Încălzirea globală reprezintă o creștere a temperaturilor medii la nivel global, cu efecte devastatoare precum topirea ghetarilor, ridicarea nivelului mării și extincția speciilor. Gazele cu efect de seră, generate în principal de activitățile umane, contribuie semnificativ la acest fenomen, iar măsuri urgente sunt necesare pentru a combate efectele schimbărilor climatice. Studiile prevăd că, până în 2050, ghețarii din Alaska se vor diminua drastic, ceea ce va afecta grav ecosistemele și speciile dependente de gheață.

2. Încălzirea globală este creşterea continuă a temperaturilor medii
înregistrate ale atmosferei în imediata apropiere a solului, precum şi a
apei oceanelor, constatată în ultimele decenii.
Temperatura medie a aerului în apropierea suprafeţei Pamantului a
crescut în ultimul secol cu 0,74 ±0,18 °C. Grupul interguvernamental
de experti in evolutia climei (Intergovernmental Panel on Climate
Change) afirmă că „cea mai mare parte a creşterii temperaturii medii în
a doua jumătatea a secolului al XX lea se datorează probabil creşterii
concentraţiei gazelor cu efect de sera, de provenienţă antropică. Ei
consideră că fenomenele naturale ca variaţiile solare şi vulcanismul
au avut un mic efect de încălzire până în anii 1950, dar după efectul a
fost de uşoară răcire.Încălzirea globală are efecte profunde în cela mai
diferite domenii. Ea determină ridicarea nivelului marii, extreme
climatice, topirea ghetarilor, extincţia a numeroase specii şi schimbări
privind sanatatea oamenilor. Împotriva efectelor încălzirii globale se
duce o luptă susţinută, al cărei aspect central este ratificarea de către
guverne a Protocolului de la Kyoto privind reducerea emisiei poluantilor
care influenţează viteza încălzirii.

3. EFECTUL DE SERA
 Efectul de seră este procesul de încălzire a unei planete
din cauza radiaţiei reflectate de aceasta, care, în condiţiile
prezenţei unor gaze cu efect de seră în atmosferă, o parte
semnificativă a radiaţiei va fi reflectată înapoi spre suprafaţă.
Acest fenomen a fost descoperit de Joseph Fourier în 1824
Termenul de „efect de seră” este folosit cel mai adesea în
vorbirea curentă pentru a evidenţia contribuţia unor anumite
gaze emise natural sau artificial la încălzirea atmosferei terestre
prin modificarea permeabilităţii atmosferei la radiaţiile solare
reflectate de suprafaţa terestră.
În cazul atmosferei Pământului, efectul de seră a fost
responsabil de încălzirea suficientă a acesteia pentru a permite
dezvoltarea plantelor aşa cum le cunoaştem noi azi.

4. Industria
arde
carburanti
fosili,
eliberand in
atmosfe-
ra gazele de
sera care incal-
zesc Pa-
mantul.
Gazele de sera,
rezultate din procesele
industriale si din
agricultura deregleaza
echilibrul atmosferic.
Retin gazele infrarosii
si le reflecta pe
suprafata Pamantului.
In consecinta creste
temperatura medie
globala.
Cateva din gazele de sera sunt: vapori de apa, oxid azotos, dioxid
de carbon, metan si ozon. Dar in ultimii 50 de ani producerea de
aceste gaze a crescut considerabil si a aparaut un nou tip de gaz
CFC. Acesta are un efect de captare foarte mare (o molecula este
de 12-16 mii de ori mai eficienta la absorbtia radiatiei infrarosii
decat una de CO2).

5. Cateva sfaturi pentru a evita efectul de sera
Evitati deodorantele tip spray, astfel evitati inhalarea CFC.
Incurajeaza-ti familia sa foloseasca mai putin spray-ul de
vopsit, fixativ de par, precum si instalatiile de aer
conditionat. Cumpara si foloseste bicicleta,
daca poti. Foloseste transportul public, daca poti. Este un
consum mai mic de carburanti si deci o poluare mai mica
decat daca am folosi toti masinile personale.
Economiseste hartie pentru a salva padurea, si foloseste
hartie reciclata cat mai des posibil.
Ajuta la salvarea padurilor. Copacii retin dioxidul de carbon
pe care il producem.
Nu cumpara lemn provenit din padurile tropicale.
Sustine si participa si tu la campaniile pentru salvarea
padurilor; planteaza un copac.
Nu folositi surse de caldura pentru uscare.
Cumparati becuri cu consum mic.

6.  Un gheţar reprezintă o masă enormă de gheata persistentă, de întindere
variabilă formată în regiunile polare (intalnim ghetar continental şi ghetar de
calota) şi alpine (ghetar alpin), care, sub influenţa gravitatiei, se
deplasează lent în lungul văilor sau pe pante.
 Din gheţarii continentali adiacenţi marilor şi oceanelor se desprind continuu
porţiuni întinse, devenind gheţari plutitori, cunoscuţi sub denumirea de
aisberguri.
 Gheţarii sunt periculoşi datorită "incluziunilor" de apa sau a blocurilor de
gheaţă pe care le pot elibera.
În secolul XIX, apa revarsată dintr-o astfel de "incluziune" a provocat o
gigantică scurgere de noroi şi blocuri de gheaţă care a măturat staţiunea
termală Saint-Gervais, omorând sute de persoane.

7.  DEZASTRU. Cercetătorii estimează că un milion de kilometri pătraţi de banchize
polare se vor topi, iar efectele pot fi devastatoare. Potrivit celui mai pesimist
scenariu, în următorii ani terenurile vor deveni aride şi aproape o treime din plante
şi animale vor dispărea. Nivelul oceanelor este în creştere, iar, din cauza distrugerii
unor ecosisteme, sute de specii de animale şi plante dispar anual. Alte mii sunt
ameninţate. Din acest motiv, mai mulţi ecologişti i-au cerut preşedintelui Comisiei
Europene, Jose Manuel Barroso să tragă un semnal de alarmă. Acesta a prezentat
un calcul făcut de specialişti şi a anunţat că ar fi nevoie ca, până în 2020, fiecare
european să plătească 3 euro pentru ca iarna să rămână iarnă şi vara, vară. Şi
trebuie să o facă repede, pentru că la poli situaţia este de-a dreptul dramatică. În
Antarctica, cercetătorii britanici spun că un imens bloc de gheaţă a început să se
desprindă şi că ar fi cea mai mare bucată separată din calota polară. Îngrijorarea
europenilor este pe deplin justificată. La fel de important este ca bogaţia faunei si
florei să fie conservată cu orice preţ. De altfel, în Danemarca există deja o bancă de
seminţe, botezată sugestiv Arca lui Noe. Este vorba de un imens depozit unde sunt
păstrate seminţele a zeci de mii de plante ce ar putea dispărea în următoarele
decenii. Şi specialiştii români avertizează că zece judeţe ale ţării vor deveni aride în
următorii douăzeci de ani şi mai multe culturi vor dispărea. Cele mai afectate
regiuni vor fi Oltenia, Banatul şi Dobrogea

8.  O analiză a Administraţiei Naţionale a Oceanelor şi Atmosferei (NOAA),
făcută de-a lungul a 20 de ani, confirmă presupunerile făcute de Naţiunile
Unite, potrivit cărora, până în anul 2050, gheţarii din Alaska se vor topi în
perioada de vară, reducându-se la jumătatea din teritoriul pe care îl ocupau
în anii '80.
O asemenea topire ar putea avea efecte profunde asupra mamiferelor
dependente de gheaţă, acum fiind considerate specii ameninţate cu
dispariţia, din cauza schimbării habitatului. Încălzirea globală ar putea să
influenţeze negativ şi pescuitul comercial.
Acest lucru ameninţă animalele care depind de gheaţă, cum ar fi urşii polari
şi prada lor preferată, focile. Dintre cei 16.000 de urşi polari în prezent, doar
cei din zona canadiană a Insulelor Arctice şi cei de pe coasta de vest a
Groenlandei vor putea supravieţui

9.  Urşii polari depind de gheaţă, aceasta fiind pentru ei o platformă unde pot
vâna foci. Rareori vânează pe pământ sau în mare. Din cauză că topirea
gheţarilor din Marea Arctică este subestimată, oamenii de ştiinţă afirmă că
previziunile sumbre despre scăderea populaţiei de urşi vor fi depăşite de
realitate.
Situaţia urşilor polari este disperată, a declarat Kassie Siegel, cea care a
scris o petiţie cerând protecţie pentru aceste animale. "Se vor îneca, vor fi
înfometaţi, o să recurgă la canibalism şi vor dispărea", a adăugat aceasta.

10. Animale pe cale de disparitie!

11. O mica sansa
 Nu mai este un secret pentru nimeni faptul ca ghetarii de la Polul Nord se topesc intr-un
ritm alarmant. Si totusi, nimeni nu poate contracare efectele incalzirii globale. Cercetarile
oamenilor de stiinta au scos la lumina, insa, un element surpriza care diminueaza aceste
efecte, gaurile din stratul de ozon, se anunta in editia online a publicatiei ruse Pravda.
Daca pana in urma cu doua decenii, gaurile din startul de ozon erau privite ca o mare
amenintare la adresa planetei, cercetatorii din Marea Britanie, SUA si Suedia au observat
ca gheturile din Antarctica rezista mai bine in fata incalzirii globale decat cele de la Polul
Nord. In fapt, cu exceptia Peninsulei Antarctice, din apropierea Americii de Sud,
Antarctica nu a suferit schimbari majore de temperatura.
Stratul subtire de ozon de deasupra Polului Sud cauzeaza furtuni puternice care mentin
ghetarii la un nivel stabil, iar atata vreme cat situatia va continua, gheata nu se va topi,
anunta oamenii de stiinta. Cu toate acestea, stratul de ozon se reface, protejand pe de o
parte planeta de radiatiile solare dar accentuand, pe de alta parte, efectele incalzirii
globale.
Ultimele calcule arata ca gheata din Antarctica ar incepe sa se topeasca rapid in
perioada 2050-2070, perioada in care stratul de ozon se va reface complet, in timp ce la
Polul Nord ghetarii s-ar putea topi complet in urmatorii doi sau trei ani.

12. . In plina era glaciara, temperatura medie a Pamantului era cu 6-7 grade mai
mica decat cea actuala.O crestere de 4-5 grade ar fi suficienta pentru a topi
aproape complet calotele polare,facand sa se ridice nivelul marilor.Aceasta ar
creste,prin efectul asa-numitei expansiuni termice, cu aproape 2 metri.
Presupusa topire a calotelor ar conduce , intre altele la o cursa nemiloasa
pentru exploatarea enormelor rezerve de petrol de pe fundul oceanelor.Nu este
vorba de o problema fundamenatala,dar merita osteneala de a o releva.
Uriasa ridicare a nivelului marii ar produce un lant de efecte catastrofale care
ar schimba aspectul fizic al unor regiuni intregi.De exemplu, conform unui
raport din noimbrie 1988 al Natural Environmennt Research Council din
Marea Britanie ,aceasta tara si-ar schimba infatisarea,bucurandu-se de o clima
subtropicala,care ar privilegia culturile mediteraneene,cu totul deosebite de
cele actuale.ar disparea aproape toate plajele,datorita ridicarii nivelului marii si
ar fi necesare cheltuieli enorme pentru costruirea unor diguri care sa opreasca
apele. Topirea accelerată a calotei polare ar putea trezi la viaţă viruşi adormiţi
de milioane de ani sub stratul de gheaţă, în faţa cărora suntem neputincioşi.
Mai mult, ultimele cercetări din zona artică arată că apa dulce eliberată din
gheţari, venită în contact cu cea sărată din oceane, riscă să elimine mii de
specii, dând peste cap ecosistemul planetei.
Acest amestec de apă dulce şi sărată ar putea reduce dramatic şansele de
supravieţuire ale micro-organismelor care trăiesc în Ocean. Dacă minusculele
vietăţi marine dispar, dispar şi peştii care sunt hrană pentru oameni şi păsări