până la P+4E inclusiv: locuinĠe, alte clădiri cu funcĠiuni
similare (hoteluri, moteluri, cămine, internate, creúe, etc.), clădiri pentru învăĠământ úi
ocrotirea sănătăĠii, alte tipuri de clădiri social-culturale care nu necesită spaĠii libere
mari úi care au funcĠiuni în general fixe (nu sunt susceptibile de a suferi transformări
majore în timpul exploatării);
b. clădiri tip "hală / sală" cu deschideri úi înălĠimi moderate (de regulă, cu deschideri
maxime de 9.00 y15.00 m úi înălĠimi de 6.00 y 8.00 m) pentru săli de sport, ateliere,
depozite, clădiri agrozootehnice, etc.
(9) Prevederile privind situaĠia de proiectare tranzitorie (situaĠie de proiectare în timpul
execuĠiei, definită conform CR 0 úi SR EN 1991-1-6) úi cele privind execuĠia lucrărilor sunt
tratate în măsura în care este necesar să se indice calitatea materialelor úi a produselor pentru
construcĠii úi nivelul calităĠii execuĠiei pe úantier, cerute pentru respectarea ipotezelor avute în
vedere la proiectare.
(10) CondiĠiile speciale pentru execuĠia lucrărilor în situaĠii particulare (condiĠii de
temperaturi extreme, zidării care se încarcă prematur, etc.) vor fi menĠionate obligatoriu în
documentaĠie (planuri, caiete de sarcini, specificaĠii).
(11) Prevederile Codului se aplică numai structurilor úi părĠilor / elementelor de construcĠie
din zidărie realizate cu elemente pentru zidărie úi/sau cu mortare, care îndeplinesc
următoarele două condiĠii:
a. sunt conforme cu specificaĠiile tehnice de produs aplicabile (standarde armonizate,
standarde europene / naĠionale altele decât cele armonizate, evaluări tehnice europene,
agremente tehnice naĠionale în construcĠii) –conformitatea cu specificaĠiile tehnice
armonizate este recunoscută prin existenĠa marcajului CE;
b. satisfac cerinĠele specifice pentru zidării în zone seismice date în P 100-1, cap.8 úi 10.

7

8


NOTĂ. Pentru conformitatea privitoare la condiĠiile de calitate úi/sau la caracteristicile mecanice (inclusiv
cerinĠele de durabilitate) se vor avea în vedere úi reglementările tehnice aplicabile, în vigoare, referitoare la
elemente pentru zidărie úi/sau mortare considerate individual, precum úi la zidăriile executate cu acestea.

(12) În cazul structurilor úi părĠilor / elementelor de construcĠie executate cu elemente pentru
zidărie úi/sau cu mortare, care nu satisfac una dintre cerinĠele de la (11), zidăriile cu astfel de
elemente úi/sau mortare vor fi utilizate numai pe baza specificaĠiilor tehnice de produs
întocmite conform legislaĠiei în vigoare, prin care vor fi stabilite domeniile úi condiĠiile
tehnice de folosire, precum úi performanĠele acestora.
(13) Pentru stabilirea valorilor caracteristicilor mecanice de rezistenĠă úi deformabilitate ale
materialelor componente úi ale zidăriilor realizate cu acestea se vor folosi date rezultate din
încercări efectuate úi declarate de către fabricant, cu respectarea prevederilor specificaĠiilor
tehnice de produs úi ale legislaĠiei aplicabile în vigoare.
(14) CerinĠele úi condiĠiile tehnice stabilite prin proiect, pentru toate categoriile de lucrări de
zidărie, vor fi precizate în fiúa sintetică alcătuită conform Anexei I (normativă) la acest Cod.
Fiúa va face parte integrantă din documentaĠia de contractare úi de execuĠie úi va servi
executantului pentru aprovizionarea materialelor corespunzătoare iar organismelor de control
pentru verificarea conformităĠii cu prevederile proiectului.
(15) Prevederile Codului se adresează investitorilor, proiectanĠilor, executanĠilor de lucrări,
specialiútilor cu activitate în domeniul construcĠiilor atestaĠi / autorizaĠi în condiĠiile legii,
precum úi organismelor de verificare úi control (verificarea úi/sau expertizarea proiectelor,
verificarea, controlul úi/sau expertizarea lucrărilor).
(16) FabricanĠii, reprezentanĠii autorizaĠi ai acestora, importatorii úi distribuitorii de produse
pentru construcĠii (elemente pentru zidărie, mortare, betoane, oĠeluri pentru armături, etc.)
destinate utilizării în vederea realizării de pereĠi structurali úi componente nestructurale din
zidărie, trebuie să ia în considerare prevederile prezentului Cod pentru ca activitatea de
comercializare a acestor produse să îúi atingă scopul.
1.2. RelaĠia cu alte reglementări tehnice
(1) SituaĠiile de proiectare la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0,
după cum urmează:
x

SituaĠie de proiectare persistentă: situaĠie de proiectare care este relevantă pe un
interval de timp de acelaúi ordin cu durata vieĠii structurii.

x

SituaĠie de proiectare tranzitorie: situaĠie de proiectare care este relevantă pe o durată
de timp mai scurtă decât durata proiectată a vieĠii structurii úi care are o probabilitate
mare de a se produce.

x

SituaĠie de proiectare seismică: situaĠie de proiectare excepĠională când structura este
expusă unui eveniment seismic.

(2) Grupările de încărcări la care se face referire în acest Cod sunt definite, conform CR 0,
după cum urmează:
x

Gruparea fundamentală: Combinarea (efectelor) acĠiunilor pentru situaĠiile de
proiectare persistentă úi tranzitorie.

x

Gruparea seismică: Combinarea (efectelor) acĠiunilor pentru situaĠia de proiectare
seismică.


(3) Pentru proiectarea părĠilor de construcĠie din alte materiale (beton, oĠel, lemn, etc.), se vor
folosi reglementările tehnice specifice, aplicabile, în vigoare.
(4) În cazul clădirilor situate pe terenuri de fundare dificile, prevederile Codului vor fi
completate cu cele ale reglementărilor tehnice specifice, în vigoare, pentru astfel de terenuri,
în ceea ce priveúte alcătuirea de ansamblu, dimensionarea úi detalierea constructivă a
clădirilor din zidărie úi a elementelor acestora.
1.3. DefiniĠii principale
Valoare declarată: valoarea unei caracteristici a materialelor componente sau a zidăriei (de
exemplu, rezistenĠa medie la compresiune) declarată de fabricant în declaraĠia de
conformitate / performanĠă a produsului sau în alte documente emise de către acesta, care se
pun la dispoziĠie odată cu furnizarea produsului.
1.3.1. Tipuri de zidării
a. Zidărie simplă / nearmată (ZNA): zidărie care nu conĠine suficientă armătură pentru a
putea fi considerată zidărie armată, precum: zidăria confinată, zidăria confinată úi armată
în rosturile orizontale, zidăria cu inimă armată. RezistenĠa úi rigiditatea elementelor de
confinare úi ale armăturilor prevăzute constructiv în structurile din zidărie nearmată,
conform prezentului Cod úi P 100-1, nu vor fi luate în calcul pentru verificarea siguranĠei
la efectele încărcărilor din gruparea fundamentală úi din gruparea seismică.
b. Zidărie confinată (ZC): zidărie prevăzută cu elemente pentru confinare din beton armat
dispuse vertical (stâlpiúori) úi orizontal (centuri), pe toate cele patru laturi ale panoului,
turnate după executarea zidăriei.
c. Zidărie confinată úi armată în rosturile orizontale (ZC+AR): zidărie confinată (ZC) la
care, în rosturile orizontale, sunt prevăzute armături în cantităĠi suficiente, din oĠel sau din
alte materiale cu rezistenĠă semnificativă la întindere, în scopul creúterii rezistenĠei la
forĠă tăietoare úi a ductilităĠii peretelui.
d. Zidărie cu inimă armată (ZIA): zidărie alcătuită din două straturi de zidărie paralele
având spaĠiul dintre ele umplut cu beton armat sau cu mortar-beton (grout) armat, cu sau
fără legături mecanice între straturi úi la care cele trei componente conlucrează pentru
preluarea tuturor categoriilor de solicitări.
e. Zidărie înrămată în cadre (ZIC): zidărie alcătuită din unul sau mai multe straturi de
zidărie, cu legături mecanice între straturi, înrămată într-un cadru de beton armat / oĠel,
executată după turnarea betonului / montarea cadrului metalic.
1.3.2. Mortare
(1) Mortarele pentru zidărie, alcătuite din liant, nisip úi apă sunt definite prin:
a. ConcepĠie
i.

mortar performant pentru zidărie: mortar a cărui compoziĠie úi metodă de obĠinere
este aleasă de fabricant în vederea obĠinerii caracteristicilor specificate (concept de
performanĠă);

ii.

mortar de reĠetă pentru zidărie: mortar produs conform proporĠiilor predeterminate,
ale cărui caracteristici rezultate sunt în funcĠie de proporĠiile stabilite ale
constituenĠilor (concept de reĠetă).

9

10


b. Caracteristici úi utilizare:
i.

mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G): mortar pentru zidărie fără
caracteristici speciale;

ii.

mortar pentru zidărie pentru straturi subĠiri (T): mortar performant pentru zidărie
cu dimensiunea maximă a agregatelor mai mică sau egală cu o valoare indicată.
Mortarele (T) se utilizează, în conformitate cu acest Cod, pentru rosturi de aúezare cu
grosimi de 0.5 ÷ 3.0 mm.

(2) Mortar-betonul (grout) este un mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G)
obĠinut din amestec de ciment, nisip, pietriú monogranular - de dimensiunea agregatelor < 3.0
mm - úi apă. Amestecul se realizează cu o consistenĠă redusă - tasare de circa 20 y 25 cm pe
conul etalon de 30 cm înălĠime. Mortar-betonul poate fi de reĠetă sau performant.
(3) Mortarul adeziv (glue) este un mortar performant pe bază de ciment, nisip foarte fin úi
adezivi (polimeri). Mortarul adeziv se foloseúte pentru straturi subĠiri, conform specificaĠiilor
tehnice úi tehnologice ale fabricantului úi numai în asociere cu elementele pentru zidărie
indicate de aceste specificaĠii.
1.3.3. Elemente pentru zidărie
a. RezistenĠa medie la compresiune a elementului: media aritmetică a rezistenĠelor la
compresiune ale elementelor.
b. RezistenĠa caracteristică la compresiune a elementului: rezistenĠa la compresiune
corespunzătoare fractilului de 5% al distribuĠiei statistice a rezistenĠei la compresiune.
c. RezistenĠa standardizată la compresiune a elementului: rezistenĠa la compresiune a
elementelor pentru zidărie transformată în rezistenĠa echivalentă a unui element "uscat în
aer" cu lăĠimea de 100 mm úi înălĠimea de 100 mm.
d. Element pentru zidărie categoria I: element pentru zidărie pentru care probabilitatea de
a nu atinge rezistenĠa medie / caracteristică la compresiune declarată este d 5%.
e. Element pentru zidărie categoria II: element pentru zidărie care nu îndeplineúte nivelul
de încredere al elementelor pentru zidărie categoria I.
1.3.4. PereĠi din zidărie
a. Perete structural: perete destinat să reziste forĠelor verticale úi orizontale care
acĠionează, în principal, în planul său.
b. Perete structural de rigidizare: perete dispus perpendicular pe un perete structural, cu
care conlucrează la preluarea forĠelor verticale úi orizontale úi contribuie la asigurarea
stabilităĠii acestuia.
În cazul clădirilor cu planúee care descarcă pe o singură direcĠie, pereĠii paraleli cu direcĠia elementelor
principale ale planúeului, care nu sunt încărcaĠi direct cu forĠe verticale, dar care preiau forĠele orizontale care
acĠionează în planul lor, sunt denumiĠi úi pereĠi de contravântuire.

c. Perete nestructural: perete care nu face parte din structura principală a construcĠiei;
acest tip de perete poate fi suprimat fără să prejudicieze integritatea restului structurii.
d. Perete înrămat: perete înglobat într-un cadru de beton armat / oĠel, care nu face parte din
structura principală, dar care, în anumite condiĠii, contribuie la rigiditatea laterală a
clădirii úi la disiparea energiei seismice; suprimarea în timpul exploatării clădirii sau


crearea de goluri de uúi / ferestre într-un perete înrămat se va face numai pe baza unei
justificări prin calcul (expertiză tehnică) úi, după caz, cu adoptarea unor măsuri
constructive adecvate.
1.4. NotaĠii, unităĠi de măsură, liste de tabele úi figuri
1.4.1. NotaĠii
Simbolurile specifice, dependente de material, utilizate în acest Cod pentru structuri din
zidărie sunt:
a1 distanĠa de la capătul peretelui până la cea mai apropiată extremitate a reazemului care
transmite forĠa verticală
ag valoarea de proiectare a acceleraĠiei seismice a terenului
as aria armăturii / unitatea de lungime din stratul median al ZIA
A aria secĠiunii transversale a unui element
Aasc aria armăturii din stâlpiúorul comprimat
Absc aria betonului din stâlpiúorul comprimat
Ab aria pe care se aplică forĠa concentrată
Absc aria betonului din stâlpiúorul comprimat la zidăria confinată
Aef aria peretelui efectiv încărcată cu forĠa concentrată
Apan aria secĠiunii orizontale a panoului de zidărie înrămată în cadre
Apl aria planúeului unui etaj
As aria de armătură întinsă din stâlpiúori
Asw aria armăturilor din rosturile orizontale pentru preluarea forĠei tăietoare
Aw aria secĠiunii orizontale a peretelui
Azc aria zonei comprimate la compresiune excentrică pentru un perete de ZNA
Az,net aria netă totală a pereĠilor pe una din direcĠiile principale ale clădirii
bactiv lăĠimea activă a tălpii unui element compus (I, T, L)
bst,echiv latura stâlpului cadrului echivalent (pentru panourile de zidărie înrămată)
C clasa de rezistenĠă la compresiune a betonului
di(i=1,2) excentricitatea de aplicare a încărcărilor din planúee pe un perete
dr deplasarea relativă de nivel a clădirii
dRG distanĠa între centrul de greutate al planúeului (G) úi centrul de rigiditate (R)
ea excentricitatea accidentală a forĠelor verticale
ehi excentricitatea la partea superioară / inferioară a peretelui, dată de încărcările
perpendiculare pe perete
ei excentricitatea de calcul în raport cu planul peretelui
ei0 excentricitatea datorată încărcărilor verticale aplicate peste nivelul de calcul al unui perete

11

12


emk excentricitatea finală la 1/2 din înălĠimea peretelui
ehm excentricitatea la 1/2 din înălĠimea peretelui, dată de încărcările perpendiculare pe perete
ek excentricitatea datorată curgerii lente
Eb modul de elasticitate longitudinal al betonului
Ez modul de elasticitate longitudinal secant de scurtă durată al zidăriei simple
EZC(ZIA) modul de elasticitate longitudinal al zidăriei confinate / zidăriei cu inimă armată
Ez,ld modul de elasticitate longitudinal de lungă durată al zidăriei simple
fb rezistenĠa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie normal pe
faĠa rostului orizontal
fbh rezistenĠa unitară la compresiune standardizată a elementelor pentru zidărie paralel cu faĠa
rostului orizontal, în planul peretelui
fbo rezistenĠa unitară de aderenĠă a armături
fbok rezistenĠa unitară caracteristică de aderenĠă a armăturii
fcd rezistenĠa unitară de proiectare la compresiune a betonului
fck rezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a betonului
fcvd rezistenĠa unitară de proiectare la forfecare a betonului
fcvk rezistenĠa unitară caracteristică la forfecare a betonului
fd rezistenĠa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei
fdh rezistenĠa unitară de proiectare la compresiune a zidăriei paralel cu faĠa rostului orizontal,
în planul peretelui
fk rezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
fkh rezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei paralel cu faĠa rostului orizontal,
în planul peretelui
fm rezistenĠa unitară medie la compresiune a mortarului
fmbk rezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a mortar-betonului (groutului) din stratul
median al pereĠilor din zidărie cu inimă armată
fmed rezistenĠa unitară medie la compresiune a elementelor pentru zidărie, normal pe faĠa
rostului orizontal
fvd rezistenĠa unitară de proiectare la forfecare a zidăriei
fvd0 rezistenĠa unitară de proiectare la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
fvd,i rezistenĠa unitară de proiectare de cedare pe secĠiune înclinată
fvd,l rezistenĠa unitară de proiectare la cedare prin lunecare în rost orizontal
fvk rezistenĠa unitară caracteristică la forfecare a zidăriei
fvk0 rezistenĠa unitară caracteristică la forfecare sub efort de compresiune nul a zidăriei
fvk,i rezistenĠa unitară caracteristică de cedare pe secĠiune înclinată din eforturi principale de
întindere în lungul diagonalei comprimate
fvk,l rezistenĠa unitară caracteristică de cedare prin lunecare în rost orizontal


fx1 rezistenĠa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere paralel cu rosturile
orizontale
fx2 rezistenĠa unitară la încovoiere a zidăriei după un plan de rupere perpendicular pe
rosturile orizontale
fxd1 rezistenĠa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxd2 rezistenĠa unitară de proiectare a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fxk1 rezistenĠa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere paralel cu rosturile orizontale
fxk2 rezistenĠa unitară caracteristică a zidăriei la încovoiere perpendicular pe rosturile
orizontale
fy valoarea caracteristică a limitei de elasticitate a oĠelului
fyd rezistenĠa unitară de proiectare a armăturii din stâlpiúori / stratul median al ZIA
fysd rezistenĠa unitară de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei
fzd notaĠie generică pentru rezistenĠa unitară de proiectare la o solicitare secĠională
fzk notaĠie generică pentru rezistenĠa unitară caracteristică la o solicitare secĠională
Fb forĠa tăietoare de bază din acĠiunea seismică pentru o clădire
Fi reacĠiunea orizontală, dată de forĠa Sniv în secĠiunea de reazem a planúeului pe peretele "i"
Fbp forĠa tăietoare de bază din acĠiunea seismică pentru o proeminenĠă peste ultimul nivel al
unei clădirii
Gz modulul de elasticitate transversal al zidăriei simple
GZC(ZIA) modulul de elasticitate transversal al zidăriei confinate / zidăriei cu inimă armată
h înălĠimea liberă a peretelui
hef înălĠimea efectivă a peretelui
hgol înălĠimea golului din zidărie
het înălĠimea etajului
hp înălĠimea panoului de zidărie înrămată în cadre
hpan înălĠimea panoului de zidărie confinată
htot înălĠimea totală a peretelui structural
Ho înălĠimea peretelui de la bază până la nivelul la care se aplică forĠa concentrată
Ib momentul de inerĠie al secĠiunii de beton a elementelor pentru confinare
Ii momentul de inerĠie al secĠiunii ideale a peretelui
Iz momentul de inerĠie al secĠiunii de zidărie confinată
K constantă referitoare la rezistenĠa caracteristică la compresiune a zidăriei
lad lungimea pe care aderenĠa este activă pentru calculul rezistenĠei la forĠă tăietoare
lc lungimea zonei comprimate a peretelui pentru calculul rezistenĠei la forĠă tăietoare
lmin lăĠimea minimă a spaletului de zidărie la o secĠiune compusă

13

14


lpan lungimea panoului de zidărie confinată
ls distanĠa între centrele de greutate ale stâlpiúorilor de la extremităĠile unui perete de zidărie
lw lungimea secĠiunii orizontale a unui perete
L dimensiunea clădirii perpendicular pe direcĠia forĠei seismice de proiectare
Lc deschiderea unei console de beton încastrată în zidărie
Lef lungimea efectivă de preluare a forĠei concentrate
Lgc lungimea de calcul a grinzii de cuplare (între feĠele montanĠilor)
Lv,et forĠa de lunecare verticală între inima úi talpa unui perete compus pe înălĠimea etajului
m masa totală a clădirii supusă acĠiunii seismice
mp masa proeminenĠei peste ultimul nivel al unei clădirii
M**rezistenĠa medie la compresiune a mortarului (marca) N/mm2
MExd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încărcări seismice
MExd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încărcări seismice
Mhi momentul încovoietor la nivelul planúeului, dat de încărcarea orizontală uniform
distribuită ph
Mhm momentul încovoietor la mijlocul înălĠimii peretelui dat de încărcarea orizontală uniform
distribuită ph
Minf momentul încovoietor în secĠiunea de la baza etajului pentru care se calculează
lunecarea verticală
MRd rezistenĠa de proiectare la încovoiere în planul peretelui
MRd(As) rezistenĠa de proiectare la încovoiere corespunzătoare armăturilor din stâlpiúori
MRd (zna,i) rezistenĠa de proiectare la încovoiere cu forĠă axială a secĠiunii ideale de zidărie
nearmată
MRxd1 rezistenĠa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan paralel cu rosturile orizontale
MRxd2 rezistenĠa de proiectare la încovoiere a peretelui în plan perpendicular pe rosturile
orizontale
MSd valoarea de proiectare a momentului încovoietor în planul peretelui, din încărcări
neseismice
MSxd1 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan paralel cu rosturile orizontale
din încărcări neseismice
MSxd2 valoarea de proiectare a momentului încovoietor în plan perpendicular pe rosturile
orizontale din încărcări neseismice
MX1yMX5 clase de expunere la condiĠiile de mediu
nech factor de echivalenĠă între zidărie úi beton
nniv numărul de niveluri peste secĠiunea de încastrare a pereĠilor structurali
NEd valoarea de proiectare a forĠei axiale pe perete în gruparea seismică


N*Ed valoarea de proiectare a forĠei axiale pe perete în gruparea seismică pentru peretele din
zidărie confinată
NRd rezistenĠa de proiectare a peretelui la forĠă axială
NRd(l) rezistenĠa de proiectare la forĠă axială pe unitatea de lungime a peretelui
dreptunghiular
NSd valoarea de proiectare a forĠei axiale pe perete
ph încărcarea orizontală uniform distribuită perpendicular pe o fâúie de perete
pmax/min valorile extreme ale forĠei seismice aplicată la nivelul unui planúeu
p% densitatea pereĠilor structurali raportată la aria planúeului
q factorul de comportare conform P 100-1
s

distanĠa pe verticală între armăturile din rosturile orizontale (Asw)

sd raportul între efortul unitar de compresiune (ıd) úi rezistenĠa de proiectare la compresiune
(fd)
S clasa de tasare a betonului
Si momentul static al secĠiunii ideale a tălpii unui perete compus
Sniv forĠa seismică de proiectare aplicată la nivelul unui planúeu
t

grosimea peretelui de zidărie

te grosimea pereĠilor exteriori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale
tf

grosimea unei tălpi a peretelui cu secĠiune compusă (I, T, L)

ti grosimea pereĠilor interiori ai elementelor pentru zidărie cu goluri verticale
tL grosimea peretelui în secĠiunea în care se calculează rezistenĠa la lunecare verticală
tm grosimea stratului median al peretelui din zidărie armată
tp grosimea panoului de zidărie înrămată
trost grosimea medie a rosturilor verticale úi orizontale de mortar în zidărie
tz grosimea totală a straturilor exterioare de zidărie la ZIA
VEd valoarea de proiectare a forĠei tăietoare determinată prin calculul în domeniul elastic
liniar pentru gruparea seismică de încărcări
VLhd capacitatea de rezistenĠă la forĠă de lunecare verticală în pereĠii cu secĠiuni compuse
VR capacitatea de rezistenĠă la forĠă tăietoare a clădirii pe direcĠia de calcul
VRd rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare
VRd (ZIA) rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare a pereĠilor din zidărie cu inimă armată
VRd,l rezistenĠa de proiectare la lunecare în rost orizontal
V*Rd,i rezistenĠa de proiectare la cedare pe secĠiune înclinată a panoului din zidărie simplă
corectată pentru a Ġine seama de efectul elementelor de confinare ,
V*Rd,1 rezistenĠa de proiectare la lunecare în rost orizontal a panoului din zidărie simplă
corectată pentru a Ġine seama de efectul elementelor de confinare,

15

16


VRd,i rezistenĠa de proiectare la cedare pe secĠiune înclinată din eforturi principale de
întindere
VRda rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare a armăturilor orizontale din stratul
median al peretelui de ZIA
VRdb rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare a stratului median de beton sau
mortar-beton (grout) al peretelui de ZIA
VRdi capacitatea de rezistenĠă la forĠă tăietoare a unui montant al peretelui "i"
VRdz rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare a zidăriei peretelui cu inimă armată
VRd1 rezistenĠa de proiectare la forĠă tăietoare a panoului de zidărie confinată
VRd2 rezistenĠa de proiectare la forfecare a armăturii din stâlpiúorul comprimat
VRd3rezistenĠa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale zidăriei
VRsc rezistenĠa de proiectare la forfecare a betonului din stâlpiúorul comprimat
VSd forĠa tăietoare de proiectare
Ww modulul de rezistenĠă a peretelui
x

adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forĠă axială rezultată din ipoteza secĠiunilor
plane

xconv adâncimea convenĠională a blocului eforturilor de compresiune la încovoiere cu forĠă
axială pentru ZIA
xmax adâncimea maximă a zonei comprimate la încovoiere cu forĠă axială pentru zidăria
confinată
xRd adâncimea zonei comprimate la încovoiere cu forĠă axială pentru peretele dreptunghiular
din ZNA
yG distanĠa de la centrul de greutate până la faĠa cea mai comprimată a unui perete din ZNA
ySC distanĠa de la fibra cea mai comprimată la limita sâmburelui central a unui perete din
ZNA
yzc distanĠa de la centrul al peretelui până la centrul de greutate al zonei comprimate a
secĠiunii ideale de zidărie

D coeficient pentru calculul momentului încovoietor perpendicular pe planul peretelui
Įts coeficient de dilatare termică al oĠelului;
Įtz coeficient de dilatare termică al zidăriei

Du/D1 coeficient de suprarezistenĠă al structurilor din zidărie
ȕ coeficient de majorare pentru încărcările concentrate
ȕ0 ordonata maximă a spectrului de răspuns elastic
Ȗmt coeficient parĠial de siguranĠă la întindere pentru betonul / mortar-betonul din stratul
median al ZIA
Ȗmc coeficient parĠial de siguranĠă la compresiune pentru betonul / mortar-betonul din stratul
median al ZIA

JM coeficient parĠial de siguranĠă pentru zidărie / materiale de zidărie


JS coeficient parĠial de siguranĠă pentru oĠel
ǻM variaĠia momentului încovoietor într-un perete pe înălĠimea etajului

Hm deformaĠia specifică în zidărie
Hm1 deformaĠia specifică a zidăriei la iniĠierea deformaĠiilor inelastice
Hmu deformaĠia specifică ultimă a zidăriei
Hc deformaĠia specifică în beton
Hcu deformaĠia specifică ultimă a betonului
Hus deformaĠia specifică ultimă în armătură
Ȝc factorul de participare al armăturii prin efectul de dorn
Ȝp = hp/lp factorul de formă al panoului de zidărie înrămată în cadre
vgol volumul golurilor care se dezvoltă pe toată înălĠimea elementului pentru zidărie

Un factor de reducere a înălĠimii efective pentru peretele rigidizat pe contur (n = 2÷4)
ı0d este valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune mediu perpendicular pe
direcĠia efortului unitar de forfecare

Vd efort unitar normal de compresiune determinat considerând încărcarea verticală uniform
distribuită pe toată lungimea zonei comprimate a peretelui
ıdp valoarea de proiectare a efortului unitar de compresiune la mijlocul înălĠimii peretelui

1 coeficient pentru calculul valorilor frecvente ale acĠiunilor variabile
2 coeficient pentru calculul valorilor cvasipermanente ale acĠiunilor variabile
) diametrul armăturii
)i factor de reducere datorită zvelteĠei la partea superioară úi la baza peretelui
)m factor de reducere datorită zvelteĠei la Ҁ din înălĠimea peretelui
)’ constanta de curgere lentă
1.4.2. UnităĠi de măsură
(1) În prezentul Cod se utilizează unităĠile din Sistemul InternaĠional (SI).
(2) Pentru calcule sunt recomandate următoarele unităĠi:
a. Eforturi úi încărcări: kN, kN/m, kN/m2
b. Masa: kg, t
c. Masa specifică (densitate): kg/m3, t/m3
d. Greutate specifică: kN/m3
e. Eforturi unitare úi rezistenĠe: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
f. Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
g. AcceleraĠii: m/s2

17

18


1.4.3. Lista tabelelor
1. Tab.2.1 CoeficienĠii parĠiali de siguranĠă ȖM
la starea limită ultimă (ULS)
pentru gruparea fundamentală de încărcări pentru zidărie cu elemente
din argilă arsă úi din BCA
2. Tab.3.1

CompoziĠia mortarelor pentru utilizare generală (G)

3 Tab.4.1

Valorile constantei K pentru zidărie cu elemente ceramice úi din BCA úi
mortar pentru utilizare generală (G)

4. Tab.4.2a RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor
cu elemente pline din argilă arsă din grupa 1 úi mortar pentru utilizare generală
(G) - Ġesere conform fig.4.1b 5. Tab.4.2b RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente
cu goluri verticale din argilă arsă din grupa 2 úi 2S úi mortar pentru utilizare
generală (G) - Ġesere conform fig.4.1a úi 4.1b6. Tab.4.2c RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu
elemente pline din BCA din grupa 1 úi mortar pentru utilizare generală (G)
Ġesere conform fig.4.1a
7. Tab.4.3a RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu
elemente din argilă arsă úi mortar pentru rosturi subĠiri (T)
8. Tab.4.3b RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu
elemente din BCA úi mortar pentru rosturi subĠiri (T)
9. Tab.4.4 RezistenĠa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile
orizontale a zidăriilor cu elemente din argilă arsă úi BCA cu mortar de
utilizaregenerală (G) úi mortar pentru rosturi subĠiri (T)
10. Tab.4.5 RezistenĠa unitară caracteristică iniĠială la forfecare a zidăriei (fvk0) în N/mm2
11. Tab.4.6 RezistenĠe unitare caracteristice la încovoiere perpendicular pe planul zidăriei
12. Tab.4.7 RezistenĠa caracteristică de aderenĠă a armăturilor în betonul elementelor de
confinare (N/mm2)
13. Tab.4.8 RezistenĠa caracteristică de aderenĠă a armăturilor înmortar sau în betonul din
ZIA (N/mm2)
14. Tab.4.9 Limitele valorilor principalelor proprietăĠi fizice ale zidăriei
15. Tab.5.1 Clasificarea clădirilor cu pereĠi structurali din zidărie în grupe de regularitate
16. Tab.6.1 Valorile coeficientului Į pentru calculul momentelor încovoietoare normale pe
planul peretelui
17. Tab.6.2 Valorile coeficientului ĭm pentru reducerea rezistenĠei la compresiune
18. Tab.6.3 Valorile factorului Ȝc pentru calculul rezistenĠei la forfecare a armăturii
verticale din stâlpiúorii de confinare
19. Tab.7.1 Dimensiunile maxime ale golurilor úi úliĠurilor
20.Tab.7.2 Adâncimea maximă a úliĠurilor


1.4.4. Lista figurilor
1.

Fig.1.1. Tipuri de alcătuire pentru pereĠi din zidărie armată

2.

Fig.3.1. Geometria interioară a elementelor cu goluri

3.

Fig.4.1. Alcătuirea zidăriei.

4

Fig.4.2. Ruperea zidăriei încovoiate perpendicular pe planul peretelui

5.

Fig.4.3.

6.

Fig.5.1. CondiĠii de regularitate geometrică în plan

7.

Fig.5.2. Clădiri cu niveluri "slabe" (neregularitate structurală în elevaĠie)

8.

Fig. 5.3. Structuri cu pereĠi din zidărie

9.

Fig.5.4. Dispunereaalternantăpe verticală agolurilordin pereĠii de zidărie

RelaĠia efort unitar-deformaĠie specifică (V-H) pentru zidăria solicitată
la compresiune axială

10. Fig.5.5. PereĠi suplimentari la subsol în cazul clădirilor cu pereĠi rari
11. Fig.6.1. Încărcări verticale pe pereĠii structurali date de planúee
12. Fig.6.2. Încărcări verticale concentrate pe pereĠii structurali
13. Fig.6.3. ExcentricităĠi provenite din alcătuirea structurii
14. Fig.6.4. LăĠimea tălpii active
15. Fig.6.5. NotaĠii pentru calculul momentelor MEd1 úi MEd2
16. Fig.6.6. Modele de calcul la forĠe perpendiculare pe plan pentrupereĠii cu goluri
17. Fig.6.7. Calculul eforturilor secĠionale de proiectare în planúee din încărcări orizontale
18. Fig.6.8. Calculul momentului capabil pentru o forĠă axială dată
19.. Fig.6.9. Calculul momentului capabil pentru un peretecu secĠiune compusă
20. Fig.6.10. DistribuĠia rezistenĠelor unitare tangenĠiale
21. Fig.6.11. RezistenĠa de proiectare a armăturilor din rosturile orizontale ale
zidăriei
22. Fig.7.1. ğeserea zidăriei la coúurile de fum
23. Fig.7.2. Armături pentru centuri úi stâlpiúori în socluri de beton simplu
24. Fig.7.3. Armături pentru centuri úi stâlpiúori în pereĠi de subsol dinbeton simplu
1.5. Documente de referinĠă
Standarde:
Standarde referitoare la elementele pentru zidărie úi la încercarea acestora
SR EN 771-1:2011 - SpecificaĠii ale elementelor pentru zidărie. Partea 1: Elemente pentru
zidărie de argilă arsă
SR EN 771-4:2011 - SpecificaĠii ale elementelor pentru zidărie. Partea 4: Elemente pentru
zidărie de beton celular autoclavizat

19

20


SR EN 772-1:2011 - Metode de încercare a elementelor pentru zidărie. Partea 1:
Determinarea rezistenĠei la compresiune
Standarde referitoare la mortare úi la încercarea acestora
SR EN 998-2:2011 - SpecificaĠie a mortarelor pentru zidărie. Partea 2: Mortare pentru zidărie
SR EN 1015-11:2002 - Metode de încercare a mortarelor pentru zidărie - Partea 11:
Determinarea rezistenĠei la încovoiere a mortarului întărit

Standarde referitoare la încercarea zidăriei
SR EN 1052-1:2001 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 1: Determinarea rezistenĠei la
compresiune
SR EN 1052-2:2001 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 2: Determinarea rezistenĠei la
încovoiere.
SR EN 1052-3:2003 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Determinarea rezistenĠei
iniĠiale la forfecare.
SR EN 1052-3:2003/A1:2007 - Metode de încercare a zidăriei. Partea 3: Determinarea
rezistenĠei iniĠiale la forfecare.
Standarde referitoare la componente auxiliare pentru zidărie úi la încercarea acestora
SR EN 845-1+A1:2008 - SpecificaĠie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 1:
Agrafe, bride de fixare, etriere,suport úi console
SR EN 845-2:2004 - SpecificaĠie a componentelor auxiliare pentru zidărie. Partea 2:
Buiandrugi
Standarde de proiectare (Eurocoduri structurale)
SR EN 1991-1-1:2004 - Eurocod 1: AcĠiuni asupra structurilor. Partea 1-1: AcĠiuni generale.
GreutăĠi specifice, greutăĠi proprii, încărcări utile pentru clădiri
SR EN 1991-1-1:2004/NA:2006 - Eurocod 1: AcĠiuni asupra structurilor. Partea 1-1: AcĠiuni
generale - GreutăĠi specifice, greutăĠi proprii, încărcări din exploatare pentru construcĠii.
Anexă naĠională
SR EN 1991-1-6:2005 - Eurocod 1: AcĠiuni asupra structurilor. Partea 1-1: AcĠiuni generale.
AcĠiuni pe durata execuĠiei
SR EN 1991-1-6:2005/NA:2008 - Eurocod 1: AcĠiuni asupra structurilor. Partea 1-1: AcĠiuni
generale - AcĠiuni pe durata execuĠiei. Anexă naĠională
SR EN 1991-1-6:2005/AC:2012 - Eurocod 1: AcĠiuni asupra structurilor. Partea 1-1: AcĠiuni
generale. AcĠiuni pe durata execuĠiei
SR EN 1992-1-1:2004- Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1: Reguli
generale úi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1:2004/AC:2012 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale úi reguli pentru clădiri
SR EN 1992-1-1:2004/NB:2008 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 1-1:
Reguli generale úi reguli pentru clădiri. Anexa naĠională


SR EN 1992-1-1:2004/NB/A91:2009 - Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton. Partea 11: Reguli generale úi reguli pentru clădiri. Anexa naĠională
SR EN 1996-1-1:2006- Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1: Reguli
generale pentru construcĠii de zidărie armată úi nearmată. Reguli generale pentru structuri
de zidărie armate úi nearmate
SR EN1996-1-1:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcĠii de zidărie armată úi nearmată. Reguli generale pentru
structuri de zidărie armate úi nearmate
SR EN 1996-1-1:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 1-1:
Reguli generale pentru construcĠii de zidărie armată úi nearmată. Anexa naĠională
SR EN 1996-2:2006 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2: Proiectare,
alegere materiale úi execuĠie zidărie
SR EN 1996-2:2006/AC:2010 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2:
Proiectare, alegere materiale úi execuĠie zidărie
SR EN 1996-2:2006/NB:2008 - Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidărie. Partea 2:
Proiectare, alegere materiale úi execuĠie zidărie. Anexa naĠională
Document de evaluare european privind seturi de compartimentare interioară pentru pereĠi
neportanĠi (ETAG 003-1998)

21

22


Reglementări tehnice:
Nr.
crt.

1.

2

3

Reglementare tehnică
Cod de proiectare. Bazele proiectării
construcĠiilor, indicativ CR 0-2012

Act normativ prin care se aprobă
reglementarea tehnică/publicaĠia
Ordinul ministrului dezvoltării regionale úi
turismului nr.1530/2012, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I bis, nr.647/11
septembrie 2012, cu completările ulterioare

Cod de proiectare seismică. Partea I - Ordinul ministrului dezvoltării regionale úi
Prevederi de proiectare pentru clădiri, administraĠiei publice, nr.2465/2013, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I bis, nr.
indicativ P 100-1/2013
558/3 septembrie 2013
Cod de proiectare. Evaluarea acĠiunii Ordinul ministrului dezvoltării regionale úi
zăpezii asupra construcĠiilor, indicativ turismului nr.1655/2012, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I bis, nr.704/15
CR 1-1-3/2012
octombrie 2012, cu completările ulterioare

4

Cod de proiectare. Evaluarea acĠiunii
vântului asupra construcĠiilor, indicativ
CR 1-1-4/2012

turismului nr.1751/2012, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I bis, nr. 704/15
octombrie 2012, cu completările ulterioare

5

Normativ pentru producerea betonului úi
executarea lucrărilor din beton, beton
armat úi beton precomprimat - Partea 1:
Producerea betonului, indicativ NE
012/1-2007

Ordinul ministrului dezvoltării lucrărilor publice
úi locuinĠei nr.577/2008 din 29 aprilie 2008,
publicat în Monitorul Oficial al României,
Partea I nr. 374 din 16 mai 2008

Normativ
pentru
producerea
úi
executarea lucrărilor din beton, beton
armat úi beton precomprimat - Partea 2:
Executarea lucrărilor din beton, indicativ
NE 012/2-2010
SpecificaĠie tehnică privind produse din
oĠel utilizate ca armături: cerinĠe úi
criterii de performanĠă, indicativ ST 0092011

turismului nr.2.514/2010, publicat în Monitorul
Oficial al României, Partea I nr. 853 úi nr.853 bis
din 20 decembrie 2010

6

7

turismului nr. 683/2012, publicat în Monitorul
Oficial, Partea I, nr. 337 din 18 mai 2012


CAPITOLUL 2. BAZELE PROIECTĂRII
2.1. CerinĠe generale de proiectare
(1) Proiectarea clădirilor cu pereĠi structurali din zidărie, precum úi a tuturor părĠilor /
elementelor de construcĠie din zidărie, indiferent de tipul construcĠiei în care se află (de
exemplu pereĠi nestructurali din zidărie, panouri de zidărie înrămată în cadre de beton armat /
oĠel, elemente ataúate faĠadelor, coúuri de fum úi de ventilaĠie, etc.) va urmări satisfacerea
tuturor cerinĠelor (obiectivelor) investitorilor úi ale societăĠii, în condiĠiile specifice de mediu
natural úi construit ale amplasamentului, pe toată durata de exploatare prevăzută prin tema de
proiectare úi în limitele unui efort tehnic úi economic rezonabil pentru categoria de
importanĠă a clădirii.
(2) Proiectarea referitoare la rezistenĠa úi stabilitatea clădirilor cu structuri din zidărie úi a
tuturor părĠilor/elementelor de construcĠie din zidărie, indiferent de tipul construcĠiei în care
se află, se va face în conformitate cu principiile úi regulile generale date în CR 0.
(3) CerinĠele de bază pentru clădirile proiectate conform prezentului Cod se consideră
satisfăcute, în condiĠiile în care:
a. calculul la stări limită se face conform principiilor din CR 0;
b. clasificarea, gruparea úi valorile acĠiunilor sunt cele date în documentele menĠionate la
2.4.1.;
c. se folosesc principiile úi regulile de aplicare date în acest Cod úi în P 100-1.
2.1.1. SiguranĠa structurală, siguranĠa în exploatare úi durabilitatea
(1) Reliabilitatea cerută pentru clădirile cu structuri din zidărie úi pentru toate părĠile /
elementele de construcĠie din zidărie, se obĠine prin:
a. adoptarea unei concepĠii de proiectare arhitectural-structurală de ansamblu favorabilă
din punct de vedere al optimizării răspunsului clădirilor în toate situaĠiile de proiectare
úi pentru toate cerinĠele privind rezistenĠa úi stabilitatea;
b. calculul úi dimensionarea subansamblurilor / elementelor structurale úi nestructurale
cu modele úi metode de calcul adecvate pentru fiecare situaĠie de proiectare, cu
respectarea tuturor prevederilor din prezentul Cod, din P 100-1 úi din reglementările
tehnice conexe menĠionate la paragraful 1.5;
c. execuĠia structurii úi a celorlalte părĠi / elemente nestructurale ale construcĠiei în totală
conformitate cu prevederile proiectului.
2.1.2. Proiectarea duratei de exploatare úi durabilitatea
(1) Durata de viaĠă proiectată a construcĠiei va fi specificată în conformitate cu CR 0.

23

24


2.2. CondiĠii tehnice privind rezistenĠa úi stabilitatea structurilor / elementelor de
zidărie
2.2.1. CondiĠia de rezistenĠă
(1) Pentru clădirile cu structuri din zidărie úi pentru toate părĠile / elementele de construcĠie
din zidărie, structurale úi nestructurale, condiĠia de rezistenĠă pentru situaĠia de proiectare
persistentă úi pentru situaĠia de proiectare tranzitorie este satisfăcută dacă, în secĠiunile cele
mai solicitate, capacitatea de rezistenĠă a elementelor respective depăúeúte solicitările
provenite din gruparea fundamentală de încărcări.
(2) Pentru situaĠia de proiectare seismică condiĠia de rezistenĠă este satisfăcută numai dacă,
împreună cu condiĠia de la (1), sunt îndeplinite úi prevederile specifice stabilite în P 100-1,
cap.8 (pentru pereĠii structurali) úi cap.10 (pentru pereĠii nestructurali úi panourile de zidărie
înrămate úi pentru celelalte elemente nestructurale).
2.2.2. CondiĠia de stabilitate
(1) Stabilitatea de ansamblu a clădirilor cu structura din zidărie va fi asigurată prin:
a. măsuri adecvate pentru evitarea riscului natural de alunecare în cazul clădirilor
amplasate pe terenuri în pantă;
b. dimensionarea pentru evitarea riscului de răsturnare a clădirii datorită forĠelor
orizontale permanente (împingerea masivului) sau seismice;
c. asigurarea rigidităĠii spaĠiale a clădirii prin măsurile prevăzute la Cap.5.
(2) Stabilitatea locală a tuturor tipurilor de pereĠi din zidărie va fi asigurată prin:
a. rigidizări / prinderi / rezemări conform prevederilor de la Cap.6;
b. limitarea eforturilor unitare de compresiune în pereĠii structurali Ġinând seama de
efectele flambajului úi ale excentricităĠilor de aplicare a încărcărilor.
2.2.3. CondiĠia de rigiditate
(1) Clădirile cu structuri din zidărie úi toate părĠile / elementele de construcĠie din zidărie, vor
avea rigiditate suficientă astfel încât:
a. pentru toate situaĠiile de proiectare, să fie satisfăcute cerinĠele specifice de limitare a
degradărilor;
b. să se evite pericolul de ciocnire cu clădirile / tronsoanele alăturate în situaĠia de
proiectare seismică.
2.2.4. CondiĠia de ductilitate
(1) CondiĠia de ductilitate pentru pereĠii structurali din zidărie se referă la situaĠia de
proiectare seismică úi are ca scop:
a.

asigurarea unei capacităĠi suficiente de rotire plastică în secĠiunile de la baza
montanĠilor úi, dacă este cazul, în riglele de cuplare, fără reducerea semnificativă a
capacităĠii de rezistenĠă;


b.

reducerea, prin dimensionare úi detaliere constructivă, a probabilităĠii de producere a
ruperilor cu caracter fragil (ruperea pe secĠiune înclinată din forĠă tăietoare, de
exemplu).

2.3. Principiile proiectării la stări limită ultime pentru clădirile din zidărie
(1) Principiile proiectării la stări limită se aplică atât pentru părĠile / elementele construcĠie
din zidărie cât úi pentru elementele / subansamblurile/părĠile clădirii executate din alte
materiale (beton, oĠel, lemn) pentru toate situaĠiile de proiectare.
(2) Pentru toate situaĠiile de proiectare, starea limită ultimă (ULS) úi starea limită de serviciu
(SLS) vor fi luate în considerare pentru toate elementele de construcĠie structurale úi
nestructurale, inclusiv pentru elementele auxiliare (buiandrugi, ancore, elemente de planúeu,
etc.).
2.4. Variabile de bază
2.4.1. AcĠiuni
(1) Clasificarea úi gruparea acĠiunilor agenĠilor mecanici pentru proiectarea părĠilor /
elementelor de construcĠie structurale úi nestructurale din zidărie, se vor lua conform CR 0.
(2) Evaluarea încărcărilor permanente se va face conform SR EN 1991-1-1/NA.
(3) Valorile normate ale încărcărilor de exploatare (utile) pentru clădirile civile, industriale úi
agrozootehnice, se vor stabili conform SR EN 1991-1-1/NA.
(4) PereĠii structurali, nestructurali, panourile de zidărie înrămate în cadre, parapeĠii din
zidărie de la balcoane, loggii sau dintre spaĠiile interioare denivelate úi aticele teraselor vor fi
verificaĠi pentru următoarele încărcări perpendiculare pe planul peretelui corespunzătoare
grupării fundamentale de încărcări:
a. încărcarea orizontală din acĠiunea oamenilor dată în SR EN 1991-1-1/NA;
b. greutatea obiectelor de mobilier sau obiectelor sanitare suspendate (în absenĠa unor
reglementări naĠionale se vor lua în calcul încărcările de proiectare date în ETAG
003);
c. încărcarea din vânt (pentru pereĠi de închidere, parapeĠi, atice, etc.) calculată conform
CR 1-1-4.
(5) Pentru verificarea rezistenĠei úi rigidităĠii tuturor elementelor enumerate la (4) în situaĠia
seismică de proiectare, se vor folosi încărcările stabilite conform P 100-1, cap.8 úi 10.
(6) CoeficienĠii pentru calculul valorilor frecvente (1Q) úi a valorilor cvasipermanente (2Q)
ale acĠiunilor variabile (Q) se vor lua conform CR 0.
(7) Valorile de proiectare ale deformaĠiilor specifice din curgere lentă úi din contracĠie ale
elementelor din beton armat înglobate în toate părĠile / elementele de construcĠie din zidărie,
se vor lua conform SR EN 1992-1-1.
(8) Valorile de proiectare pentru deformaĠiile de lungă durată ale zidăriei se vor lua conform
tabelului 4.9 din Cod.
(9) Pentru stările limită de serviciu (SLS), deformaĠiile impuse vor fi introduse ca valori
estimate (medii statistice).

25

26


2.4.2. Caracteristicile fizice úi mecanice ale materialelor úi produselor
2.4.2.1. ProprietăĠile materialelor úi produselor
(1) Valorile proprietăĠilor fizice úi mecanice ale materialelor úi produselor de construcĠii úi ale
datelor lor geometrice folosite la proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie úi a tuturor
părĠilor / elementelor de construcĠie din zidărie, vor fi stabilite conform 1.1.(11), (12) úi (13).
(2) Pentru proiectarea clădirilor cu structuri din zidărie úi a tuturor părĠilor / elementelor de
construcĠie din zidărie,pentru toate situaĠiile de proiectare, sunt necesare valorile următoarelor
proprietăĠi mecanice de rezistenĠă úi de deformabilitate ale zidăriei:
a. valorile rezistenĠelor unitare de rupere la:
-

compresiune, perpendicular pe rostul de aúezare úi paralel cu rostul de aúezare;

-

forfecare, prin lunecare pe rostul de aúezare úi prin eforturi principale de întindere;

-

încovoiere perpendicular pe plan, cu plan de rupere perpendicular pe rostul de
aúezare úi paralel cu rostul de aúezare;

b. valorile deformaĠiilor specifice corespunzătoare rezistenĠelor unitare de rupere;
c. legea constitutivă V-H (efort unitar - deformaĠie specifică).
2.4.2.2. Valori caracteristice ale rezistenĠelor materialelor
(1) Valorile caracteristice ale rezistenĠelor zidăriei vor fi stabilite din datele obĠinute conform
1.1.(12).
(2) Valorile caracteristice ale modulilor de elasticitate úi ale proprietăĠilor reologice ale
zidăriei reprezintă valori medii statistice. Aceste valori se vor obĠine úi se vor declara pe baza
informaĠiilor obĠinute conform 1.1.(12).
(3) Valorile caracteristice ale rezistenĠelor celorlalte materiale (beton, oĠel, lemn) vor fi luate
conform reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
2.4.2.3. Valori de proiectare ale proprietăĠilor mecanice ale zidăriei
(1) Toate valorile rezistenĠelor unitare de proiectare ale zidăriei (fzd), pentru toate solicitările,
se obĠin prin împărĠirea valorilor caracteristice respective (fzk) la coeficientul parĠial de
siguranĠă pentru material ȖMt 1,0:
݂௭ௗ ൌ

௙೥ೖ
ఊಾ

(2.1)

(2) Coeficientul parĠial de siguranĠă ȖM este stabilit în mod diferenĠiat în funcĠie de:
a. gruparea de încărcări la care se face verificarea: fundamentală sau seismică;
b. starea limită la care se face verificarea: ULS sau SLS;
c. calitatea elementelor pentru zidărie úi a mortarului;
d. tipul controlului execuĠiei definit în reglementările tehnice aplicabile, în vigoare.
(3) Valorile de proiectare ale modulilor de elasticitate úi ale proprietăĠilor reologice ale
zidăriei se obĠin din valorile caracteristice respective prin multiplicare cu un coeficient
subunitar.


(4) Valorile coeficientului parĠial ȖM se iau după cum urmează:
x

pentru situaĠia de proiectare persistentă (gruparea fundamentală de încărcări):
-

pentru starea limită ultimă (ULS) conform tabelului 2.1

-

pentru starea limită de serviciu (SLS), cu valorile:
a. JM = 1,50 pentru toate părĠile / elementele din zidărie din construcĠiile
încadrate în clasele de importanĠă I úi II conform P 100-1
b. JM = 1,0 pentru toate părĠile / elementele din zidărie din construcĠiile încadrate
în clasele de importanĠă III úi IV.

x

pentru situaĠia de proiectare seismică (gruparea seismică de încărcări):
-

valorile ȖM din P 100-1, tab.8.13 pentru pereĠii structurali;

-

valorile ȖM din P 100-1, art.10.9.5.(3) pentru elementele nestructurale úi panourile
de zidărie înrămate.

CoeficienĠii parĠiali de siguranĠă ȖM la starea limită ultimă (ULS)
pentru gruparea fundamentală de încărcări
pentru zidărie cu elemente din argilă arsă úi din beton celular autoclavizat (BCA)
Tabelul 2.1

Categoria
elementelor

Mortar

De reĠetă (G)
preparat la úantier
De reĠetă (G)
Categoria I preparat industrial,
semifabricat industrial
Performant (T) úi (G)
De reĠetă (G)
preparat la úantier
Categoria II
De reĠetă (G)
preparat industrial,
semifabricat industrial

Redus

Tipul controlului
Normal

Special

2.7

2.5

2.2

2.5

2.2

2.0

---

2.0

1.8

3.0

2.8

2.5

2.7

2.5

2.2

(5) Pentru verificarea rezistenĠei zidăriei în situaĠia de proiectare tranzitorie (în timpul
execuĠiei, definită conform SR EN 1991-1-6), valorile rezistenĠelor caracteristice stabilite
pentru gruparea fundamentală se majorează cu 25%.
(6) ProprietăĠile de rezistenĠă ale zidăriei pentru situaĠii de proiectare accidentale (incendiu,
de exemplu) se vor stabili pe baza reglementărilor tehnice specifice, în vigoare.
(7) Valorile coeficienĠilor parĠiali de siguranĠă JM pentru celelalte materiale (beton, oĠel,
lemn) se vor lua conform prevederilor din reglementările tehnice specifice, aplicabile, în
vigoare.

27

28


CAPITOLUL 3. MATERIALE
3.1. Elemente pentru zidărie
3.1.1. Tipuri de elemente pentru zidărie
(1) Prevederile acestui Cod se aplică la proiectarea tuturor părĠilor / elementelor de
construcĠie din zidărie, structurale úi nestructurale, executate cu următoarele tipuri de
elemente pentru zidărie, corespunzătoare standardelor:
a.

elemente pentru zidărie din argilă arsă - SR EN 771-1;

b.

elemente pentru zidărie din beton celular autoclavizat (BCA) - SR EN 771-4;

(2) Domeniile úi condiĠiile de utilizare, precum úi principiile de proiectare úi regulile de
aplicare specifice, pentru fiecare dintre elementele menĠionate la (1), sunt stabilite prin acest
Cod úi prin P 100-1.
3.1.2. Gruparea elementelor pentru zidărie
3.1.2.1. Gruparea în funcĠie de nivelul de încredere al proprietăĠilor mecanice
(1) Elementele pentru zidărie se clasifică în două categorii, în funcĠie de probabilitatea de
nerealizare a rezistenĠei la compresiune specificată, conform 1.3.3 (a se vedea úi SR EN 7711 úi SR EN 771-4).
(2) Domeniile de utilizare pentru elementele din cele două categorii sunt stabilite prin acest
Cod úi prin P 100-1.
3.1.2.2. Gruparea în funcĠie de caracteristicile geometrice
(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcĠie de valorile următorilor parametri
geometrici:
a.

volumul golurilor (% din volumul brut);

b.

volumul fiecărui gol (% din volumul brut);

c.

grosimea minimă a pereĠilor interiori úi exteriori (mm);

d.

grosimea cumulată a pereĠilor interiori úi exteriori pe fiecare direcĠie (% din
dimensiunea elementului pe direcĠia respectivă).

Figura 3.1.Geometria interioară a elementelor cu goluri
A- aria golului de manipulare, a- aria golului curent
te - grosimea peretelui exterior, ti - grosimea peretelui interior


29

(2) Gruparea elementelor pentru zidărie în funcĠie de caracteristicile geometrice se va utiliza
pentru:
a.

determinarea rezistenĠei la compresiune a zidăriei conform art.4.1.1.1.;

b.

stabilirea domeniului, a condiĠiilor de utilizare úi a unor parametri de calcul pentru
elementele respective conform P 100-1 úi acestui Cod.

(2) Pentru execuĠia pereĠilor structurali din zidărie, se vor folosi numai elemente din argilă
arsă sau BCA clasificate în grupele 1 úi 2, care au proprietăĠile din tabelul 8.1 din P 100-1 sau
elemente care satisfac condiĠiile speciale din P 100-1, art. 8.2.1.(5).
(3) Pentru execuĠia elementelor nestructurale úi a panourilor de zidărie înrămate în cadre
elementele pentru zidărie trebuie să satisfacă cerinĠele din P 100-1, art.10.5.1.1.
3.1.2.3. Gruparea în funcĠie de profilaĠia exterioară a elementului
(1) Din punct de vedere al profilului feĠelor exterioare, elementele pentru zidărie se clasifică
după cum urmează:
a.

elemente cu toate feĠele plane (fără amprente sau profilaĠie; cu/fără cavitate interioară
de prindere);

b.

elemente cu locaú de mortar;

c.

elemente cu locaú de mortar úi amprente suplimentare pentru mortar;

d.

elemente cu profilaĠie "nut úi feder".

(2) Atunci când este necesar, în acest Cod úi în P 100-1 domeniile de utilizare úi prevederile
de proiectare sunt formulate diferenĠiat în funcĠie de profilaĠia exterioară a elementului.
3.1.2.4. Gruparea elementelor în funcĠie de densitatea aparentă în stare uscată
(1) Elementele pentru zidărie se grupează în funcĠie de densitatea aparentă în stare uscată
după cum urmează:
a.

Elemente LD (low density): elemente pentru zidărie cu densitate aparentă în stare
uscată scăzută (” 1000 kg/m3) care se utilizează numai în zidărie protejată

b.

Elemente HD (high density): elemente pentru zidărie neprotejată úi protejată.

(2) Elementele pentru zidărie argilă arsă pentru care, în funcĠie de volumul golurilor,
densitatea aparentă în stare uscată este ȡ” 1000 kg/m3úi toate elementele din BCA se
încadrează în categoria LD (low density).
(3) Pentru calculul încărcărilor provenite din greutatea proprie a zidăriei (încărcări pe
structură úi fundaĠii, greutatea supusă acĠiunii seismice, etc.) densitatea elementelor pentru
zidărie se va calcula estimativ, după cum urmează:
a.

pentru elemente din argilă arsă densitatea de proiectare, cu relaĠia:

ȡ (kg/m3) = 1800 (1-vgol)

(3.1)

unde vgol este volumul golurilor care se dezvoltă pe toată înălĠimea elementului (nu se includ
amprentele);
b.

pentru elementele din BCA densitatea de proiectare (care Ġine seama de umiditatea
medie în exploatare) cu relaĠia convenĠională:

30


U( kg / m3 ) 85( f b 2 )

(3.2)

unde fbeste rezistenĠa medie standardizată în N/mm2.
(4) Pentru calculul greutăĠii de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD úi mortar de
utilizare generală (G), cu rosturi de grosime normală, se va Ġine seama de greutatea
mortarului astfel:
a.

grosimea medie a rosturilor verticale úi orizontale se va lua trost = 12 mm

b.

densitatea medie a mortarului se va lua Ȗm = 2000 kg/m3.

(5) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente LD úi mortar pentru rosturi
subĠiri (T) se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor de zidărie definită mai
sus.
(6) Greutatea de proiectare a zidăriei netencuite cu elemente HD, indiferent de tipul
mortarului (G sau T), se va lua egală cu greutatea de proiectare a elementelor pentru zidărie
definită mai sus.
3.1.3. ProprietăĠile elementelor pentru zidărie
3.1.3.1. ProprietăĠile mecanice ale elementelor pentru zidărie
3.1.3.1.1. RezistenĠa la compresiune a elementelor pentru zidărie
(1) RezistenĠa la compresiune a elementelor pentru zidărieva fi declarată ca rezistenĠă medie,
conform SR EN 771-1 pentru elemente din argilă arsă úi ca rezistenĠă medie sau
caracteristică, după caz,conform SR EN 771-4 pentru elemente din BCA.
(2) RezistenĠa la compresiune a elementelor pentru zidărie, folosită în acest Cod pentru
determinarea rezistenĠelor de proiectare ale zidăriei la compresiune, la încovoiere úi la
forfecare, este rezistenĠă standardizată (fb) definită conform SR EN 771-1 pentru elementele
din argilă arsă úi conform SR EN 771-4 pentru elementele din BCA.
(3) RezistenĠa standardizată se determină úi se declară de către fabricant pe baza rezistenĠei
medii obĠinute prin încercări, conform SR EN 772-1, Anexa A.
(4) Atunci când rezistenĠa la compresiune declarată a elementelor pentru zidărie este
rezistenĠă caracteristică, aceasta va fi transformată în rezistenĠă medie echivalentă, utilizând
un factor de conversie bazat pe coeficientul de variaĠie al rezistenĠelor declarat. RezistenĠa
medie echivalentă va fi apoi convertită în rezistenĠă standardizată, fb, conform (3).
(5) RezistenĠa standardizată la compresiune fb este definită prin două valori, în funcĠie de
poziĠia forĠei de compresiune în raport cu faĠa de aúezare:
a.

normal pe faĠa rostului orizontal (de aúezare) fb;

b.

paralel cu faĠa rostului orizontal, în planul peretelui fbh (compresiune pe capete).

(6) Valorile celor două rezistenĠe standardizate la compresiune (fb, fbh) utilizate pentru
dimensionare úi specificate ca atare în proiecte vor fi stabilite astfel încât, în combinaĠie cu
mortarul de zidire ales, folosind relaĠiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să fie obĠinute cel puĠin
valorile minime ale rezistenĠelor caracteristice la compresiune ale zidăriei (fk, fkh) pentru
pereĠii structurali stabilite în P 100-1, tabelele 8.2 úi 8.3, în funcĠie de acceleraĠia seismică de
proiectare aga amplasamentului úi de înălĠimea clădirii (numărul de niveluri peste secĠiunea
de încastrare).


Pentru rezistenĠele elementelor (fb úi fbh) úi mortarelor (M) folosite curent, valorile
rezistenĠelor caracteristice la compresiune ale zidăriei fk úi fkh, calculate cu relaĠiile (4.1),
(4.2a) sau (4.2b) sunt date în tabelele.4.2a, 4.2b,4.3a, 4.3b úi 4.4.
3.1.3.2. ProprietăĠile fizice ale elementelor pentru zidărie
(1) În funcĠie de utilizarea prevăzută la proiectare (pereĠi exteriori / interiori, cu sau fără
protecĠie etc.), pentru zidăriile cu elemente din argilă arsă se vor lua în considerare
proprietăĠile fizice definite conform SR EN 771-1.
(2) În funcĠie de utilizarea prevăzută la proiectare (pereĠi exteriori / interiori, etc.) pentru
zidăriile cu elemente din BCA se vor lua în considerare proprietăĠile fizice definite conform
SR EN 771-4.
(3) Pentru a se evita reducerea rezistenĠei la compresiune a mortarului úi scăderea aderenĠei
acestuia la elementele pentru zidărie, în proiect se vor prevedea măsuri tehnologice adecvate
conform reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
3.2. Mortare
3.2.1. Tipuri de mortare pentru zidărie
(1) Prevederile Codului se aplică numai zidăriilor executate cu mortare pentru zidărie pentru
utilizare generală (G) úi cu mortare pentru rosturi subĠiri (T)definite conform 1.3.2.
(2) Mortarele pentru zidărie pentru utilizare generală (G), se împart în funcĠie de modul de
realizare:
i.

mortar industrial pentru zidărie (uscat sau proaspăt);

ii.

mortar semifabricat industrial pentru zidărie (predozat sau preamestecat);

iii.

mortar preparat la úantier pentru zidărie.

(3) Mortarele pentru rosturi subĠiri (T) sunt mortare performante, produse industriale,
predozate sau preamestecate. Prevederile acestui Cod (valoarea rezistenĠei la compresiune a
zidăriei sau a rezistenĠei caracteristice iniĠiale la forfecare, de exemplu) se vor utiliza numai
în cazul mortarelor pentru rosturi de aúezare cu grosimi de 0.5÷3.0 mm. Mortarele adezive
(glue) se vor folosi conform reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(4) Mortarele pentru rosturi subĠiri(T) vor fi folosite pentru:
a.

zidării executate cu elemente din BCA care satisfac cerinĠele de planeitate a feĠelor de
aúezare conform SR EN 771-4, tabelul 2, referitor la elementele din categoria TLMA
úi TLMB, aúa cum sunt definite în SR EN 998-2;

b.

zidării executate cu elemente din argilă arsă cu feĠele de aúezare prelucrate special
pentru atingerea aceloraúi valori de planeitate.

(5) Pentru toate părĠile / elementele de construcĠie din zidărie proiectate úi executate conform
acestui Cod, mortarele pentru zidărie de tip industrial / semifabricat industrial vor fi fabricate
în conformitate cu cerinĠele SR EN 998-2. În cazul mortarelor pentru zidărie preparate la
úantier (pentru care SR EN 998-2 se aplică numai parĠial) se vor respecta úi cerinĠele din P
100-1, art. 8.2.2.(2), precum úi din reglementările tehnice aplicabile privind executarea úi
urmărirea execuĠiei lucrărilor de zidărie, în vigoare.

31

32


3.2.2. Prevederi pentru mortarele pentru zidărie
(1) Mortarele pentru zidărie se clasifică după rezistenĠa medie la compresiune, exprimată prin
litera M urmată de rezistenĠa unitară la compresiune în N/mm2 (de exemplu, M5 ĺ mortar cu
rezistenĠa unitară medie la compresiune fm = 5N/mm2).
(2) Mortarele pentru zidărie cu compoziĠie prescrisă vor fi descrise, adăugând lângă notaĠia
de la (1) úi proporĠia componenĠilor prescriúi (de exemplu: 1:1:5, în volum, în ordinea
ciment:var:nisip). Pentru rezistenĠe M10 reĠetele se stabilesc de fabricant úi nu se acceptă
prepararea la úantier.
(3) Mortarele pentru utilizare generală (G) cu compoziĠie prescrisă vor avea compoziĠiile date
în tabelul 3.1. Valorile sunt indicate în unităĠi de volum.
CompoziĠia mortarelor pentru utilizare generală (G)
Clasa mortarului
M2.5 c
M2.5 c-v
M5 c
M5 c-v
M7.5c
M10

Tabelul 3.1
Ciment
Nisip
1
4
1
7
1
3
1
5
1
2.75
1
2.5

Var
--1
--1/4
-----

(4) Pentru un mortar oarecare, notat M**, valorile stabilite prin proiect, pot fi atribuite
amestecuri echivalente celor din tabelul 3.1 descrise prin proporĠia componenĠilor conform
specificaĠiilor tehnice sau instrucĠiunilor fabricantului cu condiĠia ca rezistenĠa medie la
compresiune determinată conform SR EN 1015-11 să nu fie mai mică decât valoarea M**.
3.2.3. ProprietăĠile mortarelor
3.2.3.1. RezistenĠa la compresiune a mortarelor pentru zidărie
(1) RezistenĠa unitară medie la compresiune a mortarului pentru zidărie, fm, va fi determinată
în conformitate cu SR EN 1015-11.
(2) RezistenĠa unitară la compresiune a mortarului pentru zidăria cu elemente din argilă arsă
sau cu elemente din BCA, folosită pentru proiectare úi specificată ca atare în proiect, se va
alege astfel încât, folosind relaĠiile (4.1), (4.2a) sau (4.2b), să se obĠină cel puĠin valorile
minime ale rezistenĠelor caracteristice ale zidăriei fk úi fkhpentru pereĠii structurali,stabilite înP
100-1, tabelele 8.2 úi 8.3, în funcĠie de acceleraĠia seismică de proiectare aga
amplasamentului úi de înălĠimea clădirii.
(3) Clasa mortarului pentru zidărie stabilită conform (2) trebuie să satisfacă úi cerinĠele de
durabilitate de la Cap.4.3.
3.2.3.2. AderenĠa între elementele pentru zidărie úi mortar
(1) AderenĠa între mortar úi elementele pentru zidărie trebuie să fie adecvată utilizării
prevăzute. AderenĠa depinde de proprietăĠile mortarului utilizat (în principal de capacitatea de
retenĠie a apei de amestecare), de caracteristicile elementelor împreună cu care se utilizează
acest mortar (în special de viteza de absorbĠie iniĠială de apă) úi de calitatea execuĠiei.


(2) AderenĠa elementelor pentru zidărie în combinaĠie cu mortarul trebuie să fie declarată
conform SR EN 771-1 úi SR EN 771-4 prin:
a.

rezistenĠa de aderenĠă la forfecare,

b.

rezistenĠa de aderenĠă la încovoiere.

(3) RezistenĠa de aderenĠă la forfecare a elementelor pentru zidărie din argilă arsă úi din BCA,
în combinaĠie cu mortarul de utilizare generală (G) úi cu mortarul pentru rosturi subĠiri (T),
declarată ca rezistenĠă la forfecare iniĠială fvk0, se stabileúte:
a.

Din încercări efectuate conform SR EN 1052-3.

b.

Ca valoare fixă.

În cazul mortarelor performante, valoarea caracteristică a rezistenĠei iniĠiale la forfecare (fvk0)
se va lua din SR EN 998-2, anexa C.
(4) Mortarele de reĠetă de uz general (G), cu compoziĠiile date în tabelul 3.1, asigură o
aderenĠă adecvată la elementele pentru zidărie din argilă arsă úi din BCA. Pentru aceste
mortare, în lipsa datelor obĠinute prin încercări conform (3) alin.a, valoarea caracteristică a
rezistenĠei la forfecare iniĠială fvk0 se va lua din tabelul 4.5.
(5) AderenĠa la încovoiere a elementelor de argilă arsă úi din BCA, în combinaĠie cu mortarul
de utilizare generală (G) úi cu mortarul pentru rosturi subĠiri (T), trebuie să fie declarată
pentru rezistenĠele caracteristice la încovoiere cu plan de rupere paralel cu rosturile de
aúezare (fxk1) úi cu plan de rupere perpendicular pe rosturile de aúezare (fxk2) cu precizarea
tipului de mortar pentru care valorile respective sunt valabile. Valorile respective vor fi
obĠinute prin încercări conform SR EN 1052-2.
În lipsa datelor obĠinute prin încercări, valorile caracteristice fxk1 úi fxk2 se vor lua din tabelul
4.6 pentru mortarele (G) úi conform art.4.1.1.3.1(4) pentru mortarele (T).
(6) Pentru mortarele adezive de tip glue valorile caracteristice ale aderenĠei la forfecare
(fvk0) úi ale aderenĠei la încovoiere (fxk1 úi fxk2) în combinaĠie cu elemente din argilă arsă úi din
BCA trebuiesă fie declarate cu precizarea elementelor pentru zidărie împreună cu care se
folosesc.
3.2.3.3. Lucrabilitatea mortarului
(1) ConsistenĠa mortarului folosit pentru zidire va fi aleasă astfel încât să se asigure umplerea
completă a spaĠiilor respective.
(2) Aptitudinea (durata) de utilizare a mortarelor după preparare se va stabili conform
reglementărilor tehnice privind executarea úi urmărirea execuĠiei lucrărilor de zidărie, în
vigoare. În cazul produselor industriale (predozate / preamestecate) se va folosi durata de
utilizare declarată.
(3) În cazul mortarului industrial pentru zidărie sau al mortarului semifabricat industrial
pentru zidărie, cantitatea adaosurilor pentru lucrabilitate este cea din standardul de produs.
Adaosurile de tip antrenor de aer vor fi limitate la 16% pentru folosirea în zonele seismice
cu ag • 0.25g.
(4) Pentru prepararea mortarelor la úantier se vor folosi adaosuri úi/sau aditivi în condiĠiile
prevăzute în reglementările tehnice în vigoare privind executarea úi urmărirea execuĠiei
lucrărilor de zidărie úi/sau conform specificaĠiilor tehnice de produs aplicabile.

33

34


3.3. Beton
3.3.1. GeneralităĠi
(1) În clădirile cu pereĠi structurali din zidărie, betonul este folosit pentru:
a.

elementele de confinare a zidăriei (stâlpiúori, centuri);

b.

stratul median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);

c.

planúee, scări, rigle de cuplare la pereĠii cu goluri, pereĠi de subsol úi fundaĠii.

(2) Toate betoanele menĠionate la (1) vor îndeplini cerinĠele corespunzătoare din NE 012/1 úi
NE 012/2.
(3) Betoanele folosite pentru elementele de confinare a zidăriei (stâlpiúori úi centuri) úi pentru
stratul median al ZIA vor satisface, în afara cerinĠelor din NE 012/1 úi NE 012/2, úi
prevederile specifice de la 3.3.2.
(4) Betonul va fi definit prin rezistenĠa caracteristică la compresiune, fck (clasa de rezistenĠă a
betonului C) care este asociată cu rezistenĠa pe cilindru / cub la 28 zile, conform NE 012/1.
3.3.2. Prevederi specifice pentru betonul din elementele de confinare úi pentru stratul
median al ZIA
(1) Clasa betonului specificată în proiect va fi stabilită prin calcul în funcĠie de intensitatea
eforturilor din grupările de încărcări fundamentale úi seismice, cu respectarea următoarelor
valori minime:
a.

pentru elementele de confinare clasa minimă a betonului va fi C12/15.

b.

pentru stratul median al pereĠilor din ZIA se va folosi mortar-beton (grout) cu
rezistenĠa caracteristică la compresiune fmbkt 12 N/mm2 sau beton din clasa t
C12/15.

(2) Betonul folosit poate fi cu amestec proiectat sau cu amestec prescris conform NE
012/1. În proiect se vor specifica, pentru fiecare element / categorie de elemente structurale
de beton:
a.

clasa de rezistenĠă;

b.

clasa de consistenĠă.

(3) Dimensiunea maximă a agregatelor betonului (dagr) va fi limitată astfel:
a. pentru elementele de confinare: dagr ” 20 mm;
b. pentru stratul median la pereĠii din ZIA:
i.

pentru grosimea stratului median 100 mm sau când acoperirea armăturii este d
25 mm, dagrd 10 mm;

ii.

în celelalte cazuri dagrd12 mm.

(4) Pentru a se asigura betonarea corectă a elementelor, consistenĠa betonului proaspăt,
definită prin Clase de tasare conform NE 012/1, se va lua după cum urmează:
a.

pentru stâlpiúorii cu secĠiune d 750 cm2: S4;

b.

pentru stâlpiúorii cu secĠiune 750 cm2 úi pentru centuri – indiferent de dimensiunea
secĠiunii transversale: S3;


c.

pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median t 10 cm: S3;

d.

pentru zidăria cu inimă armată cu grosimea stratului median 10 cm: S4.

3.3.3. ProprietăĠile mecanice al betonului pentru elementele de confinare úi pentru ZIA
(1) RezistenĠele de proiectare úi modulul de elasticitate longitudinal ale betonului pentru
elementele de confinare la ZC úi cele ale mortar-betonului pentru stratul median al ZIA, se
vor lua din P 100-1, tab. 8.6. Pentru stratul median al ZIA valorile rezistenĠelor din tabel se
reduc cu 25%.
(2) În structurile din zidărie confinată (ZC), betonul din centuri úi din riglele de cuplare legate
cu centurile va avea aceeaúi clasă ca úi betonul din planúeu. Betonul din stâlpiúori poate avea
o altă clasă decât cel din planúeu (centuri).
3.3.4. Prevederi specifice pentru betoanele folosite pentru alte elemente structurale
(planúee, scări úi infrastructură)
(1) Clasele minime de beton pentru alte elemente structurale vor fi:
a.

beton simplu: C8/10;

b.

beton slab armat (pardoseli pe umplutură, la clădiri fără subsol, de ex.): C8/10;

c.

beton armat monolit: C12/15.

(2) Pentru infrastructură, dacă betonul este în contact cu apa subterană, clasele minime de
beton date mai sus vor fi sporite, conform prevederilor din NE 012/1.
3.4. OĠeluri pentru armături
(1) În clădirile cu pereĠi structurali din zidărie, oĠelul este folosit pentru armarea:
a.

elementelor de confinare a zidăriei -stâlpiúori úi centuri- (ZC);

b.

zidăriei, în rosturile orizontale (ZC+AR);

c.

stratului median al zidăriei cu inimă armată (ZIA);

d.

celorlalte elemente de structură: planúee, rigle de cuplare la pereĠii cu goluri, scări,
pereĠi de subsol úi fundaĠii.

(2) CerinĠele privind proprietăĠile armăturii se referă la materialul fasonat care se găseúte în
zidăria întărită. Pe úantier, sau în timpul fasonării, nu se vor executa operaĠii care pot
deteriora proprietăĠile materialului.
(3) Armăturile folosite pentru pereĠii de zidărie armată (ZC, ZC+AR, ZIA), inclusiv pentru
riglele de cuplare din beton armat, în cazul pereĠilor cu goluri, vor corespunde cerinĠelor din
specificaĠia tehnică ST 009 úi vor avea categoriile de rezistenĠă úi clasele de ductilitate
stabilite conform P 100-1, art.8.2.6.
(4) Pentru armarea celorlalte elemente structurale din clădirile de zidărie (planúee, scări,
infrastructură) folosirea oĠelurilor se va face conform standardului SR EN 1992-1-1 cu anexa
sa naĠională úi reglementărilor tehnice aplicabile, în vigoare.
(5) Modulul de elasticitate longitudinal al armăturilor pentru beton armat se va lua Es =
200000 N/mm2.

35

36


(6) Coeficientul de dilatare termică al oĠelului se va lua Dts = 12x10-6/1oC.
3.5. Alte materiale pentru armarea zidăriei
(1) Zidăria poate fi armată úi cu:
a.

grile polimerice de înaltă densitate úi rezistenĠă

b.

bare sau Ġesătură din polimeri armaĠi cu fibre (FRP)

printr-unul din următoarele procedee:
i.

inserĠia produselor în rosturi;

ii.

inserĠia produselor în tencuială.

(2) Domeniile de utilizare, metodologia de calcul úi tehnologia de execuĠie pentru zidăria
armată cu grile polimerice sau cu FRP nu fac obiectul prezentului Cod.


37

CAPITOLUL 4. ZIDĂRIE
4.1. ProprietăĠile mecanice ale zidăriei
(1) Prevederile acestui capitol se referă la zidăria cu elementele menĠionate la 3.1.1.(1)
executată cu mortar pentru zidărie pentru utilizare generală (G) sau cu mortar pentru rosturi
subĠiri (T), cu toate rosturile complet umplute cu mortar.
(2) Zidăria cu rosturi verticale umplute parĠial (cu locaú de mortar) va fi utilizată în pereĠii
structurali úi în zidăria înrămată numai în conformitate cu valorile declarate ale proprietăĠilor
de rezistenĠă úi de rigiditate obĠinute pe baza încercărilor efectuate conform standardelor din
seria SR EN 1052.
(3) Pentru proiectarea zidăriei cu rosturi verticale tip nut úi feder / lambă úi uluc, pentru
solicitări în planul peretelui úi perpendicular pe acest plan, în conformitate cu prevederile din
acest Cod úi din P 100-1, indiferent de tipul úi dimensiunile elementelor pentru zidărie, se vor
folosi valorile rezistenĠelor declarate obĠinute pe baza încercărilor efectuate conform seriei
SR EN 1052, pentru fiecare tip de profilaĠie a feĠelor verticale de capăt.
4.1.1. ProprietăĠile de rezistenĠă ale zidăriei
4.1.1.1. RezistenĠa la compresiune a zidăriei
4.1.1.1.1. RezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei
(1) RezistenĠa unitară caracteristică la compresiune a zidăriei, fk, realizată cu mortar de
utilizare generală (G) úi cu mortar pentru rosturi subĠiri (T) va fi determinată, pentru fiecare
clasă de elemente din argilă arsă úi din BCA, pe baza încercărilor pe probe de zidărie
efectuate conform SR EN 1052-1 sau va fi adoptată în condiĠiile stabilite la 1.1.(12). În lipsa
datelor din încercări, rezistenĠa fk poate fi calculată analitic cu relaĠiile de la paragrafele
următoare, în funcĠie de tipul elementelor úi al mortarului.
(2) RezistenĠa unitară caracteristică la compresiune fk a zidăriei cu elemente din argilă arsă úi
cu elemente din BCA, executată cu mortar pentru utilizare generală (G), pentru încărcări
normale pe planul rosturilor orizontale, va fi calculată, în funcĠie de rezistenĠele unitare la
compresiune ale elementelor pentru zidărie úi a mortarului, cu relaĠia
fk

0
Kf b0.70 f m .30

(4.1)

unde notaĠiile sunt următoarele:
x

K - constantă care depinde de tipul elementului pentru zidărie;

x

fb - rezistenĠa la compresiune standardizată a elementului pentru zidărie, pe direcĠia
normală pe rosturile orizontale, în N/mm2

x

fm - rezistenĠa medie la compresiune a mortarului, în N/mm2;

(3) Formula (4.1) se va folosi numai dacă sunt satisfăcute toate condiĠiile specificate în
continuare:
a.

rezistenĠa elementului pentru zidărie fbd 75 N/mm2;

b.

rezistenĠa mortarului satisface condiĠiile fmd 20 N/mm2 úi fmd 2fb ; în cazul folosirii
mortarului de ciment (fără adaos de var) valorile date de relaĠia (4.1) úi în tabelele
4.2a ÷ 4.2c.se reduc cu 15%;

38


c.

zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;

d.

coeficientul de variaĠie al rezistenĠei elementelor pentru zidărie este d 25%;

e.

toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;

f.

grosimea zidăriei este egală cu lăĠimea sau lungimea elementului pentru zidărie, astfel
încât nu există rost de mortar paralel cu faĠa peretelui pe toată lungimea acestuia sau
pe orice porĠiune din perete (fig.4.1a); în cazul în care există rost de mortar paralel cu
faĠa peretelui (fig.4.1b) valoarea rezultată din relaĠia (4.1.) se reduce cu 20%.

(4) Pentru zidăriile executate cu elemente din argilă arsă úi din BCA, cu mortar pentru
utilizare generală (G), valorile K sunt date în tabelul 4.1.
Valorile rezistenĠei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele 1,2
úi 2S, cu rezistenĠa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2 cu mortare cu rezistenĠe M2.5÷ M15,
calculate cu formula (4.1) Ġinând seama de condiĠiile de la (3), sunt date în tabelele 4.2a úi
4.2b.
Valorile rezistenĠei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenĠa
standardizată fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2, cu mortare cu rezistenĠe M2.5 ÷ M15, calculate cu
formula (4.1), Ġinând seama de condiĠiile de la (3) sunt date în tabelul 4.2c.
Valorile constantei K pentru zidărie cu elemente ceramice úi din BCA
úi mortar pentru utilizare generală (G)
Tipul elementului pentru zidărie
Elemente ceramice pline (grupa 1)
Elemente ceramice cu goluri verticale (grupa 2 úi 2S)
Elemente din BCA (grupa 1)

Tabelul 4.1
Constanta K
0.55
0.45
0.55

Figura 4.1. Alcătuirea zidăriei
(a) Fără rost de mortar paralel cu planul peretelui
(b) Cu rost de mortar paralel cu planul peretelui


RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente
pline din argilă arsă din grupa 1 úi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ġesere conform fig.4.1b Tabelul 4.2a
RezistenĠa mortarului (N/mm2)
RezistenĠa standardizată a
elementului fb (N/mm2)
M15
M12.5
M10
M7.5
M5
M2.5
15.0
6.60
6.25
5.85
5.35
4.75
3.85
12.5
5.80
5.50
5.15
4.70
4.20
3.40
10.0
4.95
4.70
4.40
4.05
3.55
2.90
7.5
4.05
3.85
3.60
3.30
2.90
2.35
5.0
***
***
2.70
2.50
2.20
1.80
1o. *** CombinaĠii de materiale (elemente, mortar) care nu sunt permise de condiĠiile de la (3).
2o. Pentru valori fbintermediare se acceptă interpolarea liniară între valorile din tabel. Pentru
valori în afara celor din tabel se aplică formula generală cu respectarea condiĠiilor de la (3).

RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu elemente cu goluri
verticale din argilă arsă din grupa 2 úi 2S úi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ġesere conform fig.4.1a úi 4.1b Tabelul 4.2b
RezistenĠa mortarului (N/mm2)
ğesere
M15
M12.5
M10
M7.5
M5
M2.5
fig.4.1a
6.75
6.40
6.00
5.50
4.85
3.95
15.0
fig.4.1b
5.40
5.10
4.80
4.40
3.90
3.15
fig.4.1a
5.95
5.60
5.25
4.80
4.30
3.45
12.5
fig.4.1b
4.75
4.50
4.20
3.85
3.45
2.75
fig.4.1a
5.10
4.80
4.50
4.15
3.65
2.95
10.0
fig.4.1b
4.10
3.85
3.60
3.30
2.90
2.35
fig.4.1a
4.15
3.95
3.70
3.35
3.00
2.40
7.5
fig.4.1b
3.30
3.15
2.95
2.70
2.40
1.90
fig.4.1a
***
***
2.75
2.55
2.25
1.85
5.0
fig.4.1b
***
***
2.20
2.05
1.80
1.50
2o. Pentru valori fb intermediare se acceptă interpolarea liniară între valorile din tabel. Pentru valori
în afara celor din tabel se aplică formula generală de calcul cu respectarea condiĠiilor de la (3).
RezistenĠastandardizată
a elementuluifb (N/mm2)

RezistenĠa caracteristică la compresiune (fk în N/mm2) a zidăriilor cu
elemente pline din BCA din grupa 1 úi mortar pentru utilizare generală (G)
- Ġesere conform fig.4.1a Tabelul 4.2c
Marca mortarului
RezistenĠa standardizată
a elementuluifb (N/mm2)
M15
M12.5
M10
M7.5
M5
M2.5
8.0
5.31
5.03
4.70
4.31
3.82
3.10
7.0
***
4.58
4.28
3.93
3.48
2.83
6.0
***
***
3.84
3.53
3.12
2.53
5.0
***
***
3.38
3.10
2.75
2.23
4.0
***
***
***
2.66
2.35
1.90
3.0
***
***
***
***
1.92
1.56
2o. Pentru valori fbintermediare se acceptă interpolarea liniară între valorile din tabel. Pentru
valori în afara celor din tabel se aplică formula generală de calcul cu respectarea condiĠiilor de
la (3).

(5) Pentru zidăriile executate cu mortar pentru rosturi subĠiri (T), în rosturi cu grosime de 0.5
÷ 3.0 mm, rezistenĠa caracteristică la compresiune nu depinde de marca mortarului úi se va
calcula cu formulele:

39

40


A. Pentru zidărie cu elemente pline din argilă arsă úi cu elemente din BCA:
fk

K f b0,85

(4.2a)

unde
x

K = 0.75 pentru elemente pline din argilă arsă;

x

K = 0.80 pentru elemente din BCA.

B. Pentru zidărie cu elemente cu goluri verticale din argilă arsă din grupele 2 úi 2S:
fk

K f b0,7

(4.2b)

unde
x

K = 0.70.

(6) Formulele (4.2a) úi (4.2b) vor fi aplicate numai dacă:
a.

zidăria este alcătuită în conformitate cu prevederile din acest Cod;

b.

toate rosturile zidăriei sunt umplute cu mortar;

c.

rezistenĠa elementului pentru zidărie fb ” 50 N/mm2;

d.

grosimea zidăriei este egală cu lăĠimea sau lungimea elementului pentru zidărie astfel
încât nu există nici un rost de mortar paralel cu faĠa peretelui, pe întreaga lungime a
zidului sau numai pe o parte a acestuia (fig. 4.1a);

e.

coeficientul de variaĠie al rezistenĠei elementelor pentru zidărie este ” 25%.

(7) Valorile rezistenĠei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din argilă arsă, din grupele
1, 2 úi 2S, cu rezistenĠa standardizată fb = 5.0 ÷ 15.0 N/mm2, cu mortare pentru rosturi subĠiri
(T), calculate cu formulele (4.2a) úi (4.2b) sunt date în tabelul 4.3a.
Valorile rezistenĠei caracteristice fk pentru zidărie cu elemente din BCA, cu rezistenĠa
standardizată fb = 3.0 ÷ 8.0 N/mm2 cu mortare pentru rosturi subĠiri (T), calculate cu formula
(4.2a), sunt date în tabelul 4.3b.
elemente din argilă arsă úi mortar pentru rosturi subĠiri (T)
Tabelul 4.3a
RezistenĠa standardizată a elementului fb (N/mm2)
Grupa element
15.0
12.5
10.0
7.5
5.0
7.50
6.40
5.30
4.15
2.95
1
4.65
4.10
3.50
2.95
2.15
2 úi 2S
10. Pentru valori fb intermediare se acceptă interpolarea liniară între valorile din tabel.
Pentru valori în afara celor din tabel se aplică formula generală de calcul cu respectarea
condiĠiilor de la (3).

elemente din BCA úi mortar pentru rosturi subĠiri (T)
Tabelul 4.3b
RezistenĠa standardizată a elementului fb (N/mm2)
fb
8.0
7.0
6.0
5.0
4.0
3.0
fk
4.69
4.18
3.67
3.14
2.60
2.04
10. Pentru valori fb intermediare se acceptă interpolarea liniară între
valorile din tabel. Pentru valori în afara celor din tabel se aplică
formula generală de calcul cu respectarea condiĠiilor de la (3).


(8) Pentru toate situaĠiile de proiectare, rezistenĠa caracteristică la compresiune a zidăriei, pe
direcĠie paralelă cu rosturile orizontale, în planul peretelui, fkh se va determina, în absenĠa
valorilor declarate, obĠinute experimental sau conform 1.1.(12), folosind relaĠiile (4.1), (4.2a)
úi (4.2b) astfel:
a. fb va fi înlocuită cu fbh rezistenĠa la compresiune standardizată a elementului pentru
zidărie pe direcĠie paralelă cu rostul orizontal;
b. pentru calculul rezistenĠei standardizate fbh factorul de transformare din SR EN 772-1
va fi luat į d 1.0;
c. pentru elementele pentru zidărie din grupa 1, constanta K va avea valoarea din tabelul
4.1;
d. pentru elementele pentru zidărie din grupa 2, constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicată cu 0,5 ĺ K = 0.5 × 0.45 = 0.225;
e. pentru elementele pentru zidărie din grupa 2S constanta K din tabelul 4.1 va fi
multiplicată cu 0.4 ĺ K = 0.4 × 0.45 = 0.180.
Pentru situaĠia de proiectare seismică valorile fbh trebuie să satisfacă cerinĠele minime din P
100-1, tab. 8.3.
(9) Valorile rezistenĠei caracteristice a zidăriei pe direcĠie paralelă cu rosturile orizontale, în
planul peretelui, calculate cu (4.1), (4.2a) úi (4.2b) pentru valorile fbh = 2.0 ÷ 5.0 N/mm2 úi
mortar tip (G) cu rezistenĠa M2.5÷ M15 úi cu mortar pentru rosturi subĠiri (T), sunt date în
tabelul 4.4.
(10) Pentru calculul rezistenĠelor fk úi fkh ale zidăriilor, formulele (4.1) (4.2a) úi (4.2b) se vor
utiliza numai cu respectarea următoarelor condiĠii:
a. pentru elementele care poartă marcaj CE, pentru zidăriile cu mortar (G) se vor folosi
valorile K din tabelul 4.1, în funcĠie de tipul elementului, úi pentru zidăriile cu mortar
(T) se vor folosi valorile K date la (5) de mai sus;
b. pentru elementele care nu poartă marcajul CE, valorile constantei K pentru zidărie cu
ambele tipuri de mortar trebuie declarate sau valoarea rezistenĠei caracteristice a
zidăriei trebuie determinată prin încercări conform 1.1(12).
În ambele situaĠii vor fi satisfăcute toate condiĠiile de la (3), (6) úi (8).
RezistenĠa caracteristică la compresiune (fkh în N/mm2) paralel cu rosturile orizontale
a zidăriilor cu elemente din argilă arsă úi BCA cu mortar de utilizare generală (G) úi cu
mortar pentru rosturi subĠiri (T)
Marca
mortarului
M15 (G)

M10 (G)

M7.5 (G)

Grupa
elementului
1
2
2S
1
2
2S
1
2
2S

Tabelul 4.4.
RezistenĠa standardizată a elementelor (fbh) N/mm2
2.0
2.5
3.0
4.0
5.0
2.01
2.35
2.67
3.25
3.81
0.82
0.96
1.09
1.32
1.55
0.66
0.77
0.87
1.06
1.25
1.78
2.09
2.37
2.88
3.38
0.73
0.86
0.98
1.18
1.38
0.58
0.68
0.77
0.93
1.10
1.63
1.91
2.17
2.64
3.09
0.67
0.78
0.89
1.08
1.27
0.53
0.63
0.72
0.85
1.00

41

Cr6 2013

Recommended

Recommended

More Related Content

What's hot

What's hot (20)

Viewers also liked

Viewers also liked (20)

Similar to Cr6 2013

Similar to Cr6 2013 (20)

Cr6 2013