1. COLEGIUL ECONOMIC BUZĂU
DESERTUL
COPILĂRIEI
• Profesor:
Po tovei Cătălinaș
Elevi:
Iosef Mihaela-Gabriela
Panait Elena
Chiricioiu Alexandra
Rilea Andreea
Clasa a XII-aB
OLE- Opportunities for Learning
Entrepreneurship
COM-13-PBL-117-BZ-ES

2. Cuprins
-Istoric
-De unde vine numele ??
-Mod de servire
-Răspândire geografică
-Povestea ,,poalelor’n brâu’’
-Poale’n bâu i economieș
-Gama poalelor’n brâu
-Categorii de clien iț
-Perspectiva pie eiț
-Bibliografie

3. ,,Ni te plăcin ele sărate sau dulci ce i-auș ț ș
spus nitam -nisam ( i degeaba! )ș
poalele-n brâu”… (Radu Anton Roman)

4. Istoric
O legendă spune că Zenobia, o femeie de
vârstă mijlocie, a dorit să se călugărească, fiindcă se
simţea îngreunată de păcatele sale. Ajunsă la
Mănăstirea Poiana Mărului, vrea să se întâlnească
cu stareţul acesteia, dar întâmplarea face ca în acea
zi stareţul să nu fie acolo. Cu toate acestea femeia
este găzduită peste noapte. Pe la 3 dimineaţa
Zenobia, avusese un vis. Se ridică repede din pat, îşi
face semnul crucii şi porneşte spre bucătărie, unde
găseşte totul aranjat ca în visul său. Femeia se pune
pe gătit. Terminând de făcut plăcinta o bagă la cupor
şi aşteptă să se coacă. În acest timp slujba de
dimineaţă începea la mănăstire.,, Trebuie să termin!”
acesta fu primul gând al femeii. Se făcu ceasul 6 30
când termină ea de copt plăcinta. O scoase din
cuptor, o tăie şi o aşeză frumos pe tavă şi se
îndreptă către uşile de la intrare în mănăstire. Totul
mergea bine fiecare măicuţă care intra lua câte o
bucată, până când, din neatenţie, Zenobia scapă o
bucată de plăcintă pe roba streţului. Acesata îşi cere
scuze, iar stareţilu se uită la ea zâmbind, spunându-i
că de mult timp o aştepta.

5. Aceste plăcinte simple i demne potș
înfrunta cu fruntea sus orice desert cu
blazon,ne mai vorbind de miresmele
ce se împra tie prin casă, de bucuriaș
celor ce le mănâncă i deș
recuno tin a lor.ș ț
Poalele’n brâu este o re etă de dulce,ț
foarte simplu de realizat i ieftin peș
deasupra.

6. De unde vine numele ??
• Pe vremuri, la sate , fiecare gospodină purta rochie lungă până la
pământ, i deasupra rochiei purta legat la spate un or . Când era necesar săș ș ț
facă plăcinte pentru familia sa numeroasă, gospodina î i sufleca mânecele laș
coate i î i ridica poalele rochiei din stânga sau dreapta în sus i le punea inș ș ș
legătura or ului.ș ț
De exemplu, două vecine discutau între ele i era posibil să auzi ” Miiș
dor de o plăcintă cu brânză dulce sau cu mărar. Acu mă duc acasă, i cândș ș
îmi ridic poalelen’ brâu să fac ”un clit de plăcinte” gustoase, să tot mănânci iș
mănânci“.Acest moment de preparare a plăcintelor a rămas în popor cu
denumirea de “POALE’N BRÂU “.

7. Mod de servire
• În Buzău, plăcintele acestea se servesc i ca gustare sau pretext pentru unș
pahar de vin,la începutul ori la sfârşitul mesei, presărate cu zahar pudră,
eventual i cu miere alături .ș
Cât despre vin, dacă sunt sărate, va merge cam orice alb sec sau chiar
rose (nu-s preten ioase). Dacă însă devin desert, atunci i vinul se schimbă,ț ș
de pildă într-o Tămâioasă (de la Pietrosele,să zicem) sau Busuioacă.

8. Răspândire geografică
• Reţeta poale’n brâu este
cunoscută în diferite zone
ţării precum Moldova,
Muntenia, Dobrogea şi
Bucovina însă cele mai
gustose sunt cele din
Muntenia şi mai exact
cele din zona Buzăului .

9. Povestea ,,poalelor’n brâu’’
Amu cică era o dată un împărat foarte pretenţios când
venea vorba de ce fel de mâncare gusta. Acest
împărat trăia într-un ţinut foarte populat şi renumit
pentru inventivitate, dar şi pentru deliciurile
culinare.
Într-una din zile, regale îl cheamă pe dregător şi îi
spune:
-M-am hotărît! Voi face un concurs.
-Un concurs? Dar pentru ce, Majestatea Voastră?
-Vezi, tu…aș vrea să mănânc ceva delicious, dar nu
ştiu ce.
-Şi…credeţi că e o idee bună? Aţi putea să-i spuneţi
bucătarului regal să pregătească ceva. De ce să vă
lăsaţi pe mâna unor oamenii simpli?
-Bucătarul regal nu a reușit să –mi satisfacă pofta.
-Şi când aţi vrea să fie acest concurs?
-Fă în aşa fel încât azi toată lumea din ţinut să afle de
el! Mâine de dimineaţă când mă voi trezi vreau să
văd un şir lung de oameni care aşteptă să intre.

10. Dregătorul părăseşte sala mare a tronului şi se
grăbeşte să anunţe oştile cu privire la decizia regelui.
Oştile ies grăbite pe poarta castelului şi până la
apusul soarelui tot ţinutul afla deja de concursul
împăratului.
Oamenii au început încă de pe atunci pregătirile
pentru ziua următoare. Fiecare cu reţete care mai de
care mai speciale, mai gustoase şi uşor de pregătit.
Într-o căsuţă de la marginea ţinutului lumina încă era
aprinsă, iar înăuntru mama, bunica, tatăl şi cei trei
copii se gândeau şi ei la concursul împăratului.
-Şi premiul?
-Premiul va fi jumătate din împărăţie şi reţeta va deveni cunoscută în întreaga
lume.
-Şi…
-Nu mai pune întrebări că mi se face foame! Eu vreau să pleci numai decât şi
să dai sfoară-n ţară.
-Da…dar când vor avea oamenii timp să facă preparatele?
-Ei să vină de acasă cu reţeta şi cu ingredientele că de aşteptat pot să aştept!
Acum pleacă!

11. -Ce neascultator e, spuseră fraţii săi mai mici.
-Eu am o presimţire că va câştiga spuse
bătrâna!
-Dar, mamă ce poate el să facă, zise mama
băiatului.
-Draga mea, lucrurile frumoase nu sunt mereu
cele mai împodobite! Lucrurile frumoase sunt
cele simple şi făcute cu dragoste .
-Ce am putea noi să facem, nevastă? Prea multe ingrediente nu avem, zise
tatăl.
-Tată, le vom folosi pe cele pe care le avem ştiu singur că voi câştiga, spuse
băiatul cel mare, Andy.
-Şi ce crezi tu, că vei reui să faci din brânză şi făină?
-Voi face o prăjitură ce se va transmite din moşi-stră-moşi.
-Eşti doar un copil, zise şi mama!
-Şi ce dacă! Eu nu voi renunţa la visul meu şi voi crede în reuşita mea până la
capăt! Zicând acestea băiatul ia brânza şi fâina, le pune într-o traistă şi iese
pe uşă.

12. -Cu acestă reţetă vei câştiga sigur concursul, băiete,
spusese bătrâna.
-Dar cum de ştiai de….
Băiatul nu apucă să termine ce avea de spus că totul a
dispărut ca prin magie, iar el se afla deja la castelul
împăratului unde se formase o coadă mare. Îi vedea
intrândă pe mulţi şi se întreba oare când îi va veni şi lui
timpul? Oare îşi va mai aminti reţeta? Oare bătrâna
avusese dreptate?
Fără să ştie cum băiatul ajunge în faţa împăratului şi
începe să-şi pregătească preparatul. Până atunci regale nu
mai vazuse aşa ceva şi nu-i venea să creadă că din două
ingrediente ieşise o asemenea plăcintă.
Andy ajunsese la jumătatea drumului şi era tot mai abătut: ,, Dacă
părinţii au dreptate? Dacă nu voi reuşi să fac nimic? Nu, nu trebuie
să gândesc aşa…şi totuşi…nu ştiu ce aş putea să fac?”
Tot mergând el aşa aude o bătrână cerşind: ,, Da-ţi-mi şi mie macăr
un colţ de pânine! Sunt aşa săracă în cât nu îmi pot perminte o
amărâtă de pânie!”
-Mătuşică nu am pânie, dar în schimb am brânză. Dacă vrei o impart
cu tine că şi aşa nu ştiu la ce îmi poate folosi pentru mâine.
-Băiete, vino cu mine! Vreau să te răsplătesc pentru bunătatea ta!
-Bătrâna îl duce pe băiat la casa ei, aflată undeva la marginea pădurii.
Aici bătrâna îi arată o reţetă nemai auzită şi nemai gustată până
atunci.

13. -Băiete, te felicit! Ai căştigat!
-Mulţimesc!
-Măria Ta, dar oamenii încă aşteptă, zise dregătorul!
-Trimite-i acasă. Reţetele lor nu vor fi la fel de gustoae ca aceasta. Cum
spuneai că se numeste?
Băiatului nu îi venea nicio idée şi nu îşi aducea aminte dacă bătrâna i-ar fi spus
ceva de un nume, însă, ceva îi atrage atenţia. Regale scăpase puţină
brânză pe mantia sa.
-Hai băiete, nu îţi fie teamă, îl incurajeaza regele !
-Poale-n brâu, Majestatea Voastră!
-Are un nume pe măsură remarcă dregătorul.
-Şi un gust excelent, spuse regale.
Seara se închie cu un bal în onoarea băiatului spre dezamagirea celor învinşi,
şi spre bucuria părinţilor lui Andy.

14. • Românul a primit numeroase caracterizări mai fericite
sau nu de-a lungul timpului, dar nimeni nu poate
contesta cât de priceput este el în bucătărie. Mai ales la
plăcintele - poale-n brâu -, care şi-au rătăcit de mult
inventatorul prin atâtea gospodării şi despre care se
spune că sunt atât de bune că te lingi pe degete.

15. Poale’n bâu i economieș
• De i sunt deliciose aceste plăcinteș
se comercializează într-un număr
redus de unită i.Printre acestea seț
numără :
- Restaurantul
Crâ mări a (unde pute i savuraș ț ț
mâncăruri tradi ionale române ti cuț ș
denumiri specific buzoiene )
-Pensiunea ,,Casa cu Tei’’
-Hanul Drăgaicilor

16. Pe pia a buzoiană restaurantul cu cele mai multeț
cerei de plăcinte este Crâ mari a.Acest fapt seș ț
datorează pre urilor reduse practicate i gameiț ș
diversificate de plăcinte .
Restaurant
Crâ mări aș ț
Casa cu Tei
Hanu Drăgaicii

17. Gama poalelor’n brâu
• Poale’n brâu cu bânză dulce sau
sărata de vacă
• Poale’n brâu cu bânză de oaie
• Poale’n brâu cu mere
• Poale’n brâu cu miere
• Poale’n brâu cu smântână
• Poale’n brâu cu mărar
• Poale’n brâu cu nucă

18. Categorii de clien iț
• Acest produs, poale’n brâu,se adresează tuturor celor
care doresc să î i aducă aminte de copilărie i celor careș ș
vor să descopere bunătă ile tradi ionale,române ti .ț ț ș
• Mai exact acest produs se adresează copiilor,tinerilor iș
bătrânilor indiferent ce sex au .

19. Perspectiva pie eiț
• ,,Trebuia să facem cură enie în propria ogradă. Ne-am săturat deț
cei care cumpărau produse din supermarket, le dădeau cu praf de
fum i le revindeau cu pre uri de 10 ori mai mari, ca fiindș ț
tradi ionale. Fal ii producători ne-au făcut mari probleme, nouă,ț ș
celor care chiar asta facem: produse tradi ionale. Cred că dupăț
intrarea în vigoare a ordinului din cele 4.400 de produse, din care
mai există cu adevărat vreo 2.000 pe pia ă, vor rămâne cel mult oț
mie”, a afirmat Călin Mătie .ș

20. “La plăcinte - înainte, la război – înapoi!”

21. Bibliografie
• http://www.prajituria.ro
• http://www.ziarulring.ro
• http://wwww.inbucovina.ro
• http://www.muzeultaranuluiroman.ro
• http://traditii-gastro-culinare.blogspot.ro
‘Acest proiect este finantat cu sustinere din partea Comisiei Europene. Această publicatie [comunicare] reflectă doar vederile autorului, iar
Comisia nu poate fi făcută responsabilă pentru utilizarea informatiei pe care o contine.’