Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.

Importanta amenajarii raului raul mare

790 views

Published on

  • Login to see the comments

  • Be the first to like this

Importanta amenajarii raului raul mare

  1. 1. IMPORTANTA AMENAJARII RAULUI RAUL MARE COPOSESCU IOANA-ADELINA HIDROLOGIE-METEOROLOGIE AN:2
  2. 2. Cuvinte-cheie: •Amenajare; •Exploatare energetica; •Viitura; •Regularizare; •Curs.
  3. 3. • Am ales sa lucrez la aceasta tema,deoarece aceasta amenajare reprezinta o exploatare strict energetica,al carei scop este acela de alimentare cu energie electrica a localitatilor din imprejurimi,dar si de regularizare a cursului raului . De asemenea,pe cursul râului Raul Mare a fost construită o salbă de 10 hidrocentrale. • Pe langa utilizarea energetica,acumularea Gura Apelor contribuie la atenuarea viiturilor pe Raul Mare,aspect de neglijat dat find viitura deosebit de puternica din iulie 1999 cand in lac s-au acumulat 30 milioane m³ ,care altfel ar fi “maturat” toate localitatile situate in zona riverana pana la Mures. ABSTRACT
  4. 4. •GENERALITATI • 1.BARAJUL GURA APELOR ,CHE RETEZAT SI CHE CLOPOTIVA • 1.1.Barajul Gura Apelor • -Barajul de la Gura Apei are o inaltime de 168 m ,o latime la baza de 556 m,iar la coronament de 12 m. • -Este construit în munte, pe Râul Mare, la aproximativ 40 de km de Hațeg, fiind cel mai mare baraj de anrocamente din Europa.Este un baraj de materiale locale-anrocamente cu nucleu central de material argilos si zone de filtre in amonte si aval de nucleu. • -Rocile din albie si din versantul drept sunt aproape impermeabile.In versantul stang s-a constatat o permiabilitate exagerata care a conditionat exploatarea lacului cu restrictii de cota la acumulare,studii si cercetari pentru impermiabilizare si un intens program de injectii.
  5. 5. 1.2.Centrala Retezat -Este a doua centrala de varf de pe raurile interioare din tara,dupa cea de la Ciunget pe Lotru; -Este realizata in subteran la cca 30 m sub talvegul Raului Mare,avand acces printr-o galerie auto in panta de cca 800 m lungime; 1.3.Che Clopotiva -Este o centrala de suprafata,pe canal de derivatie(1450 m)fara regim de functionare pentru atenuare sau regularizare;
  6. 6. -La capatul canalului este camera de incarcare,doua conducte fortate si centrala echipata cu doua turbine Kaplan -Canalele de aductiune,de fuga si digurile din toate amenajarile de pe Raul Mare aval,sunt etansate sau protejate cu perete din beton de 15-20 cm grosime. 2.BARAJUL SI CHE OSTROVUL MIC.CHE OSTROVUL MARE.CHE CIRNESTI I SI II 2.1.Barajul Ostrovul Mic -Este un baraj de tip deversor cu creasta,cu 4 goliri de fund echipate cu stavile segment inecate si cu 2 descarcatoare de ape mari(10,00 X 2,5 m)la partea superioara,echipate cu clapete; -Debitul de calcul a fost de 660 m³/s,iar cel de verificare de 1390 m³/s; -Toate amenajarile cu lac de acumulare de pe Raul Mare aval sunt de clasa a II –a.
  7. 7. 2.3.CHE Ostrovul Mare -A doua centrala pe canal de derivatie,care este in continuarea canalului de fuga de la amenajarea Ostrovul Mic; -Intr-un plot deversor de pe malul drept al canalului de aductiune s-a prevazut un evacuator lateral cu prag de deversare de 11,00 m si care poate descarca o lama de apa de 1,50 m catre albia naturala a Raului Mare; -Centrala este un model tipizat pentru intreaga amenajare,echipata cu 2 turbine Kaplan de 7,95 MW fiecare la un debit de 45 m³/s. -Toate centralele de pe canal de derivatie din amenajarea Raului Mare sund de clasa a III-a. 2.4.CHE Carnesti I -Are canalul de aductiune de 503 m si o zona de racord intre canalul de fuga de la CHE Ostrovul Mare,respectiv de la latimea radierului de 20,50 m la 6.00 m si trecerea progresiva de la canal in umplutura protejat cu dale de beton
  8. 8. Canalul de fuga are 831 m,o latime la radier de 20 m si este protejat cu dale de beton nearmat. 2.5.CHE Carnesti II -Este tot o centrala pe derivatie din amonte,cu deosebirea ca blocul camerei vanelor este adiacent centralei,priza descarcandu-se direct in camera spirala a turbinelor fara conducta fortata; -Lungimea canalului de aductiune este de 406 m,cu un evacuator cu prag de 10 m si lama deversanta de maxim 1.20 m,lungimea bazinului de linistire este de 40 m,iar lungimea canalului de fuga de 354 m cu debusare in lacul Paclisa. 3.BARAJUL SI CHE PACLISA --A doua acumulare din cadrul amenajarii in aval a Raului Mare cu un volum iniial de 8,6 milioane ³,redus in timp la 6.96 milioane m³,din care util energetic 0.85 milioane m³.
  9. 9. -Este realizata la adapostul a 2350 m de diguri,a unei central baraj si a unui stavilar cu aceleasi dimensiuni ca cel de la Ostrovul Mic. -Canalul de fuga al centralei are o lungime de 500 m in sapatura.
  10. 10. 4.CHE SI BARAJUL HATEG -Lacul Hateg are o suprafata de 118 ha si este delimitat de un dig complet la malul stang si de un dig de protectie si un versant la malul drept. -Lungimea totala a digurilor este de 4880 m ,avand inaltimea maxima de 8 m.Sunt constituite din balast din amplasamentul acumularii,etansate cu pereti de beton in adancime si pereu pe taluzul amonte. -Lacul are un volum de 11.58 milioane m³. Albia naturala,aval de nod este regularizata,calibrate si indiguita pentru protectia zonei industriale a orasului si a soselei spre Petrosani.
  11. 11. CONCLUZII Pe langa exploatarea energetica a acestei amenajari,s-a mai luat in considerare si montarea unor conducte pentru irigarea terenurilor agricole din zona,lucru important in cazul perioadelor mari de seceta.
  12. 12. BIBLIOGRAFIE 1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Barajul_Gura_Apelor,1 June 2013 2. Mihai Cojocar (1950-2005),Hidroconstructia 2005 3. http://www.hidroconstructia.com/dyn/2pub/proiecte_det.php?id=44& pg=1,1 June 20013 4. ***(2005),Hidroconstructia pentru secolul XXI
  13. 13. SFARSIT

×