Successfully reported this slideshow.

Incalzirea Globala Pps

4,778 views

Published on

Published in: Business
  • Be the first to comment

Incalzirea Globala Pps

  1. 1. TOPIREA GHETARILOR EFECTUL DE SERA Incalzirea Globala
  2. 2. <ul><li>Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a apei oceanelor, constatată în ultimele decenii. </li></ul><ul><li>Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pamantului a crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18  °C . Grupul interguvernamental de experti in evolutia climei ( Intergovernmental Panel on Climate Change ) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în a doua jumătatea a secolului al XX lea se datorează probabil creşterii concentraţiei gazelor cu efect de sera, de provenienţă antropică. Ei consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a fost de uşoară răcire.Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului marii, extreme climatice, topirea ghetarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări privind sanatatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor care influenţează viteza încălzirii. </li></ul>Incalzirea globala
  3. 3. EFECTUL DE SERA <ul><li>Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă. Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824 </li></ul><ul><li>Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia unor anumite gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre prin modificarea permeabilităţii atmosferei la radiaţiile solare reflectate de suprafaţa terestră. </li></ul><ul><li>În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite dezvoltarea plantelor aşa cum le cunoaştem noi azi . </li></ul>
  4. 4. Industria arde carburanti fosili , eliberand in atmosfe- ra gazele de sera care incal-zesc Pa-mantul. Gazele de sera, rezultate din procesele industriale si din agricultura deregleaza echilibrul atmosferic. Retin gazele infrarosii si le reflecta pe suprafata Pamantului. In consecinta creste temperatura medie globala. Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid de carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii decat una de CO2).
  5. 5. Cateva sfaturi pentru a evita efectul de sera <ul><li>Evitati deodorantele tip spray, astfel evitati inhalarea CFC. Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul de vopsit, fixativ de par, precum si instalatiile de aer conditionat. Cumpara si foloseste bicicleta, daca poti. Foloseste transportul public, daca poti. Este un consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica decat daca am folosi toti masinile personale. Economiseste hartie pentru a salva padurea, si foloseste hartie reciclata cat mai des posibil. Ajuta la salvarea padurilor. Copacii retin dioxidul de carbon pe care il producem. Nu cumpara lemn provenit din padurile tropicale. Sustine si participa si tu la campaniile pentru salvarea padurilor; planteaza un copac. Nu folositi surse de caldura pentru uscare. Cumparati becuri cu consum mic. </li></ul>
  6. 6. <ul><li>Un gheţar reprezintă o masă enormă de gheata persistentă, de întindere variabilă formată în regiunile polare (intalnim ghetar continental şi ghetar de calota ) şi alpine ( ghetar alpin ), care, sub influenţa gravitatiei, se deplasează lent în lungul văilor sau pe pante. </li></ul><ul><li>Din gheţarii continentali adiacenţi marilor şi oceanelor se desprind continuu porţiuni întinse, devenind gheţari plutitori , cunoscuţi sub denumirea de aisberguri. </li></ul><ul><li>Gheţarii sunt periculoşi datorită &quot;incluziunilor&quot; de apa sau a blocurilor de gheaţă pe care le pot elibera. În secolul XIX, apa revarsată dintr-o astfel de &quot;incluziune&quot; a provocat o gigantică scurgere de noroi şi blocuri de gheaţă care a măturat staţiunea termală Saint-Gervais, omorând sute de persoane. </li></ul>Ghetarii
  7. 7. <ul><li>DEZASTRU. Cercetătorii estimează că un milion de kilometri pătraţi de banchize polare se vor topi, iar efectele pot fi devastatoare. Potrivit celui mai pesimist scenariu, în următorii ani terenurile vor deveni aride şi aproape o treime din plante şi animale vor dispărea. Nivelul oceanelor este în creştere, iar, din cauza distrugerii unor ecosisteme, sute de specii de animale şi plante dispar anual. Alte mii sunt ameninţate. Din acest motiv, mai mulţi ecologişti i-au cerut preşedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso să tragă un semnal de alarmă. Acesta a prezentat un calcul făcut de specialişti şi a anunţat că ar fi nevoie ca, până în 2020, fiecare european să plătească 3 euro pentru ca iarna să rămână iarnă şi vara, vară. Şi trebuie să o facă repede, pentru că la poli situaţia este de-a dreptul dramatică. În Antarctica, cercetătorii britanici spun că un imens bloc de gheaţă a început să se desprindă şi că ar fi cea mai mare bucată separată din calota polară. Îngrijorarea europenilor este pe deplin justificată. La fel de important este ca bogaţia faunei si florei să fie conservată cu orice preţ. De altfel, în Danemarca există deja o bancă de seminţe, botezată sugestiv Arca lui Noe. Este vorba de un imens depozit unde sunt păstrate seminţele a zeci de mii de plante ce ar putea dispărea în următoarele decenii. Şi specialiştii români avertizează că zece judeţe ale ţării vor deveni aride în următorii douăzeci de ani şi mai multe culturi vor dispărea. Cele mai afectate regiuni vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea </li></ul>
  8. 8. <ul><li>O analiză a Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei (NOAA), făcută de-a lungul a 20 de ani, confirmă presupunerile făcute de Naţiunile Unite, potrivit cărora, până în anul 2050, gheţarii din Alaska se vor topi în perioada de vară, reducându-se la jumătatea din teritoriul pe care îl ocupau în anii '80. O asemenea topire ar putea avea efecte profunde asupra mamiferelor dependente de gheaţă, acum fiind considerate specii ameninţate cu dispariţia, din cauza schimbării habitatului. Încălzirea globală ar putea să influenţeze negativ şi pescuitul comercial. Acest lucru ameninţă animalele care depind de gheaţă, cum ar fi urşii polari şi prada lor preferată, focile. Dintre cei 16.000 de urşi polari în prezent, doar cei din zona canadiană a Insulelor Arctice şi cei de pe coasta de vest a Groenlandei vor putea supravieţui </li></ul>
  9. 9. <ul><li>Urşii polari depind de gheaţă, aceasta fiind pentru ei o platformă unde pot vâna foci. Rareori vânează pe pământ sau în mare. Din cauză că topirea gheţarilor din Marea Arctică este subestimată, oamenii de ştiinţă afirmă că previziunile sumbre despre scăderea populaţiei de urşi vor fi depăşite de realitate. Situaţia urşilor polari este disperată, a declarat Kassie Siegel, cea care a scris o petiţie cerând protecţie pentru aceste animale. &quot;Se vor îneca, vor fi înfometaţi, o să recurgă la canibalism şi vor dispărea&quot;, a adăugat aceasta. </li></ul>
  10. 10. Animale pe cale de disparitie!
  11. 11. O mica sansa <ul><li>Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ghetarii de la Polul Nord se topesc intr-un ritm alarmant. Si totusi, nimeni nu poate contracare efectele incalzirii globale. Cercetarile oamenilor de stiinta au scos la lumina, insa, un element surpriza care diminueaza aceste efecte, gaurile din stratul de ozon, se anunta in editia online a publicatiei ruse Pravda. Daca pana in urma cu doua decenii, gaurile din startul de ozon erau privite ca o mare amenintare la adresa planetei, cercetatorii din Marea Britanie, SUA si Suedia au observat ca gheturile din Antarctica rezista mai bine in fata incalzirii globale decat cele de la Polul Nord. In fapt, cu exceptia Peninsulei Antarctice, din apropierea Americii de Sud, Antarctica nu a suferit schimbari majore de temperatura. Stratul subtire de ozon de deasupra Polului Sud cauzeaza furtuni puternice care mentin ghetarii la un nivel stabil, iar atata vreme cat situatia va continua, gheata nu se va topi, anunta oamenii de stiinta. Cu toate acestea, stratul de ozon se reface, protejand pe de o parte planeta de radiatiile solare dar accentuand, pe de alta parte, efectele incalzirii globale. Ultimele calcule arata ca gheata din Antarctica ar incepe sa se topeasca rapid in perioada 2050-2070, perioada in care stratul de ozon se va reface complet, in timp ce la Polul Nord ghetarii s-ar putea topi complet in urmatorii doi sau trei ani. </li></ul>
  12. 12. <ul><li>. In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai mica decat cea actuala.O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi aproape complet calotele polare,facand sa se ridice nivelul marilor.Aceasta ar creste,prin efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri. Presupusa topire a calotelor ar conduce , intre altele la o cursa nemiloasa pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor.Nu este vorba de o problema fundamenatala,dar merita osteneala de a o releva. Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi.De exemplu, conform unui raport din noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din Marea Britanie ,aceasta tara si-ar schimba infatisarea,bucurandu-se de o clima subtropicala,care ar privilegia culturile mediteraneene,cu totul deosebite de cele actuale.ar disparea aproape toate plajele,datorita ridicarii nivelului marii si ar fi necesare cheltuieli enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca apele. Topirea accelerată a calotei polare ar putea trezi la viaţă viruşi adormiţi de milioane de ani sub stratul de gheaţă, în faţa cărora suntem neputincioşi. Mai mult, ultimele cercetări din zona artică arată că apa dulce eliberată din gheţari, venită în contact cu cea sărată din oceane, riscă să elimine mii de specii, dând peste cap ecosistemul planetei. Acest amestec de apă dulce şi sărată ar putea reduce dramatic şansele de supravieţuire ale micro-organismelor care trăiesc în Ocean. Dacă minusculele vietăţi marine dispar, dispar şi peştii care sunt hrană pentru oameni şi păsări </li></ul>Schimbarile cauzate de topirea ghetarilor

×