CMYK                                                                                                                      ...
CMYK                                                                                     de ai voștri! Reţinem și interviu...
interviul nostru                                                    CORNELIU BUCUR:                                       ...
interviul nostrurefugiul tuturor invenţiilor tehnice urbane or    și-a părăsit propriul Muzeu de Arte și           conserv...
Evenimente                                           Omagii                              Aniversari                       ...
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Nr42
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Nr42

3,805 views

Published on

Published in: Spiritual, Business
0 Comments
3 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
3,805
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
18
Comments
0
Likes
3
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Nr42

  1. 1. CMYK Anul XI (42) 4 DECEMBRIE 2005 Editor: ASTRA - Despr]m`ntul Mihail Koglniceanu - Ia[i Director: Areta MO{U Redactor-[ef: Victor DURNEA Mihai PREPELIŢĂ DOR DE EMINESCU Din Bucovina mea natală Se-aude bocet, o rafală… Se sting stejari ștefanieni Din Crasna pîn-la Costiceni… Pe Vatamanu l-am pierdut, Leviţchi a murit de mult… Eu plîng de dorul lui Motrescu, Dar mai ales de Eminescu… Mi-e dor de Putna, an de an… De Alexandru, de Ștefan, De Burebista, Decebal, De buchea din abecedar, De Mateevici Alexei, De Pan Halippa, Ţepordei, Dar mai ales mă tînguiescu De dulce dor de Eminescu… Eu nu mă tem de sărăcie, Mi-e frică doar de veșnicie… De o Femeie, de-un hoinar, De cititorul fără har… De un poet proletcultist, Precum mă tem de Antihrist… De toate eu mă lecuiescu, Murind de dor de Eminescu… Constantin Stere și unirea românilor la 1918 Î ntr-un moment de reflecţie asupra propriei vieţi, Constantin Stere Unirea românilor în 1918 nu a reprezentat un proces coerent. În se autodesemna ca „un învins”. Nu și-a plecat capul și nu i-a fost climatul de criză materială și de exaltare spirituală, pe fundalul rușine de propriul trecut, totuși se reprezenta ca pe un înfrînt politic. revoluţiei ruse și al descompunerii Imperiului, acţiunea din acei ani ne Memoria colectivă nu l-a reţinut. În Iași există o stradelă care-i poartă apare ca fiind mai curînd plurală și confuză. Incertitudinea privind numele (Profesor C. Stere), situată între Bulevardul Independenţei și viitorul politic al teritoriului dintre Prut și Nistru era dominantă, atît la strada Cuza Vodă. Ieșenii care locuiesc în zonă nu cunosc cine a fost Chișinău, cît și la Iași (capitala vremelnică a României). Constantin Stere, deși concentrarea de trimiteri la spaţiul sacru al Ridicarea românilor din stînga Prutului a avut loc în condiţiile devenirii moderne românești ar putea naște unele interogaţii legitime: revoluţiei din Rusia, cu principiile ei de libertate politică, socială și unirea de la 1859, independenţa din anii 1877-1878, unirea Basarabiei cu naţională. În general, evenimentele din Basarabia au urmat faptelor România (27 martie / 9 aprilie 1918). Nu credem însă într-o gîndire similare din Rusia și Ucraina. simbolică a celor care au atribuit denumiri străzilor din perimetrul Basarabia ţaristă nu a cunoscut o mișcare culturală și naţională menţionat. De altfel, titulatura de profesor sugerează mai curînd influenţa comparabilă cu cele din Ardeal sau Bucovina, o elită locală capabilă să dea lui C. Stere asupra învăţămîntului ieșean decît aspectul politic al unirii. sens unei acţiuni românești. Au existat desigur publicaţii românești episodice Prezentul material încearcă să reliefeze, din biografia zbuciumată a („Basarabia”, „Glasul Moldovei”, „Cuvînt moldovenesc”), conduse de marelui patriot român din Basarabia, rolul deţinut în timpul intelectuali marcanţi ai Basarabiei: Ștefan Ciobanu, Ion Pelivan, Alexei evenimentelor care au fundamentat actul din martie 1918. Este un Mateevici, Pantelimon Halippa, E. Gavriliţă. Un lung proces de demers care implică probleme de metodă și de lecturi concurente. O deznaţionalizare, instrumentalizat de puterea de la Petrograd, condusese la personalitate orgolioasă și consecventă, conștientă de propria valoare, realitatea că circa 90 % din populaţia românească, preponderent rurală, era cum era cea a lui Stere, a generat mari subiectivisme în epocă. analfabetă. Înapoierea Basarabiei era traumatizantă pentru oamenii de Observaţiile contemporane, exprimate în jurnale, memorii, reflecţii de cultură din Vechiul Regat care au trecut Prutul în acele zile. Nu sînt chemat să prorocesc, Ioan Nistor, Al. Boldur, Șt. Ciobanu, I. Inculeţ, Pantelimon Halippa, Un singur lucru îmi doresc – Vasile Horea, C. Argetoianu, P. Șeicaru, Al. Marghiloman, I. Lupaș, Ovidiu BURUIAN| În timpul somnului să mor, Onisifor Ghibu, Petru Cazacu, N. Iorga, constituie sursele principale în creionarea unui rol politic. (continuare în pagina 4) Răpus de mult prea plinul dor: De Tuchilatu, de Baltag Și de măicuţa mea din prag… Și de Nichita, de Sorescu, Dar mai ales de Eminescu… Mă înfior de violenţă Și de blestem, de providenţă… Astra De veacul fără de humor, ureaz cititorilor [i De omul cel nemuritor… colaboratorilor Un dor mă macină pustiu După Gheorghiţă și Burghiu, Dar mai ales mă prăpădescu Srbtori fericite ! De-atîta dor de Eminescu…. [i Continuare `n pagina 5 La mul]i ani ! CMYK
  2. 2. CMYK de ai voștri! Reţinem și interviul acordat de primarul Iulia) înrămează comunei Cladova, dr. Sinișa Popovici, dialogul cu consistentulRevista revistelor Momcilo Ilici (consilier al președintelui M.D.R.S., stabilit de oarecare vreme în România), paginile din grupaj. Tema se regăsește și în revistele românești de odinioară, dările de seamă articolele semnate asupra activităţilor desfășurate (consfătuiri, manifestări de Ilie Furdui culturale, iniţiative economice etc.). Așteptăm cu (Academicianul interes următoarele apariţii ale publicaţiei. Alexandru Borza, luptător pentru „ASTRA BLĂJEANĂ” – Publicaţie trimestrială unitatea neamului editată de ASTRA – Despărţămîntul „Timotei Cipariu”, românesc), Blaj, Anul X, nr. 4 (37), decembrie 2005. În numărul Dumitru Barna de faţă, la rubrica similară, confratele blăjean reiterează (Luptători de pe o apreciere asupra publicaţiei noastre, apreciere meleagurile „SEPTENTRION”, Foaia Societăţii pentru măgulitoare, exprimată la recenta adunare generală hunedorene pentru Cultura și Literatura Română în Bucovina, An XVI, nr. (ţinută la Sibiu) a ASTREI. N-am vrea să se creadă că, realizarea unităţii 23-24, 2005. Așadar, publicaţia acelei societăţi care, în cele ce urmează, ne plătim „datoria”, lăudîndu-l la naţionale născută la scurt timp după ASTRA, și-a asumat același rîndul nostru. Nu sîntem adepţii „admiraţiei mutuale” și românești), rol într-un alt ţinut înstrăinat – Bucovina. Semnalăm, al comerţului de servicii. Eficientă este, după opinia Melania Doina în acest bogat număr dublu, editorialul Bucovina și noastră, numai emulaţia, pe un teren care este suficient Aurelia Arghezi Academia la 140 de ani de la înfiinţarea ei, semnat de de larg și care necesită, astăzi, mult mai multe eforturi (Patru generaţii, acad. D. Vatamaniuc (director al revistei), paginile decît cele care se întreprind. În acest sens, am simţit aceleași năzuinţi). Sumarul numărului este completat memorialistice ale dr. Ion Nandriș (Patru ani din întotdeauna în „Astra blăjeană” un „concurent” pe de alte articole, medalioane, cronici, dintre care istoria Bucovinei), articolele consacrate așa-zisei măsură și, totodată, un tovarăș. Dovadă stau prezentările cităm: File din istoria localităţii Bucerdea Vinoasă (de „istorii mici” (iscălite de Nicolae Bodnariuc, Viorica pe care i le-am făcut în acest spaţiu aproape număr de Florean Truţa), Treizeci de ani de la reînvierea Piţul, Ion Filipciuc, Dragoș Olariu, Ioana Bădeliţă, număr. Și dacă frecvenţa lor va fi fost judecată altfel, se vlădiciei de la Alba Iulia (de I.P.S. Andrei, Nicolae Moscaliuc), „schiţa de istorie culturală” cuvine să amintim rostul acestei rubrici, anume de a Arhiepiscop al Alba Iuliei), Povestirea istorică (Constantin Turtureanu) propusă de Liviu Papuc, semnala cititorilor noștri tot ce este interesant și folositor românească (Baruţu T. Arghezi), Mihaela Teodorescu medalionul E. Ar. Zaharia, întocmit de Gheorghe în publicaţii care, poate, nu le au la îndemînă. Este ceea Sădean (I. M.), Creștinii din Peninsula Balcanică și Nandriș, interviul acordat de acad. D. Vatamaniuc la ce vom face și de data aceasta. Mihai Viteazul (Gheorghe Zbuchea), 290 de ani de la împlinirea frumoasei vîrste de 85 de ani, cuvintele de fondarea cetăţii bastionare din Alba Iulia (Gheorghe suflet ale poetei Lucia Olaru-Nenati, la aniversarea Anghel), Academicianul Ștefan Meteș (Ioan Străjan), În confratelui său Vasile Tărâţeanu. Un document valoros sfîrșit, o adevărată și mult așteptată „istorie sinceră”! dă la iveală Nicolae Cârlan: e vorba de referatul lui Mihai Ungheanu – „Românii și «tîlharii Romei». Petru Comarnescu (de la a cărui naștere se împlinesc Război religios – război de imagine?” (Mircea 100 de ani) cu privire la expoziţia Ion Ţuculescu, Dogaru). Remarcăm și urmarea amplului studiu organizată la New York în 1968. Tot restituiri preţioase aparţinînd lui Ion Popescu, intitulat Populaţia Regiunei constituie și studiul Raportul dintre toponimie și Cernăuţi prin prisma rezultatelor recensămîntului din etnologie, al lui Grigore Nandriș, tradus acum din anul 2001. Un număr, așadar, substanţial, dens, ce limba engleză, versurile, din 1974, ale lui Clement poate interesa atît pe specialiști, cît și publicul larg. Antonovici ori „dialogul epistolar Grigore Nandriș – Vasile Posteucă. Întregesc sumarul acestui substanţial „FAMILIA”, Petrovasâla–Vladimirovaţ (Banat, număr dublu, cronicile dedicate de Vasile Precop și Serbia și Muntenegru), Anul XII, nr. 3-4 (56-57), mai- Carmen Andronachi, unor „cărţi bucovinene”, precum iunie 2005. Revista de faţă ne-a atras atenţia și altă dată, și dările de seamă asupra „unui trio expoziţional” atunci exprimîndu-ne admiraţia pentru faptul că o comună (semnate de Tiberiu Cosovan și Gabriel Baban). Foarte Menţionăm, astfel, în numărul de faţă al „Astrei poate susţine o publicaţie, fie și numai parţial culturală, în util cercetătorilor actuali și viitori – sumarul blăjene”, editorialul poetic iscălit de Ion Mărgineanu condiţii grafice de invidiat. Un rol decisiv are aici, sumarelor, acoperind cei 15 ani de apariţie ai revistei. (ASTRA – aura românismului), cuvîntul președintelui neîndoielnic, contribuţia celor emigraţi, dar chiar acest ASTREI la împlinirea a 135 de la înfiinţarea lucru vorbește de un atașament pentru locurile natale, nu despărţămîntului blăjean, omagiul adus de Viorica Lascu tocmai des întîlnit. Revista petroviceană interesează, zilei de 1 Decembrie 1918, consistentele pagini intitulate astfel, și prin întreţinerea propensiunii către frumos a „Ecumenica” (Ion Miclea, Amintiri – În jugul Domnului oamenilor acestor locuri. Un frumos de ale cărui valenţe și Petru Pinca, Patriarhia Română. 80 de ani de la dă seama, cel mai bine, pictura naivă, care a făcut celebră înfiinţare), comemorările unor personalităţi, precum în lume o altă comună bănăţeană, Uzdin. Acest frumos e Nicolae Comșa, Ștefan Manciulea, Coriolan Suciu, detectabil pe alocuri în poeziile Bisericuţă, am vrut să Liviu Rebreanu (cu aportul unor personalităţi nu mai spun, Apel Rugămînt, Străinătacea, Satule drag ori în puţin ilustre – scriitorul Ion Brad, profesorii universitari povestirea Muma Chia, care, în plus, documentează și cu Mircea Popa și Ion Buzași), dările de seamă asupra privire la graiul local. Sînt de semnalat însă în numărul de adunării generale de la Sibiu și asupra activităţii faţă și o însemnare a călătoriei „pe meleagurile neamului despărţămîntului în anul ce s-a scurs (întocmite de prof. românesc” (la Mănăstirea Neamţ, la Putna, Iași, Cluj) a Silvia Pop), palmaresul unor concursuri organizate de pr. Ion Jifcu, trăitor în Canada, notele privitoare la viaţa ASTRA, bogata rubrică intitulată „Viaţa cărţilor”, cotidiană a Petrovasâlei, documentele din istoria comunei susţinută cu profesionalism de Ion Buzași, Daniela (găsite de Trinţu Măran în arhivele vieneze), precum și Pănăzan, pr. Iosif Zoica, medalionele schiţate dascălilor studiul demografic aparţinînd lui Traian Trifu Căta, care săi de prof. Ion Bobiţan. Suscită interes și relatările cu aplică un model matematic fenomenului descreșterii privire la „schimbul cultural Blaj – Valea Lungă – populaţiei românești din Voivodina. Morlanwelz (Belgia)” din ultima pagină. Nu încape Red. îndoială, deci, că „Astra blăjeană” este oglinda fidelă a deosebit de intensei activităţi desfășurate de despărţămîntul din orașul pe care ne place să-l numim, cu vorbele lui Eminescu, „Mica Romă”. „VORBA NOASTRĂ”, Zaicear (Serbia și „DACOROMANIA”, Publicaţie a Fundaţiei „Alba Muntenegru), Anul XII, nr. 23, septembrie 2005. Iulia 1918, pentru unitatea și integritatea României”, Salutăm reapariţia, după 44 de ani (!) a acestei nr. 23, 2005. Numărul de faţă, apărut, desigur, în reviste. Astăzi ea este editată de Mișcarea Democrată a preajma sărbătorii noastre naţionale, se deschide cu un Românilor din Serbia și sperăm să-și împlinească pe cuvînt de întîmpinare a acesteia, aparţinînd lui Mircea deplin rolul asumat cu curaj, asupra căruia dă lămuriri Hava, primar al municipiului Alba Iulia. În continuare, de la început Cuvîntul redactorului-șef, pe numele său sînt reproduse (integral) numeroase documente ale Mihajlo Vasiljievic. D. Crăciunovici, președintele M. vremii, care dau (mai ales celor tineri) imaginea D. R. S., punctează evenimentul care a avut loc autentică a crucialului eveniment ce a avut loc acum 87 (Serbia răsăriteană în vesminte de primăvară), și își de ani. Două poezii (una a lui Arghezi – Balada Unirii îndeamnă fraţii Intraţi în rîndurile noastre și fiţi alături –, cealaltă a lui Nicolae Dabija – Scrisoare către Alba ASTRA IA{I [i Poduri Moldova S C PESCARIS SA S.C. IASICON Editor: ASTRA mulţumește Universitatea „Al.I.Cuza“ Ia[i Director: ARETA MO{U, vicepre[edinte al cordial Inspectoratul {colar Jude]ean Ia[i S.C. Brutăria Silvia S.R.L. ASTREI, pre[edinte al Despr]m`ntului „Mihail Koglniceanu“ - Ia[i următoarelor Episcopia romano-catolic Ia[i T.M.U.C.B Redactor-[ef: VICTOR DURNEA firme și S.C.C.F. Iași Grup Colas Petrom Sucursala Ia[i Colegiul de redac]ie: Dumitru Bunea, Ioan Capro[u, Ioan Ciuperc, Florin Faifer, Mircea Cristian Ghenghea, instituţii pentru S.C. Construcţii Hidro S.A. Editura Polirom Liviu Papuc, Nicolae Turtureanu, Bogdan Ulmu susţinerea Direcţia Apelor Prut Iași Editura Trinitas Culegere computerizat: Elena }`rdea DTP: Tiberius Mrgrint DESPĂRŢĂMÎNTUL activităţilor Direcţia Regional de Drumuri S.C. Royal Brinkers SA Banca Comercial Rom=n - Sucursala „Al. I. Cuza“ Ia[i cont lei: R006RNCB3240000014140001 „MIHAIL KOGĂLNICEANU“ IAȘI culturale Redac]ia: Ia[i, str. Titu Maiorescu, nr. 2, bl. B, ap. 43, tel: 0232/219.213, cod po[tal 700 460 Acest numr a fost realizat [i cu sprijinul Ministerului Culturii [i Cultelor e-mail: astraculturalaiasi@yahoo.com, victordurnea@yahoo.fr Web: http://astra.iasi.roedu.net REVISTA ROM+N| - REVIST| A ROM+NILOR DE PRETUTINDENI ISSN 1224 - 2454CMYK
  3. 3. interviul nostru CORNELIU BUCUR: „Muzeul Astra devine o carte, de fapt, un tratat de istorie a civiliza]iei populare tradi]ionale din România...“ ne auzim cu incantaţie, chiar cu talent mileniu. În sfîrșit, rezultatul de sinteză al pentru autocaracterizare. Abia după 1990 am actoricesc, fără să-l ascultăm deloc pe acestei etape, cea mai fertilă etapă de creaţie început să deschidem ochii, să privim lumea, „celălalt”. În momentul în care se despart știinţifică din viaţa mea, exprimă o idee cît se să citim cărţile mari ale istoriei lumii, să ne doi români dintr-un grup unde s-au poate de simplă, de transparentă, de ușor interferăm cu modul de prezentare a însămînţat, poate, cele mai fertile idei, accesibilă și de vitală pentru înţelegerea civilizaţiei altor popoare și abia din momentul constaţi că fiecare pleacă tot cu ideile întregului destin al istoriei și al culturii acesta a venit vremea să ne integrăm propria proprii. Și n-o spun pentru prima dată. Nu noastre. Am fost un popor așezat și în calea viziunea privind istoria propriei noastre avem disponibilitatea audierii argumentelor tuturor „răutăţilor”, și în calea tuturor civilizaţii, în civilizaţia universală. Eu am „celuilalt”, a analizării lor, pentru a vedea „bunătăţilor”, despre care nu am știut să avut această, aș spune, înclinaţie integratoare, cîtă substanţă au, ce semnificaţie au, dacă nu vorbim. Ne-am plîns mereu de datul sorţii comparatistică, am circulat mult și înainte de cumva ele pot să corecteze ceva din gîndirea noastre vitrege, prin faptul că am stat în 1990, datorită directorului meu, Cornel (urmare din numărul precedent) proprie. La noi, și mai ales la cei ajunși în călcătura copitei tuturor popoarelor Irimie, care a fost un om de largă cultură înalte funcţii „pastorale” (pentru că ei năvălitoare, deoarece am fost ţara de aur, de universală și m-a cultivat în mod special, în - Domnule profesor, în acest context, păstoresc o mare ceată a naţiunii prin sare, de petrol, de fier, de lînă, de chihlimbar perspectiva de a-mi transmite, la un momentînţelegem că Dv. v-aţi implicat în instituţiile subordonate), orgoliul, și nici spre care au rîvnit toţi. Eu am încercat să dat, succesiunea, lucru care s-a și întîmplat.politică, aţi fost și senator, tocmai în măcar orgoliul, ci vanitatea constituie totul. privesc în altă cheie destinul ţării noastre, Avînd acest beneficiu, am avut șansa de aideea de a deschide factorilor de decizie Noi am înlocuit celebra expresie a regeluipolitică ochii asupra acestui pericol. În ce urmărind ce am făcut în această conjunctură, compara tot ce am văzut în altă parte cu ce potent al Franţei „L’Etat c’est moi.” cu care era însă cea mai generoasă sub raportul este acasă. Și numai așa se explică faptul cămăsură aţi reușit și ce mai speraţi? „Ministerul sînt eu.”, „Domeniul culturii pe - Eu am pierdut multe bătălii, inclusiv pe interferenţelor culturale! În al doilea rînd, am reușit să scriu aceste cărţi dintr-o care îl păstoresc sînt eu.”, „Numai ce dacă am avut șansa unei durate istorice perspectivă comparatist-europeană, care mi-acea parlamentară, dar sper să nu fi pierdut gîndesc eu trebuie aplicat de toată lumea.”războiul. Îmi amintesc că am părăsit majore prin continuitate multimilenară, ce am dat posibilitatea să înţeleg mai bine N-am asistat niciodată la întîlniri între un reușit să transmitem din generaţie în generaţie fenomenele în dinamica lor milenară,Senatul, după cei patru ani, în care am fost ministru și cei mai importanţi dintre activiștichiar vicepreședintele Comisiei pentru urmașilor? Și trei, ce am reușit să primim universală. Și am să dau, iarăși, un exemplu. într-un domeniu, care sînt experţi de prima din partea tuturor celor care trecut pe aici ori La Medgidia și la Podeni, în Moldova, s-auCultură, Artă și Mass-Media, și am publicat clasă, pe plan mondial, în acel domeniu,o carte de 600 de pagini (corp de literă mic, s-au așezat pe aici? Două elemente definesc descoperit bordeie-moară din epoca pentru un schimb real de idei, pentru oformat A4), care se numește Războiul meu modul de viaţă al unui popor și, dacă vreţi, Cucutenilor, epoca neoliticului. Vîrsta acestor încercare de articulare a unei strategiipentru reformă. Jurnal de front. Acolo mi- comune. Am citit Raportul final al genialitatea lui, scînteia lui de înţelepciune. bordeie specializate în morărit, cu tipuri deam mărturisit toate bătăliile provocate (și în Ministeriatului „Caramitru”, redactat de o Primul este propria capacitate de creaţie, dacă mori de mînă pentru zdrobit grăunţele multparte pierdute) datorită și faptului că am avut minte iscusită, care a inventat pentru raport are un sistem de valori propriu și, al doilea, evoluate, și cu chiupuri dispuse perimetral peneșansa unei lipse de înţelegere și de dialog o mie de strategii. Cînd l-am citit, eu care în ce măsură a știut să asimileze, în dialog cu pereţi pentru depozitat grînele aduse lachiar cu ministrul culturii de atunci, cu Ion am criticat tot timpul lipsa de strategie în alte culturi, potrivit unor vectori culturali care măcinat, demonstrează că am avut un nivel deCaramitru, altfel un om minunat și un artist toată durata celor patru ani, am rămas au transmis sau au pus în circulaţie în spaţiul calificare profesională, ca să nu spun detalentat. Din păcate, ministrului nu i se stupefiat, pentru că nu mai înţelegeam nostru geografic și cultural, o serie întreagă specializare în morărit, înaintea Sumerului,scrisese, de către cineva pregătit, cu nimica, mi se părea că trăiesc o altă de valori apartenente altor popoare. Eu am Mesopotamiei și Egiptului. Ne cuprindem înexperienţă, o partitură a rolului pe care realitate. Ni se prezentau o mie de strategii reușit să dau expresie, în aceste două cărţi, cu acel curent modern istoric care spune că,trebuia să-l joace. Actorul Ion Caramitru, ca și eu nu văzusem nici una, nici gîndită, nici foarte multă satisfacţie, dar și cu foarte mult înainte de Potopul biblic, aici a fost unulministru, a avut multe iniţiative lăudabile, a aplicată. Deci, la mod declarativ, strălucim, spirit critic, fără să fac nici o concesie dintre centrele cele mai înalte, cele maiadus bani Comisiei naţionale pentru ca inteligenţă, ca spirit condeier, ca o poporului meu, unor realităţi care sînt extrem evoluate, de civilizaţie ale lumii. Vezimonumente, a început restaurarea palatului capacitate de a interpreta propria realitate. În de benefice pentru o rescriere a istoriei prezumtivele tăbliţe scrise de la Tărtăria șide la Mogoșoaia, a grupului statuar al lui momentul acela auzeam despre un alt civilizaţiei românilor din perspectiva istoriei altele asemenea. În numele unor astfel deBrâncuși de la Târgu Jiu, pe banii Băncii ministru și despre un alt minister și aproape civilizaţiei europene. Cu alte cuvinte, a venit aserţiuni, care aderă la puncte de vedere aleMondiale, a mai făcut multe lucruri bune. că mă încîntase lectura, spunîndu-mi „ce vremea să dăm ascultare, și nu citire, celor mai productivi, mai emancipaţi și maiNoi nu ne-am înţeles pe o dominantă frumos poate fi!”. Pentru a mă ciupi apoi, clasicilor noștri – că și acesta-i un capitol de docţi savanţi ai lumii, am făcut această(credeam eu la vremea aceea și cred și să-mi revin la realitate și să-mi dau seama că discutat: noi îi citim foarte mult și înţelegem tentativă modernă de scriere a istorieiastăzi) a politicii guvernamentale în actul de se vorbește despre cei patru ani în care foarte puţin din ce spun ei. N. Iorga spunea civilizaţiei poporului meu în parametrii uneiexercitare a virtuţilor (nu a autorităţii) această realitate virtuală nu am avut șansa de că nu există două sau mai multe istorii, ci istorii a civilizaţiei europene. Se va conveni,ministeriale în procesul de Reformă. Domnia a o vedea aplicată aproape în nici o există una singură: o istorie universală. În ce poate, odată, că Muzeul acesta a servit consa trebuia să așeze, potrivit opiniei mele, dimensiune a sa. măsură te cuprinzi în ea, te exprimă, te brio la repoziţionarea nu numai a muzeelorpolitica culturală majoră a României în - Aţi citit-o… integrează și îţi deslușește propria evoluţie, românești, ci și a știinţei românești, că noi amsistemul de coordonate tradiţie-modernitate, - Cum să nu? Totdeauna citești. aceasta e problema.. Mutatis mutandi, există reușit să dăm o altă turnură felului în care sepentru a sugera care sînt pistele pe care Trebuie citit marxismul sau litera marxistă o singură civilizaţie, cea universală. În ce poate descifra și interpreta istoria noastră,fiecare domeniu, gen și tip de cultură – pentru a o putea critica, trebuie citităscrisă, artistică, de for public, patrimonială, Biblia, dacă o poţi înţelege, dacă nu, să aimuzeală etc. – trebuie să evolueze. Și aceasta propriul răspuns la afirmaţiile Bibliei.în ideea că acest scenariu complex, Prima dată îţi „citești” adversarul, dacă îlconfruntat, într-un moment revoluţionar al respecţi în măsura în care vrei tu să fiiistoriei mondiale, cu cele mai mari provocări respectat de adversarul tău. Numai așa îlcare s-au întîmplat pînă acum (și asta poţi combate.datorită accelerării absolut incredibile a - Trecînd acum în alt plan, Dv.,nivelului de progres electronic), trebuia să ne domnule profesor Bucur, aţi venit recentpregătească, structural, pentru tipul de în faţa publicului cititor cu niște lucrărirăspuns, care nu poate fi un răspuns de sinteză. V-aș ruga să vă referiţi la eleindividual, ci instituţional. Spunea Eminescu și la ce mai lucraţi în continuare.că „nimic nu ucide mai ușor un popor decît - La 40 de ani de activitate știinţificăindiferenţa pentru instituţiile sale”. Ce sînt neîntreruptă, în acest muzeu, am consideratinstituţiile noastre de cultură, după 15 ani de că acum abia a venit vremea să închei unreformă? Sînt oglinda fidelă a felului în care capitol de viaţă. Cu alte cuvinte, fiind șia fost manageriat actul ministerial și, prin profesor universitar, și conducător de doctoratacesta, politicile de reformă culturală în pentru lucrări de etnologie (începînd dinRomânia după 1990. Iată de ce eu n-am avut 1992), chiar consider că am o serie deun conflict personal cu ministrul, dar am obligaţii faţă de cei ce vin în urma mea, faţăînţeles, ca senator, să îmi fac auzită vocea de studenţii mei, faţă de tinerii cercetători. Șiprin toate modalităţile posibile, prin atunci, am dat expresie proiectului cumulăriidiscursuri, prin interpelări, prin ieșiri la tuturor cercetărilor mele și interpretăriibară, în Parlament, prin alocuţiuni în cadrul acestora de-a lungul celor 40 de ani publicîndcomisiilor pentru cultură simple sau reunite măsură îţi găsești capacitatea de articulare și pornind de la istoria patrimoniului cultural și două tratate. Primul este dedicat Istoriei de cuprindere în istoria civilizaţiei universale, că venim cu o contribuţie originală, aș spuneale Camerelor, vocea unui om cu o civilizaţiei populare românești, cu privireexperienţă, spun eu, destul de apreciabilă, te înţelegi și te definești mai bine, iar în chiar doctă și extrem de benefică, inclusiv specială a civilizaţiei tehnice (în două volume măsura în care nu cauţi raporturile de culturii occidentale, care, iată, își descoperădupă (la vreme aceea) 36 de ani de exersare a 650 de pagini, format academic) și al doileaa unei profesiuni într-una din cele mai contextualizare, de tangenţă, de secanţă, de propria copilărie în muzeul nostru. Mereu este Tratatul de etnomuzeologie, cuprinzînd interferenţă cu acestea, rămîi în afara istoriei. spun despre muzeul nostru că el este muzeulmiraculoase instituţii culturale ale României. aici toată experienţa mea muzeologică, iarăși Noi am avut un simptom maladiv, despre care copilăriei istoriei civilizaţiei euroepene. De ceȘi n-am avut nici măcar impresia, darămite una de 40 de ani, iarăși în două volume (de Pleșu spune că se numește nombrilism. aceasta? Jacques le Gof, cel mai mare istoriccertitudinea, că sînt înţeles. La noi nu există data aceasta în numai 560 de pagini). Alături Nombrilismul este boala care însemnează francez în viaţă, spunea: „Pentru istoriavocaţia cultivării dialogului. Noi sîntem unpopor atît de înzestrat și individual ne de cele două tratate, am mai publicat o iubirea excesivă a buricului. Noi ne-am civilizaţiilor, ca și pentru cea a indivizilor,considerăm atît de potenţi, atît de dotaţi și monografie despre evoluţia modului de viaţă autoadulat, cuprinzîndu-ne și limitîndu-ne la copilăria este hotărîtoare.” Fundamentulatît de închipuit valoroși, încît ne este al mărginimii Sibiului, formată din cele 18 privirea propriului abdomen, considerînd că civilizaţiei noastre rămîne civilizaţia satului.suficient monologul. Nouă ne face plăcere să sate din hinterlandul orașului, timp de un excesul de adoraţie a eului este suficient Dar satul a devenit spaţiul receptacolul,2 Revista rom=n
  4. 4. interviul nostrurefugiul tuturor invenţiilor tehnice urbane or și-a părăsit propriul Muzeu de Arte și conservare, care a ajuns atît de calificat la cu valoarea pe care o probează aceastăsatele din România au păstrat și noi am adus Meserii, ce nu mai avea nici un succes de ora actuală, încît a devenit întîiul centru de tehnică în descoperirea unui univers deîn muzeu numeroase arhetipuri tehnice și public), într-o tentativă similară celei pe formare și de specializare, cu cadre importanţa acestuia. Site-ul Muzeuluiculturale ce vin tocmai din preistoria care noi am adoptat-o, dar cu potenţa unui didactice invitate din toată lumea, pentru ASTRA este considerat un etalon superior.omenirii. Așa se explică faptul că cele mai fost imperiu (noi cu posibilităţile mult mai restauratori și conservatori din toată reţeaua Cine vede site-ul nostru, înţelege și modulrevoluţionare sisteme tehnice apărute în modeste ale unui oraș și ale unui judeţ), naţională. Aici se întîmplă cel mai în care funcţionează toate sistemele tehnice,secolele al XIII-lea – al XIV-lea, ca expresii Muzeul Civilizaţiilor Mediteraneene. A miraculos proces de adecuare a pregătirii și ceea ce este absolut fabulos. La ora actuală,ale revoluţiei tehnice medievale, s-au păstrat venit, așadar, momentul confluenţei exprimării acestor oameni la nivelul cu același colaborator de la Cluj, amîn secolele al XIX-lea-al XX-lea în lumea valorilor și a prezentării acestora în muzee experienţei mondiale. În acest sens, am avut realizat două touch-screenuri. Touch-satului nostru, iar noi sîntem beneficiarii de sinteză. Dar nu este numai atît. Un o experienţă interesantă. Au venit la un screenul este un sistem de impresionareacestor supravieţuiri prin transferul valorilor muzeu modern nu mai poate fi numai moment dat, la noi, un domn și o doamnă, digitală a unui panou sensibil care te trimite „depozit plus expoziţie”, după modelul doi bătrîni, modești ca îmbrăcăminte, și într-o memorie fabuloasă, aducînd de acolorespective în Muzeu. mai modești ca și comportament. Ne-au pe ecran, printr-o simplă amprentare - Revenind puţin la instituţia pe care o sistemului clasic. Un muzeu modern trebuie să aibă un sector paramuzeal, de servicii de întrebat dacă-i lăsăm să vadă atelierele și digitală, tot ce te interesează. Unul pe careconduceţi, Complexul Naţional Muzeal, v-aș șantierele de restaurare. Și am spus: „Da, îl vom avea în curînd, aici, la Dumbravă,ruga, domnule profesor, să ne precizaţi cea mai înaltă specializare, al căror beneficiu și a căror contribuţie la actul cu plăcere.” I-am întrebat apoi: „Aveţi și tratează ca un program patrimoniulcare sînt elementele care o compun. Și aparate de înregistrat?” „Nu, vrem să meșteșugurilor tradiţionale, un alt programpentru că ne-aţi enumerat performanţele, muzeal este de o valoare de neimaginat. În privim doar.” După două săptămîni am vizează patrimoniul tehnic din Dumbravă,realizările acestei instituţii, poate ne felul acesta, din 1990 am dearat procesul de aflat – ei au venit și au plecat– că el era al treilea program – meșteșugurilespuneţi ceva și despre colaboratorii Dv. reformă, în sensul de organizare a instituţiei - Înainte de toate, numele de complex pe o nouă concepţie și pe noi structurimie nu-mi place, îmi displace chiar funcţionale, inaugurînd Centrul deprofund. Dar instituţia noastră este cea mai Documentare și Informare „Cornel Irimie”,complexă structură, mai întîi de care a realizat, în 15 ani, organizarea înpatrimoniu, după aceea de valori sistem digital a cîteva zeci de computere,expoziţionale și după aceea de programe avînd fiecare din cele două subsitemeculturale și educaţionale din întreaga reţea (Dumbrava și Centru) server, ostaţie graficănaţională. Am să mă explic. Am avut la San. Tot personalul muzeului lucrează acumSibiu beneficul de a avea multiple colecţii în condiţiile accesării directe, din baza decare au fost colecţii tematice, colecţii date terminală, din computerul final, aetnice, colecţii de reprezentare a unor zone totalităţii informaţiilor, noi reușind să negeografice și culturale diferite și atunci am informatizăm datele despre colecţie, desprefost obligaţi să destinăm fiecăreia un patrimoniu, despre aparatele documentare,domeniu, un destin, o instituţie chiar. S-a despre arhive etc. într-o adevărată premierănăscut, astfel, Muzeul în aer liber, cu naţională 2) Eu, care am avut șansa uneiprofilul de tehnică populară, mai tîrziu, în specializări la Götingen – la Institutul de1990 – am spus –, Muzeul civilizaţiei Film Știinţific (în 1969-1970, s-au făcut untradiţionale, îmbrăţișînd toate număr de 30 de filme știinţifice în Româniacomponentele structurale ale civilizaţiei. S- și le-au terminat la ei, la institut) – ama născut în 1989 Muzeul de Etnografie promis directorului de atunci al Institutului, președintele Asociaţiei Restauratorilor din tradiţionale din sistemul tezaurelor umaneUniversală „Franz Binder”, după numele dl. G. Wolf, că voi face, într-o bună zi, un Germania. A murit de doi ani de cancer. vii. Al doilea site – primul l-am făcut cucălătorului sas din Sebeș, care, avînd studio de film documentar în România. Mi- Omul acesta, care, la prima privire, era de „Consulatul” american, al doilea cucalitatea de consul la Karthoum, a călătorit a părut rău cînd am aflat că dl. Wolf a o modestie deosebită, aproape că-i anula Consulatul general al Germaniei – estefoarte mult prin Africa și Orient și a adus murit, eu i-am dedicat in memoriam în personalitatea. Apoi, a venit spre noi, după destinat arhitecturii saxone, cu toatecu dînsul, în condiţii numai de el știute, cea 1990 acest proiect, demarat cu eforturi și cîteva săptămîni, și ne-a spus că el a avut de sistemele locative, de fortificare – amai valoroasă colecţie de arme nilotice, din tenacitate împotriva tuturor rezistenţelor și făcut o evaluare a comportamentului locuinţei, a bisericii, a orașului –, cu toatepartea superioară a Nilului, din lume. I-am împotrivirilor avute. Împreună cu Dumitru profesional al celor două muzee din Sibiu, monumentele din Piaţa Mică, cu Bodale am pus bazele unui studio de film Muzeul Bruckenthal și Muzeul ASTRA. personalităţile care s-au raportat ladestinat o clădire, un monument istoric profesionist, specializat sau Ne-a ales pe noi, deși era neamţ și normal identitatea monumentelor, cu stilurile înrestaurat, am instalat obiectele, colecţiile era să ia „Bruckenthalul”. Gestul următor a evoluţia istorică a întregii arhitecturi zonaleacolo, i-am făcut o mare expoziţie, iar hiperspecializat, trimiţînd colegii la specializare la Paris, și la Stockholm, la fost de alimentare a instituţiei noastre și de etc. El va fi instalat în Casa Artelor dupăparterul l-am destinat organizării de aprovizionare cu camioane întregi cu restaurarea acesteia. Acum este evident,expoziţii temporare, împreună cu toate Bruxelles, la Götingen, peste tot unde s-a aparatură, cu mobilier, cu bibliotecă, cu cred, că acest zis „complex” muzeal aambasadele lumii, avînd, la ora actuală, o putut, să dobîndim, în timp scurt, iniţierea, plata abonamentului la reviste de devenit o fantastică uzină, care produce,colaborare excepţională în acest plan. calificarea suficientă pentru a putea intra în specialitate. Iar Camera de Meșteșuguri, pentru această cultură, educaţie, informaţieRecent, India ne-a dat o mare colecţie de concurenţă cu ei. Acest studio organizează, Industrie și Comerţ din Sibiu a început de certă valoare, non stop, în care avempăpuși îmbrăcate în costume diferite, din împreună cu o fundaţie, Fundaţia de colaborarea cu Camera similară din Mainz, mai mulţi directori, fiecare pe domeniul lui,toate zonele. Cu ani în urmă, am primit o Antropologie Vizuală (aceleași persoane au adus maeștrii formatori de restauratori oameni tineri, extrem de motivaţi, în primulcolecţie de porturi populare din partea sînt în muzeu și în fundaţie) cele mai de monumente istorice din Germania. rînd de șansa de a lucra la cel mai înaltambasadei Chinei, cu obiecte din toate formidabile festivaluri internaţionale de Șantierul nostru, apropo de personal, este nivel, cu cea mai modernă tehnologie, laregiunile ei etc. Apoi, ne-am gîndit să film antropologic documentar din această deschis tuturor colaborărilor internaţionale. cele mai incitante proiecte. Și pentru astafacem un muzeu al culturii populare săsești. parte a Europei. Acestea ne-au adus, după La ora actuală, avem pe fiica unui mare ne mobilizăm, ne zbatem, căutămL-am numit „Emil Sigelus”, îl deschidem opt ediţii, 26000 de filme în arhiva profesor universitar din Marburg, d-ra sponsorizări, mă rog, îngenunchem dacăpeste două luni, în noul monument istoric documentară. Ce facem cu filmele acestea, Dingelheim, care a terminat antropologia în trebuie, la toate ușile împrăţiei. Pînă lanumit Casa Artelor, a cărei restaurare a pentru că nu e suficient să le dobîndim și să Germania și care, sfătuită de tatăl său, urmă obţinem tot ce dorim.început acum doi ani de zile, cu 15 miliarde le avem. Cea mai mare prostie e să ţii cunoscător a ceea ce se întîmplă în instituţia Să revenim, însă, și la dificultăţi. Toatăprimite, în mare parte de la Banca cultura și știinţa sub lacăt. Eu am avut noastră, a venit să să facă trei luni de stagiu lumea cu care stai de vorbă în România și puiMondială. Apoi ne-am gîndit să facem și un calitatea de vicepreședinte al Consiliului la noi. După două săptămîni mi-a spus: această întrebare: „care e problema cea mai„muzeu al culturii rromilor”, pentru că nu Judeţean Sibiu, al FSN și CPUN. Am avut „Nu mi-am putut imagina că un muzeu mare?” îţi răspunde: „Banii”. Euexistă așa ceva nicăieri în ţară și culmea obligaţia de a forma guvernul local după poate să arate așa. Este de un dinamism, de îndrăznesc să schimb răspunsul și să spun:este că, recent, Secretariatul general al Revoluţie, am avut, timp de șase luni, poate o efervescenţă a activităţii și de o „Nu banii sînt marea problemă în România.Consiliului de Miniștri al Consiliului cea mai autoritară voce în consiliul judeţean succesiune de manifestări aproape Problema rezidă în indisponibilitateaEuropei a cerut Guvernului României exact Sibiu. În acea perioadă, am reușit să obţin epuizantă!” Revin și, înainte de toate, să factorilor de putere de a răspundeacest proiect pe care noi îl pledăm de 12 agrementul Ministerului Învăţămîntului și închei expunerea despre structura muzeală provocărilor venite din sistem. Cu alteani și Ministerul Culturii și guvernul nostru Educaţiei de a forma Universitatea de Stat și modul în care am configurat acest cuvinte, eu mă confrunt, după atîţia zeci derefuză să-l promoveze, deși există, din anul din Sibiu. Iar în structura acestei muzeu. Ultimul sector l-am creat pe public- ani de profesie, cu lipsa de dialog cu oamenii2000, o HG care prevede, în mod expres, Universităţi, am introdus Etnologia, într-o relations, pe relaţia cu media, pe relaţia de din sistemele etajate ale puterii, acolo undeca urmare a pledoariilor noastre repetate, structură etno-sociologică, apoi s-a format integrare universală și pe ceea ce se ar trebui să se elaboreze marile strategii alerealizarea unui asemenea muzeu în Facultatea de Istorie-Patrimoniu, la ambele numește marketingul cultural și pedagogia muzeală, angajînd specialiști în turism, în politicilor culturale, care să dezlege de la sineRomânia. În sfîrșit, am elaborat un alt facultăţi fiind profesor. Apoi am urmărit ca o serie de probleme. Pentru că sînt oproiect de muzeu, chiar pe scheletul specializarea studenţilor în cele două sociologie și în abordarea prin chestionare sociologică și a turiștilor, a altor vizitatori persoană destul de cunsocută și cu o vocefostului Muzeu al ASTREI, pe care l-am domenii să se facă în Muzeu. El a devenit destul de ascultată, în anumite cercuri, sigurnumit „Muzeul Civilizaţiei Transilvane” și ceea ce era, în perioada interbelică, ai muzeului, a publicului din oraș, din perspectiva necesităţii cunoașterii modului că, personal, rezolv problemele mai ușorcare se dorește a fi proiectul original al atelierul sau șantierul de formare aplicativă, pentru instituţia noastră. Dar eu, care sînt șiunui prim muzeu al secolului al XXI-lea de de exersare, de specializare pragmatică a în care ei apreciază fenomenul muzeal, a felului în care ei se apropie sau îl resping, a președintele Asociaţiei Muzeelor în aer liberesenţă etnologică și antropologică, avînd ca studenţilor. Lor le prezentam toate acele din România, îmi pun problema cum se felului în care au opţiuni, a felului în careintenţie realizarea un discurs multicultural, filme antropologice! ne recomandă proiecte-programe, a felului rezolvă problemele pentru toate instituţiilebazat pe un demers interdisciplinar privind - Extensiunea universitară… în care ne spun ce nu este bun în abordarea muzeale, nu numai pentru una. Dincolo deidentitatea unei regiuni europene, a - Exact! În numele unui protocol noastră. Cele patru sectoare paramuzeale acest tip de probleme, sigur că te lovești deArdealului. Am raţionat că nu e nevoie, în semnat cu Rectorul Universităţii, noi sîntem sînt, la ora actuală, nu stîlpi, sînt de fapt insuficienţa banilor, într-un sistem naţional însecolul al XXI-lea, să intri într-un muzeu al primii beneficiari ai unei asemenea coloanele de sprijin care ne asigură mersul care toată lumea acuză lipsa banilor. Dacăromânilor, apoi să pleci într-un muzeu al colaborări. Spuneam, azi, la întîlnirea cu cel mai rapid înainte. Pot să dau exemple. mai vin și nenorocirile calamităţilor naturale,sașilor, apoi într-unul al ungurilor, al colegii din ţară, că noi avem cel mai tînăr Am tipărit un CD-rom premiat la Paris, de cu sute de poduri distruse, cu zeci de mii desecuilor, al rromilor, al armenilor, al colectiv, în sensul că, în fiecare an, 750 MB, bilingv, multimedia, despre toată case avariate etc., dintr-o dată bugetul „semacedonenilor etc., ca să afli ce tip de selectăm vîrfurile de promoţie și în felul istoria etno-muzeologiei sibiene timp de un duce” acolo. Dacă mai vine și pretenţiacivilizaţie este cea a Transilvaniei și, mai acesta, avem tot timpul un personal format secol. Este absolut fascinant ce informaţie NATO de integrare, altă jumătate de bugetales, cum s-a săvîrșit această civilizaţie prin de-a lungul timpului și nu mai lucrăm, în fabuloasă conţine. Am realizat, de „se duce” la înzestrarea și modernizareaîntîlnirea și contribuţia tuturor primul an de funcţionare, cu o persoană asemenea, împreună cu Universitatea miltară. Dacă mai vine o altă necesitate, decomponentelor etnice din Transilvania. De neiniţiată. Noi îi luăm în urma celor patru Tehnică din Cluj o pagină web, care este, la fortificare și securizare a frontierelor, altăaltfel, am și afirmat-o la Barcelona, în anul sau cinci ani de specializare, avînd deja o ora actuală, material de studiu pentru2001, la un Congres al ICME-ului (Comisia parte „se duce” acolo. Și atunci, ce întîmplă practică importantă. masteranzi din SUA, lucru confirmat de o cu finanţarea culturii?Internaţională a Muzeelor Etnografice), - Ce se întîmplă cînd posturile sînt colegă a noastră care-și face masteratulacesta e modelul muzeului etnologic blocate, ca în momentul de faţă? acolo. Cu panorame de 360 grade, cu (continuare în pagina 23)modern, al secolului al XXI-lea. Pe -… Am creat apoi al treilea sector al aportări de ultimă noutate tehnică, cum armodelul nostru se naște, acum, la Marsilia, muzeului, în afara celui de informatică și fi simularea schemelor funcţionale ale Au consemnat Cornel FILIPla iniţiativa Franţei, chiar a Parisului (care documentare, un laborator de restaurare- tuturor instalaţiilor „industriale” și mai ales și Victor DURNEARevista rom=n 3
  5. 5. Evenimente Omagii Aniversari ( (urmare din pagina 1) veche familie boierească, format intelectual era o datorie de conștiinţă să nu-i dea uitării pe cei care mai șovăiau că nu-și vor pierde în paralel cu radicalizarea intelighenţiei pe românii basarabeni care așteptau „de la cuceririle revoluţionare, dar, unindu-se cu M ihail Sadoveanu nota în Orhei și ruse, ulterior parte a acesteia (a fost, de noi mîntuirea lor”, afirmă Stere. Regatul Român, îl vor ajuta să-și realizeze și Soroca. Note de călătorie, că altfel, exilat în Siberia pentru 6 ani), Opţiunea elitei românești spre Antantă el reforma agrară și reorganizarea regimului poporul de jos [basarabean – Constantin Stere a avut o influenţă ridică metodologic problema mecanismelor social-politic. Programul democraticn.n.] este indiferent naţional și că făptura semnificativă asupra dezbaterilor și culturale insidioase care stau la adoptarea basarabean urma să devină, în viziunea luinaţională era păstrată mai mult din instinct acţiunilor publice din prima parte a secolului deciziilor în spaţiul public. Momentul 1914- Stere, un model pentru viitoarea construcţiedecît dintr-o conștiinţă de neam clară; el XX. Putem aminti crearea revistei „Viaţa 1916 poate fi citit din perspectiva unor a României. „Poporul basarabean nu se poatearăta, de asemenea, că românii basarabeni nu românească”, în 1906, împreună cu criticul grupuri de presiune culturală, în condiţiile în întoarce de la lumină la întuneric”, ar fiștiau mai nimic despre România: ţara unde G. Ibrăileanu, susţinerea curentului care memoria colectivă și discursul public a declarat Stere, preluat într-un studiu almoldovenii au un rege, armata lor și se poporanist, activitatea din umbra lui Ion I. ocultat Basarabia (luată Moldovei în urmă cu Foreign Office privind unirea Basarabiei cuvorbește peste tot moldovenește. Știau ceva C. Brătianu pentru promovarea reformelor un secol, în 1812 ca urmare a Tratatului de la România din 12 august 1918.despre ţar și despre marea împărăţie a agrară și electorală, ulterior rolul deţinut în București, dintre Rusia și Imperiul Otoman) C. Stere și-a asumat mari responsabilităţirusului, dar altceva, despre lume, nu structurarea ţărănismului, a Partidului și a privilegiat Transilvania – care nu și pe 27 martie 1918, la sesiunea Sfatuluicunoșteau. Amintirile trecutului erau o Ţărănesc și a Partidului Naţional Ţărănesc. aparţinuse niciodată unui stat românesc (sau Ţării. Ales deputat de Soroca (honoris„mare a uitării”, după marele Etapa esenţială din evoluţia politică a lui condus de români). Intelectualii ardeleni din causa), la propunerea lui V. Cijevski, el a C o n s t a n t i n S t e r e ș i u n i r e a r o m â n i l o r l a 1 91 8scriitor/povestitor. Pamfil Șeicaru considera Stere se situează însă, după majoritatea celor Vechiul Regat (George Coșbuc, Octavian elaborat Decalaraţia Blocului Moldovenesc,că tradiţia locală era zona din care își care au analizat activitatea marelui Goga, Ioan Slavici etc.) au reușit să impună care va deveni Rezoluţia de unire.extrăgea forţa conștiinţa naţională. Lui basarabean, în perioada războiului mondial și în spaţiul public românesc un discurs coerent Alocuţiunea sa în incinta Sfatului conţineaOnisifor Ghibu, într-o comparaţie asupra a luptei pentru unirea Basarabiei cu România. și percutant, poezia durerii românilor de referiri la datoria deputaţilor faţă de urmași.românismului din zonele locuite de români în Debutul conflagraţiei în iulie 1914, dincolo de munţi. Mobilizarea pasiunilor a „Unirea era în aer, însă meritul realizării eiafara Regatului în acel timp istoric (bazat pe extinderea rapidă a participării la conflict, a fost instituţionalizată prin societăţile culturale și votarea din Sfatul Ţării se datoresc luiinfluenţa gîndirii unităţii românești și pe găsit elita românească într-o situaţie de la București (Liga pentru unitatea Stere” afirma ulterior, în paginile „Vieţiicultura naţională), ideea naţională în complexă. I. G. Duca surprinde dilema de la culturală a tuturor românilor, Acţiunea Românești”, Ion Codreanu.Basarabia îi apărea de negăsit în toate nivelul clasei politice atunci cînd Naţională etc.), structurate tocmai pe relaţia C. Stere a fost inclus în delegaţiastraturile poporului (ţărănime, preoţime); menţionează că „noi nu aveam revendicări cu o Transilvanie subiectivă. Au reușit să basarabeană venită la 30 martie la Iași pentru„ea pîlpîia doar, după Ghibu, în chip sfios, naţionale numai împotriva unora; fatalitatea prescrie înţelegerea spaţiului transilvan ca a prezenta regelui Ferdinand Actul Unirii.abia în cîte o inimă de tînăr student de pe la istorică făcuse ca neamul nostru să fie sfîșiat leagăn al românismului și să impună, astfel, Decorat cu „Coroana României”, rang deuniversităţile rusești”. urgenţa naţională a eliberării. mare ofiţer, așezat lîngă rege în balconul Reînvierea Basarabiei, reînălţarea În contrapartidă, politica ţaristă a creat o Palatului și aclamat de mulţime, C. Sterenaţională a basarabenilor – care apărea Basarabie puţin vizibilă și tăcută. Puţini trăiește momentul triumfului său. „Sumbruziarului liberal „Mișcarea” din Iași (14 intelectuali basarabeni vor ajunge în Regat și impunător în automobil”, așa cum îldecembrie 1917) ca o dovadă a trăiniciei pentru a mărturisi drama colectivă a descria Iorga, el reprezenta însă pentru mulţineamului românesc în acele condiţii vitrege – românilor de acolo. I. G. Duca recunoștea că o sfidare la adresa simţămintelor armatei.s-a realizat prin efortul refugiaţilor pînă la discursul din Parlament al lui Stere Rolul politic al lui Stere în Basarabia nu s-bucovineni și ardeleni (O. Ghibu, I. Nistor, nu prea știa ce se întîmplă în Basarabia2. a sfîrșit pe 27 martie 1918. Desemnarea lui I.O. Goga) 1 , dar mai ales prin acţiunea Pe acest fundal se desfășoară drama Inculeţ ca ministru fără portofoliu în guvernulsubelitelor locale (învăţători, preoţi…), care individuală a lui C. Stere. După eșecul României i-a permis lui Stere să ajungă, alesau sintetizat primele revendicări în sens campaniei românești din toamna anului în unanimitate – ca o recunoaștere a roluluinaţional, mobilizînd astfel populaţia. Partidul 1916, Stere a rămas la București, sub jucat în procesul unirii, președinte al SfatuluiNaţional Moldovenesc, apărut în 1917, germani. Deși nu a îndeplinit nici o funcţie Ţării (3/16 mai 1918). Mai mult, el a reușit săalcătuit din intelectuali liberali și proprietari în administraţia de ocupaţie (doar membru în impună pe P. Cazacu ca președinte al(Ion Pelivan, Ion Buzdugan, Vladimir Herţa, consiliul de Administraţie al Băncii Consiliului Directorilor, în dauna luiDaniel Ciugureanu, Teofil Ioncu, Pavel Gore, Generale, alături de bătrînul Theodor Pantelimon Halippa.Ștefan Ciobanu, Pavel Horea, arhimandritul Rosetti), demersurile sale pentru înlăturarea În noiembrie 1918, evenimentele de peGurie etc.), a încercat să ofere coerenţă monarhiei (martie 1917) și mai ales frontul occidental permiteau Românieimultiplelor mișcări de autonomie naţională. înfiinţarea ziarului „Lumina”, ce milita reluarea războiului alături de aliaţi. În jurul postulatelor și revendicărilor pentru ieșirea României din război 3, i-au Atotputernicia lui C. Stere se încheiase.ţărănești sau democratice radicale s-au adus caracterizarea de trădător. Pantelimon Halippa va deveni președintelecristalizat și alte curente politice. Ion Inculeţ, Alcătuirea guvernului conservator Al. Sfatului Ţării, iar la 27 noiembrie/10Pantelimon Erhan, Petru Cazacu revendicau Marghiloman și preliminariile păcii de la decembrie 1918, după unirea Bucovinei și apentru ei și structurile pe care le reprezentau București au dat formal dreptate liniei politice Transilvaniei, Basarabia renunţa la condiţiiledreptul de a discuta problemele acestei steriste, mai ales pe relaţia cu Basarabia. Unirii, „fiind încredinţată că în Româniasocietăţi. În general, aceste organisme nu erau Stere a scris de altfel articolul Destinul s-a tuturor românilor regimul curat democraticfidele vehicule ale reprezentării politice în în mai multe bucăţi”. Majoritar, elita împlinit (Ornea, p 103). Discuţiile privind este asigurat”.societate. Dificultăţile de pe teren – disoluţia românească s-a orientat către Transilvania, unirea Basarabiei cu România, purtate la Iași Unii lideri basarabeni l-au părăsit, I.autorităţii fostului regim, anarhia trupelor ruse Banat și Bucovina și spre o alianţă cu de noul guvern cu o delegaţie basarabeană (I. Inculeţ și D. Ciugureanu îndreptîndu-se sprebolșevizate în retragere, lipsa unei noi structuri puterile Antantei, în special Franţa și Anglia. Inculeţ, D. Ciugureanu, P. Halippa), liberali, contestîndu-i rolul în evenimentelede putere, slaba notorietate a elitei românești Izolat, C. Stere a cunoscut în perioadă o negocieri la care fusese invitat să participe și din martie 1918. Alţi protagoniști ai acelorcentrale, dezorientarea populaţiei aflată între dramă identitară. Omul reformelor Stere (martie 1918) i-au conferit legitimitate zile i-au rămas alături, pe noua platformă atentaţii diverse, cu o propagandă democratice se regăsea pe aceeași poziţie în planul public, un Mihail Sadoveanu ţărănismului. În anii imediat postbelici,antiromânească destul de articulată, mizeria politică alături de conservatori, în sprijinirea alăturîndu-i-se. Este marele triumf al lui C. acuzaţiile de „trădător” (legate de poziţia samaterială etc. – au făcut ca formaţiunile alianţei cu Puterile Centrale. Încercarea sa de Stere. Pamfil Șeicaru afirmă că el este cel din timpul războiului) s-au înmulţit, C. Sterepolitice apărute să vorbească adesea doar în a atrage atenţia asupra Basarabiei – „strigătul care conduce acţiunea care trebuie să fiind – la un moment dat – încarcerat lanumele unei minorităţi, cel mai adesea urbane. de deznădejde al românismului de peste proclame unirea. Cu acordul autorităţilor Văcărești. Stigmatul „trădării” exemplare aÎn condiţiile necesarei acţiuni globale, iniţiativa Prut” după I.G. Duca – nu a avut impact germane, Stere s-a îndreaptat spre Chișinău apăsat asupra lui în perioadă,în plan politic a fost preluată de militarii, un asupra opiniei publice de la București. cu „misiunea sa” (autoasumată sau negociată marginalizîndu-l în plan public. După 1930,congres al soldaţilor moldoveni din fosta Discursul său din 15-16 decembrie 1914 de cu Alexandru Marghiloman) de a explica Constantin Stere a cunoscut un declin tot maiarmată rusă hotărînd – în noiembrie 1917 – la Cameră (se dezbătea orientarea externă a diferitelor grupări politice și etnice din accentuat în domeniul politic. Adversarii săi,crearea unui for legitim pentru teritoriul dintre României) este memorabil prin evidenţierea Basarabia necesitatea unirii cu România și de tot mai numeroși, surprinși în paginilePrut și Nistru; Sfatul Ţării, al cărui președinte suferinţelor românilor basarabeni și prin a atenua, pe relaţia cu reforma agrară și cu romanului autobiografic fluviu În vremeaa fost ales Ion Inculeţ, era expresia democraţiei efortul argumentativ în favoarea alianţei cu cuceririle democratice/revoluţionare ale revoluţiei, i-au contestat tot mai multpolitice din noua societate, incluzînd grupuri Puterile Centrale. Rusia era, după Stere, basarabenilor, neîncrederea în guvernul meritele și capacităţile. Numele său rămîneprofesionale, etnice etc. Această structură a principalul pericol pentru fiinţarea conservator Marghiloman. legat însă de marile reforme democratice și,reprezentat cadrul legal pentru adoptarea românească, o victorie a Petrogradului în Reputaţia de a fi un reformator social mai ales, de actul din martie 1918.deciziilor fundamentale privind noul stat: război semnificînd „renunţarea pentru sincer a întărit în context autoritatea personală Într-o concluzie a prezentului demers,înfiinţarea Republicii Democratice Federative totdeauna la cele 2 milioane de suflete din a lui Stere asupra tinerilor luptători ai căror care trimite la modalitatea apropierii de istoriaMoldovenești (parte a Federaţiei Ruse), Basarabia” și „condamnarea României de a mentor fusese la 1905 și asupra celorlalţi lideri momentului 1918 și care circumscrie acţiuneadecretarea statului independent (24 ianuarie ajunge o enclavă rusească… în condiţiile în români de la Chișinău. La 24 martie este din anii războiului a lui C. Stere, nici teza1918) sau unirea cu România, din 27 martie / care marele vecin va domina Balcanii și întîmpinat extraordinar în capitala Basarabiei, luptei seculare, nici ideea norocului românesc9 aprilie 1918. strîmtorile”. Ca și la 1878, nimeni nu ne cu muzică, defilare de trupa și gardă de din acel an, nelimitat după reflecţia tristă a lui Constantin Stere a reprezentat, în acest putea apăra împotriva Rusiei aliate în cazul onoare. „O primire de rege” – notează maliţios P. P. Carp, nu explică România Mare. Unireapeisaj politic complex, dominat de dispute triumfului ei, sugera Stere. N. Iorga în Memoriile sale. Apologeţii săi românilor reprezenta o legitate istorică, darpersonale și de suspiciuni reciproce, unele El nu neagă asuprirea românilor din (Dimitrie Bogos și dr. Petru Cazacu-Ornea) îl `ntr-un context internaţional favorabil, decisivăvenind de peste Prut (pentru C. Argetoianu, Austro-Ungaria, dar remarcă faptul că, spre prezintă ca pe un erou așteptat și venerat, ca pe s-a dovedit a fi asumarea riscurilor șiIon Inculeţ era „cel mai ticălos dintre deosebire de românii din Basarabia, ardelenii un trimis providenţial care să înlăture responsabilităţilor de către elita politică localăbasarabeni”; Pan Erhan, președintele și-au putut conserva neatins caracterul etnic „atmosfera apăsătoare de griji zilnice, și cea de la Iași sau București.Consiliului Directorilor Generali, structura și au putut porni lupta pentru renaștere. Într- combinaţii, ambiţii, lupte de culise” ce domina -----------------------------------------------------executivă a noii autorităţi, a demisionat în o discuţie ulterioară cu I. G. Duca, Stere un oraș de provincie, zăpăcit după un trecut de 1 Care vor edita la Odesa revistamomentul intrării trupelor române în reiterează lupta pentru eliberarea Basarabiei sub putregaiul imperial, după un război și un „Ardealul”, avînd subtitlul „gazetă naţională”;Chișinău, acuzat de bolșevism) elementul de alături de Germania ca pe o apărare a operei reflex de revoluţie, cu anarhia consecutivă. denumire modificată ulterior în „Românialegătură între diferitele facţiuni și partide generaţiilor de la 1848 încoace. Însingurarea Mișcarea pentru unire a găsit în el un Nouă”, exprimînd orientarea mai decisă apolitice. Soluţia unităţii / unirii s-a cristalizat crescîndă în plan public îl determină să conducător. „Trecutul lui revoluţionar, erudiţia jurnalului ca organ de propagandă pentru unirearelativ tîrziu, în primăvara 1918, atunci cînd publice eseul De ce sînt trădător, începutul masivă, naţionalismul luminat și autoritatea tuturor românilor. 2diferitele proiecte ale românilor din unei serii intitulate Din carnetul unui solitar morală impuneau și adversarilor și prietenilor”. Deși la Iași, prof. A. Frunză, basarabeanBasarabia, independenţa, organizarea unui (în „Viaţa românească”). Omul politic În cele trei zile care au despărţit sosirea filogerman, fundase la rîndul său Liga pentrureferendum pentru viitorul republicii, basarabean refuză opunerea Ardealului la Chișinău de momentul unirii, C. Stere a liberarea Basarabiei; Onisifor Ghibu a acuzat,alcătuirea unei republici federative strînse Basarabiei. Trocul unei provincii românești vorbit tuturor grupurilor politice, etnice și în epocă, liderii acestei asociaţii că nu luaserăîntre România și Republica Moldova (după pentru alta îi apare ca un dezgustător negoţ legătura cu cealaltă ligă românească. sociale. „Am ţinut 28 de discursuri și s-au 3formula liderului ţărănist Ţiganov), au fost cu suflete românești. Stere afirmă că nu Ziarul a fost înfiinţat împreună cu B făcut kilometri de vorbărie” i-ar fi declarat Brănișteanu, redactor șef, și cu sprijinulconcurate de proiecţiile externe ale avem dreptul să vindem două milioane de lui Al. Marghiloman, venit în capitala suflete românești pentru Ardeal: „de Ardeal material al omului politic transilvănean Alex.ucrainenilor și ale bolșevicilor. Basarabiei cu ocazia proiectatei decizii a Vaida-Voievod. Om politic și de cultură român din 1892, ne desparte în realitate nu Carpaţii, ci Sfatului Ţării. Stere a liniștit temerile privindnăscut în Basarabia (jud. Soroca) într-o Prutul” conchide el. Pentru orice bun român România și guvernul conservator și a convins Ovidiu BURUIANĂ4 Revista rom=n

×