In this power point project you generally have all the information about global warming!

2.  Încălzirea globală este fenomenul de creștere continuă a temperaturilor medii înregistrate ale atmosferei în imediata
apropiere a solului, precum și a apei oceanelor, constatată în ultimele două secole, dar mai ales în ultimele decenii.
Fenomene de încălzire globală au existat dintotdeauna în istoria Pământului, ele fiind asociate cu fenomenul cosmic de
maximum solar, acestea alternând cu mici glaciațiuni terestre asociate cu fenomenul de minimum solar.

3. Clima Pământului a suferit dintotdeauna modificări ciclice, cu perioade de răcire și încălzire. Modificările au diferite durate,
precum și diferite amplitudini. Se menționează următoarele tipuri de cicluri:
Ciclul zi-noapte (ciclul circadian), în care temperaturile pot varia de la câteva grade, până la câteva zeci de grade. Acest ciclu
este prea rapid pentru a fi luat în considerare în cazul schimbărilor climatice.
Ciclul anual (anotimpuri), în care variația temperaturii și a altor parametri, (de exemplu a concentrației de dioxid de carbon)
este sesizabilă pe un grafic care arată influența industrializării.
Ciclul solar, cu o durată de cca. 11 ani, indică o variație periodică a temperaturilor, care poate masca încălzirea globală.
Ciclul glaciar, care se întinde pe durate de mii până la sute de mii de ani și determină mari variații climatice.

4. Ciclul solar, este o variație a activității solare cu o durată medie de 11,2 ani, însă se cunosc cicluri solare cu durate între 8
și 15 ani. Se presupune că un ciclu solar este determinat de câmpul său magnetic, care se inversează o dată la 11 ani, un
ciclu magnetic complet durând de fapt 22 de ani. Activitatea solară este caracterizată prin numărul de pete solare, numărul
de erupții solare și radiația solară. Cel mai bun indice este considerat cel al radiației de 2,8 GHz, adică a radiației cu
lungimea de undă de 10,7 cm.

6. Circul glaciar are de obicei forma unui amfiteatru sau scaun cu laturi mai pronunțate sau creste verticale care îl înconjoară. Circul glaciar
are de obicei două părți care pot fi ușor distinse. Avem partea care este împărțită la o fisură numită rimaya care este transversală sau
orizontală: aici găsim partea inferioară, care se acumulează mai multă zăpadă și gheață. Partea superioară, pe de altă parte, are pante mult
mai mari, iar gheața este mult mai comprimată datorită temperaturii mai scăzute.
De asemenea, putem găsi o zonă de ablație într-un circ glaciar. Această zonă este cea în care are loc procesul de topire, producție și
detașare a maselor de gheață la intrarea în mare.

8.  Cauzele încălzirii globale sunt, în principal, cauze antropice, deși anumite evenimente naturale, precum incendiile
spontane din păduri, pot contribui într-o foarte mică măsură la înrăutățirea situației.
 Clima se schimbă datorită forcingului extern, în funcție de influența deplasării pe orbită în jurul Soarelui, erupțiilor
vulcanice și efectului de seră. Ponderea diverselor cauze ale încălzirii este în studiu, dar consensul oamenilor de știință
este că principala cauză este creșterea concentrației gazelor cu efect de seră datorită activităților umane din epoca
industrializării. În special în ultimii 50 de ani, când se dispun de date detaliate, acest lucru este evident.

9. Consecințele încălzirii globale
Încălzirea globală are consecințe multiple asupra mediului și asupra vieții oamenilor. Principalele efecte negative sunt:
• Topirea ghețarilor și creșterea nivelului mărilor
• Condiții meteo extreme și modificarea temperaturilor
• Riscuri pentru sănătatea oamenilor
• Costuri pentru societate și economie
• Consecințe pentru țările în curs de dezvoltare
• Consecințe pentru faună

10. • Gheața se topește la nivel mondial, în special la polii Pământului. Aceasta include ghețarii montani, plăcile de gheață care
acoperă Antarctica de Vest și Groenlanda și gheața marină arctică. În Parcul Național Glacier din Montana, numărul
ghețarilor a scăzut la mai puțin de 30 de la peste 150, în 1910.
• O mare parte din această gheață care se topește contribuie la creșterea nivelului mării. Nivelul mării la nivel mondial
crește 3,2 milimetri pe an, iar creșterea are loc într-un ritm mai rapid în ultimii ani.
• Creșterea temperaturilor afectează viața sălbatică și habitatele animalelor sălbatice. Gheața care dispare a adus în pericol
specii precum pinguinul Adélie din Antarctica, unde unele populații din peninsula vestică s-au prăbușit cu 90% sau mai
mult.

11. Efectele asupra atmosferei se manifestă prin creșterea vaporizației, a precipitațiilor și a numărului furtunilor. După cum s-a spus mai sus,
creșterea temperaturii duce la creșterea cantității de vapori de apă care poate fi conținută în atmosferă. Deși în secolul al XX-lea vaporizația
s-a redus ca urmare a întunecării globale, în perioada actuală vaporizația crește datorită încălzirii oceanelor. Pentru a se realiza echilibrul
circuitului apei în natură trebuie să crească și nivelul precipitațiilor. Creșterea precipitațiilor poate duce la intensificarea eroziunii în unele
zone, de exemplu în Africa, ceea de poate duce chiar la deșertificare, sau la favorizarea creșterii vegetației în zonele aride.

12. IPCC prezintă o serie de observații privind influența încălzirii globale asupra biosferei, observații care arată destabilizarea
locală a climei și dereglarea anotimpurilor. Aceste observații nu sunt însă distribuite uniform, 96 % din ele au fost efectuate
în Europa și America de Nord și doar 2,75 % în alte continente. Conform acestora, anotimpurile apar desincronizat față de
prevederile astronomice, cu un avans local de până la două săptâmâni. Acest lucru influențează de exemplu perioadele de
migrație ale păsărilor. Un studiu asupra comportamentului sezonier al 130 de specii de animale a arătat un decalaj de cca.
3,2 zile pe deceniu, iar în unele zone, de exemplu la Torino, chiar mai mult, de 4,4 zile pe deceniu.

13. Temperatura medie globală a crescut cu 0,8° Celsius de la începutul
revoluţiei
industriale. Poate nu pare o creștere mare, dar consecinţele sunt
enorme. Calotele
glaciare se micșorează de la an la an, iar fenomenele meteorologice
extreme sunt
din ce în ce mai frecvente. Schimbările climatice afectează deja
ecosistemele și pun
în pericol vieţile a milioane de oameni, iar acesta este doar începutul.
Această problemă nu seamănă cu nimic altceva din trecut. Afectează
întreaga
planetă și ameninţă fiecare persoană, din fiecare ţară, de pe fiecare
continent.
Cu toate acestea, putem veni cu soluţii. Nu este o ameninţare care
vine din spaţiul
cosmic. Noi, oamenii, provocăm schimbările climatice prin poluarea
atmosferei cu
prea mult dioxid de carbon (CO ) și alte gaze cu efect de seră. 2
Dacă noi am fost cauza, tot noi putem fi soluţia. Tehnologiile necesare
există deja