Evolutia ratei somajului

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI
FACULTATEA MANAGEMENT - ADMINISTRATIE PUBLICA

PROIECT
EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

COORDONATOR STINTIFIC:

Prof.univ.dr.CORALIA ANGELESCU
Asist.univ. ROBERTA STANEF

Bucuresti
- 2009 -

CUPRINS

CAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE 3

1.1. Definirea somajului 3
1.2. Caracteristicile somajului 3
1.3. Forme ale somajului 4
1.4. Cauze si consecinte ale somajului 5
1.4.1. Cauzele 5
1.4.2. Consecintele 6
1.5. Politici de combatere a somajului 7
1.5.1. Politicile active 7
1.5.2. Politicile pasive 7

CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE 8

2.1. Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005 8
2.2. Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005 11
2.3. Incidenta somajului de lunga durata 12
2.4. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006 14
2.7. Harta somajului pe timp de criza in Romania 21
2.8. Rata somajului in tarile din UE 24

CAP. III. PREVIZIUNI SI CONCLUZII 26

3.1. Previziuni privind rata somajului 26
3.2. Concluzii 30

BIBLIOGRAFIE 32

2

EVOLUTIA RATEI SOMAJULUI

CAP. I. SOMAJUL – NOTIUNI GENERALE

1.1. Definirea somajului

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil
tuturor tarilor.
Notiunrea de somaj provine de la cuvantul “chomage” din limba franceza, la randul sau
preluat din limba greaca “cauma” care insemna “caldura mare” din cauza careia se intrerupea orice
activitate. La origine notiunea de somaj reprezenta intreruperea lucrului din cauza temperaturilor
ridicate. Somajul se poate caracteriza ca o stare negativa a economiei care afecteaza o parte din
populatia activa disponibila prin neasigurarea locurilor de munca. Someri sunt toti acei apti de
munca, dar care nu gasesc de lucru si care pot fi angajati, partial sau in intrgime, numai in anumite
momente ale dezvoltarii economice. Ei reprezinta, un surplus de forta de munca, in raport cu
numarul, celor angajati,in conditii de rentabilitate impuse de economia de piata.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate
a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau
productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri.
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei
muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta
globala de munca.
Somajul apare ca rezultat exclusiv al ofertei de munca sau de forta de munca, cererea nefiind
luata in considerare. Numai in corelarea cererii cu oferta de locuri de munca permite aprecierea mai
corecta asupra situatiei de pe piata muncii, daca exista sau nu somaj. O crestere a ofertei
concomitenta cu scaderea cererii determina o deteriorare a situatiei ocuparii fortei de munca.
Somajul, daca nu a existat pana la acest moment, apare, iar daca exista, creste. Dimpotriva,
cresterea cererii si scaderea ofertei de munca se traduc printr-o diminuare a somajului.
Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative
(patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla
fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate
de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active
cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini,
realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este
satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.
Conform “Biroului International al Muncii” este somer orice persoana care are mai mult de
15 ani si indeplineste concomitent urmatoarele conditii:
- este apt de munca;
- nu are loc de munca;
- esta disponibil pentru o munca salariata;
- cauta un loc de munca.
In Romania, Legea nr 1/1991 republicta cu modificari in Legea 86/1992, precizeaza ca sunt
considerati someri persoanele apte de munca, ce nu pot fi incadrate din lipsa de locuri disponibile
corespunzatoare pregatirii lor, desi nu se fac precizari in lege reiese ca varsta este de peste 16 ani.

1.2. Caracteristicile somajului

O persoana care, fara sa se tina seama de efectele structurale, cumuleaza aceste caracteristici
este denumita in genere “somer-tip”.

3

Somajul se caracterizeaza prin:
1. Nivelul la care a ajuns, ceea ce se poate exprima:
a) absolut, ca numar al somerilor;
b) relativ, ca rata a somajului, calculata sub forma raportului procentual dintre numarul
somerilor si populatia ocupata, iar alteori ca raport inre numarul somerilor sipopulatia activa sau
disponibila.
2. Intensitatea cu care se manifesta, daca presupune pierderea locului de munca si incetarea
totala a activitatii (somaj total) sau numai diminuarea activitatii depuse cu scaderea duratei
saptamanii de lucru si scaderea corespunzatoare a salariului (somaj partial).
3. Durata, perioada de la momentul pierderii locului de munca sau diminuarea activitatii
depuse pana la reluarea normala a muncii.
4. Structura sau componenta pe categorii de varsta, nivel de calificare, sex, rasa etc.
Criterii de caracterizare:
a) Dupa nivel:
- absolut – numar
- relativ - rata
b) Dupa durata
c) Structura :
-rasa
- sex
- varsta
d) Calificare:
- domeniu de activitate
- grad de pregatire

Pentru caracterizarea numarului fortei de munca se utilizeaza urmatorii indicatori:
- populatia activa
- populatia ocupata
- numarul salariatilor
- fondul de timp de munca efectiv lucrat

Rata somajului este un indicator prin intermediul caruia se masoara intensitatea somajului,
calculandu-se sub forma unui raport intre numarul de someri si populatia de referinta (de obicei
populatia activa).

In practica mondiala, pentru colectarea informatiilor privind somajul, sunt utilizate trei surse
de date:
1. Recensamantul populatiei, ca inregistrare totala, la care criteriul prin care o persoana
este considerata in stare de somaj este acela ca, in perioada de referinta (de obicei un an), numarul
saptamanilor in care persoana respectiva a fost neocupata sa fie predominant in raport cu numarul
saptamanilor in care aceasi persoana a avut o slujba. Pe baza acestei surse de date de obtine numarul
somerilor ca medie a anului de referinta.
2. Ancheta asupra ocuparii fortei de munca efctuata in gospodariile populatiei este
considerata cea mai adecvata sursa de date si metoda de investigare pentru masurarea, sub diferite
aspecte si cu ajutorul a diversi indicatori, a somajului.
3. Sursele administrative de colectare a informatiilor, desi sunt cel mai accesibile, au limite
in caracterizarea complexa a somajului, oferind numai informatii partiale privind proportiile acestui
fenomen.

1.3. Forme ale somajului

Somajul involuntar se manifesta in diferite forme, dupa cauzele care il genereaza.

4

Somajul ciclic este generat de evolutia ciclului economic. In faza de criza, somajul sporeste
ca urmare a contractiei, scaderii productiei, a activitatilor economice si cresterii numarului de
falimente, cu deosebire a intreprinderilor mici si mijlocii.
In ultimele decenii , somajul, in multe tari dezvoltate s-a mentinut la cote ridicate chiar si in
perioade de boom (peste 10%). Deci, s-a redus capacitatea de absortie a pietei muncii chiar si in
faze ale ciclului ce se particularizau prin sincronizarea cresterii economice si reducerii numarului de
someri.
Somajul conjunctural este efectul restrangerii activitatii economice in unele ramuri,
sectoare economice, sub impactul unor factori conjuncturali economici, politici, sociali, interni, si
internationali. Primul si al doilea “soc petrolier” (din prima jumatate a anilor 70) si embargourile
practicate fata de anumite state s-au rasfrant si se rasfrang negativ asupra economiei statelor aflate
sub embargou, dar si asupra partenerilor cu care acestea aveau relatii comerciale.
Somajul structural deriva din reconversiunea unor activitati economice, din restructurarile
de ramura si subramura impuse de progresul tehnic. Somajul structural apare si ca efect al unei
structuri inguste de ramuri si subramuri, caracteristica pentru tarile in curs de dezvoltare.
Diversificarea ramurilor ar oferi sanse mai mari de absortie a fortei de munca.
Somajul tehnologic este efectul introducerii noilor tehnologii , care impun un nou mod de
organizare a productiei si a muncii si, in consecinta, o reducere a locurilor de munca.
Somajul sezonier este legat de restrangerea actvitatii economice in anumite anotimpuri ale
anului, datorita conditiilor naturale, in agricultura, constructii de locuinte, lucrari publice si turism
etc.; el are caracter ciclic.
Somajul total presupune pierderea locului de munca si incetarea totala a activitatii.
Somajul partial consta in reducerea duratei de munca sub nivelul stabilit legal cu
diminuarea corespunzatoare a salariului ( saptamana incompleta sau ziua de munca la o durata mai
mica).
Somajul deghizat cuprinde persoanele declarate si inregistrate la Oficiul fortei de munca in
categoria someri, dar care, in realitate, sunt pe piata gri a muncii. Ele lucreaza fara contract de
munca, dar beneficiaza de toate drepturile prevazute in legi privind somerii.
Persoanele care traiesc in mediu rural si care au un grad de ocupare redus, cu un venit de
subzistenta, si care se apropie de conditia economico - sociala a somerului nu sunt inregistrate la
Oficiile fortei de munca dar, in realitate, se afla intr-un somaj latent.
Somajul deghizat este de mare amploare in tarile in curs de dezvoltare, unde milioane de
persoane au o ocupare precara, cu o productivitate foarte scazuta, ceea ce le situeaza in starea de
nonocupare.

1.4. Cauze si consecinte ale somajului

1.4.1. Cauzele
Aparitia si accentuarea somajului au o multime de cauze obiective, dar si subiective.
Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este
capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii,
decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre de
amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu
numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii
pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor
economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in
disciplina muncii.
In randul tinerilor, somajul apare si ca urmare a tendintei de a cauta locuri de munca platite
cu un salariu mai mare, fapt ce intarzie integrarea lor activa.
Progresul tehnic, pe termen scurt, este generator de somaj, intr-o proportie mai mare sau mai
mica, in functie de capacitatea financiara a tarilor de a asimila noutatile cercetarii stiintifice. In

5

perioada postbelica, revolutia stiintifica si tehnica in domeniul productiei si serviciilor a accentuat
tendinta de suprimare a unui important numar de locuri de munca.
Pe termen lung, procesul tehnic genereaza noi nevoi, care sunt acoperite prin produse
rezultate din acrtivitati noi generatoare de locuri de munca. Exemplul tarilor dezvoltate confirma
teza ca introducerea progresului tehnic nu numai suprima, dar si creaza locuri de munca chiar daca
rata somajului a crescut si ea.
Criza economica, caracterizata prin scaderi sau stagnari ale activitatii economice, sporeste
numarul de someri, iar integrarea lor, in perioada de boom, poate fi la un nivel scazut. Absorbirea
unui numar cat mai mare de someri depinde de posibilitatile reale ale fiecarei tari de a stimula
agentii economici in cresterea investitiilor de capital, de capacitatea de utilizare eficienta a
parghiilor economice in conditii de criza.
In Romania, criza economica de lunga durata a generat un somaj de mari proportii cu
perspective reduse de reintegrare.
Modificarile de structura a ramurilor si sectoarelor economice, sub impactul diversificarii
cererii de bunuri, al crizei economice, conduc inevitabil pentru o perioada indelungata la reducerea
cererilor de munca.
In Romania, somajul are la originea sa, partial, si transformarile de structura a economiei
nationale, dupa criteriul de eficienta, in vederea adaptarii la mediul concurential.
Imigrarea - emigrarea influenteaza asupra starii pietei muncii. Imigrarea unei parti a
populatei active in vederea angajarii in diferite tari va spori oferta de forta munca in cadrul acestora.
Emigrarea are un efect invers, de scadere a fortei de munca in zona de origine.
Conjunctura economica si politica internationala nefavorabila, datorita oscilatiilor ritmului
cresterii economice, conflictelor armate, promovarii unor politici de embargou influenteaza negativ
asupra relatiilor economice vizand importul - exportul, deteriorand activitatile economice in tarile
din zona si contribuind la somaj. Embargoul impus Romaniei fata de Irac si Iugoslavia a avut efecte
negative asupra exportului, ceea ce a condus la retragerea activitatilor multor unitati economice.
Pierderile se cifreaza la zeci de miliarde de dolari.

1.4.2. Consecintele
Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivel
de individ - familie.
Pe plan national, excluderea unei parti a fortei de munca influenteaza dinamica marimii PIB,
in sensul ca instruirea, calificarea celor aflati in somaj au presupus cheltuieli din parte individului si
societatii, care nu vor fi recuperate in situatia somajuli de lunga durata; aceasta forta de munca,
iesita din populatia activa ocupata, nu contribuie la cresterea BIP; societatea suporta costurile
somajului pe seama contributiei la fondul de somaj, din partea agentilor economici, salariatilor;
existanta unui somaj de lunga durata mai ales in randul tinerilor, poate genera acte de violenta,
infractiuni, poate accentua criminalitatea, cu impact asupra intregii societati.
La nivel de individ - familie, somajul se repercuteaza negativ asupra venitului.
Indemnizatia de somaj este mai mica decat salariul. Prelungirea duratei somajului erodeaza
si economiile, daca exista. Se deterioreaza calitatea fortei de munca si este mai greu de gasit un loc
de munca.
Un rol aparte revine starii morale si psihice, care afecteaza individul devenit somer mai mult
decat latura economica. Apar complexe de neutilitate pentru societate si familie. Starea de somaj
poate afecta coeziunea si armonia unei familii. Totodata, somajul cronic si de lunga durata, care
genereaza saracia unui grup important din populatia activa, poate antrena conflicte sociale profunde.
Este de inteles ca “bulversarea vietii sociale si a celei de familie poate provoca o adevarata criza
de identitate”.
Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin
ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de
ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt.

6

Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei
de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro
si macroeconomic.

1.5. Politici de combatere a somajului

1.5.1. Politicile active consta in masuri care sa contribuie la (re)integararea somerilor in
diferite activitati si prevenirea somajului in randul celor ocupati.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt:
- organizarea de cursuri de calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare
corespunzatoare si recalificarea somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de
munca;
- stimularea agentilor economici, prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii
economice.
- incurajarea investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii
economice, a crearii de noi locuri de munca;
- acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata, precum si
tineri;
- incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;
- dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.;
- extinderea ocuparii atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca
la domiciliu, munca independenta si alte forme de ocupare.

In vederea atenuarii somajului si a consecintelor lui sunt importante si alte masuri, actiuni,
ca: acordarea de facilitati care sa stimuleze mobilitatea fortei de munca de la o zona la alta, de la un
sector de activitate la altul; incurajarea somerilor de a se lansa in activitati pe cont propriu;
dezvoltarea cercetarii stiintifice, a sectoarelor de conceptie; racordarea invatamantului la tendintele
ce se contureaza in diviziunea muncii interne si internationale, formarea si specializarea tineretului
in domenii de perspectiva indelungata, care sa le ofere o mobilitate profesionala ridicata;
dezvoltarea sau crearea de unitati in sectoare ce tin de: producerea de instalatii, utilaje de depoluare,
reciclarea materialelor si materialelor utile, protectia resurselor, gestionarea padurilor, a deseurilor,
depoluarea raurilor; introducerea de restrictii privind imigrarea si trimiterea fortata a imigrantilor in
tara de orgine; unele guverne acorda acestor persoane facilitati banesti pentru a le stimula sa plece
fara interventie brutala din partea organelor administrative.

1.5.2. Politicile pasive se concretizeaza in masuri si actiuni care sa asigure somerilor
involuntari un anumit venit pentru un trai decent sau de subzistenta.
Venitul asigurat somerului se numeste indemnizatie de somaj sau in cazul tarii noastre,
ajutor de somaj. El se acorda pe o perioada determinata de timp; nivelul indemnizatiei reprezinta un
procent din salariul primit in ultima perioada de munca, de regula in ultimele sase luni de activitate.
In Romania costul somajului pentru patronat reprezinta 5%, raportat la fondul de salarii, iar pentru
salariati, 1%, raportat la salariul brut. In unele tari, costul somajului este suportat si de bugetul de
stat in scopul sigurarii celor aflati in somaj, a unui venit suficient pentru un trai decent.
In Romania, perioada de acordare a ajutorului de somaj este de 9 luni, iar a alocatiei de
sprijin, 18 luni.
In Romania, somajul poate fi redus prin cresterea investitiilor, care sa reechilibreze piata
bunurilor si serviciilor. Sfera serviciilor, care detine inca o pondere redusa in PIB, in conditiile tarii
noastre, spre deosebire de tarile dezvoltate, poate constitui o supapa importanta de absortie a unui
numar important de someri. Dar pentru aceasta, sunt necesare cateva conditii , si anume: sporirea
investitiilor si crearea unor structuri moderne ale acestui sector, tarife rationale si cresterea
veniturilor reale ale agentilor economici, ale populatei.

7

CAP. II. SOMAJUL IN ROMANIA SI IN UE

2.1. Dimensiunile si evolutia somajului in perioada 1991-2005

Fenomenul somajului, avandu-si premisele in disfunctionalitatile economiei socialiste, in
particular in domeniul ocuparii fortei de munca, a fost un insotitor permanent al perioadei de
tranzitie la economia de piata, pentru ca, ulterior, acesta sa se cronicizeze si sa se manifeste si in
perioadele recente de crestere economica. Odata cu prima reglementare juridica in materie,
respectiv Legea nr. 1/1991 privind protectia sociala a somerilor si reintegrarea lor profesionala,
somajul a inceput sa fie evidentiat pe baza inscrierii la oficiile de somaj, pentru ca, incepand cu anul
1994, sa fie evaluat si prin anchete in cadrul gospodariilor, reflectand somajul in sensul criteriilor
Biroului International al Muncii.
Daca realizam o analiza mai profunda a valorilor lunare din intervalul dat, observam ca rata
somajului a avut o evolutie oscilanta: a crescut continuu, cu mici variatii lunare, in perioada
februarie 1991-martie 1995, urmand scaderi, iarasi cresteri (din ianuarie 1997 pana in aprilie 2000),
pentru ca apoi sa scada continuu, ajungand pana la 5,9% in anul 2005. Somajul maxim a fost atins
in 1994, cand aproape 1,3 milioane de persoane nu aveau loc de munca.

Tabelul 1 - Evolutia somajului in perioada 1991-2005

Numar someri Numar de someri
Rata somajului Rata somajului
Anul inregistrati, la BIM (in mii
inregistrat BIN (in %)
sfarsitul anului persoane)
1991 337,4 3,0 - -
1992 929,0 8,4 - -
1993 1164,7 10,2 - -
1994 1323,9 10,9 971 8,2
1995 998,4 8,9 968 8,0
1996 652,0 6,2 791 6,7
1997 816,3 9,3 706 6
1998 1025,0 10,4 732 6,3
1999 1130,3 11,8 790 6,8
2000 1007,1 10,5 821 7,1
2001 826,9 8,8 750 6,6
2002 760,6 8,4 845 8,4
2003 658,9 7,4 692 7,0
2004 557,9 6,3 680 6,8
2005 523 5,9 650 6,5

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1992-2004; Buletinul de statistica 1997-2006, Anchetele
asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994-2005

Pe de alta parte, din analiza dinamicii lunare a somajului in perioada februarie 1991 –
decembrie 2005 (calculata in procente fata de luna anterioara) se desprind o serie de concluzii:
- rata lunara a intrarilor in somaj a fost deosebit de ridicata in anul 1991, cu deosebire in
prima jumatate a sa, datorita declansarii mecanismului de urmarire a numarului
somerilor si de acordare a unor sume banesti compensatorii;
- perioada cuprinsa intre februarie 1991 si februarie 1993 s-a caracterizat printr-o crestere
continua (cu exceptia lunii aprilie a anului 1992) a numarului persoanelor intrate in
somaj;
- noile intrari s-au temperat relativ in perioada februarie 1993 – februarie 1995, cand
evolutia somajului a fost fluctuanta, cu tendinta de crestere usoara;
8

- incepand cu februarie 1995, cu exceptia lunilor de iarna (decembrie 1995 – ianuarie
1996 – februarie 1996), somajul a inceput sa scada, cel mai mic numar de someri
inregistrandu-se la sfarsitul perioadei (decembrie 1995);
- perioada cuprinsa intre ianuarie 1997 – aprilie 1998 a inregistrat o crestere a somajului,
urmata de o scadere in perioada mai 1998 – august 1998, iar apoi o noua crestere a
numarului de someri pana in februarie 2000;
- in lunile de iarna (ianuarie, februarie) ale anilor 2000, 2001, 2002 s-a inregistrat o
crestere a numarului de someri, datorita lipsei de locuri de munca;
- in anul 2002 s-a inregistrat cea mai ridicata rata lunara a intrarilor in somaj (144%);
- dupa 1999, somajul inregistrat a inceput sa scada, dar somajul in sens BIM este in
scadere abia dupa 2002;
- comparativ cu anii anteriori, in anul 2004 numarul persoanelor intrate in somaj ca
urmare a disponibilizarilor a fost mult mai mic, numai fata de anul 2003 numarul
acestora scazand cu 2.442 persoane. Din numarul total de 278.080 de persoane intrate
pe parcursul acestui an in somaj si provenite din disponibilizarile care au avut loc ca
urmare a aplicarii programelor de restructurare si privatizare a diferitelor sectoare de
activitate, doar 67.042 persoane provin din disponibilizari colective, restul de 211.038
persoane provenind din disponibilizarile curente de personal.
Informatiile statistice privind evolutia somajului nu spun insa nimic despre subocuparea
unei parti a populatiei ocupate si despre dimensiunile somajului potential. Pornind de la proportiile
scaderii produsului intern brut, se poate estima volumul somajului potential si raportul sau fata de
somajul efectiv inregistrat.
Pentru aceasta am calculat nivelul populatiei ocupate in functie de indicele PIB in anii 1990
– 2005 fata de 1989, rezultand de aici o evaluare a populatiei ocupate eficient. Diferenta dintre
populatia ocupata si cea ocupata eficient reprezinta populatia ocupata ineficient, care, adaugata la
numarul populatiei aflate in somaj, conduce la dimensiunile somajului potential. Intrucat incepand
cu anul 2001 populatia ocupata eficient devine mai mare decat populatia efectiv ocupata si deci
somajul potential inceteaza sa fie excedentar fata de somajul efectiv, voi prezenta informatiile
obtinute din calcule numai pentru perioada 1991-2000 (tabelul 2).

Tabelul 2 - Evaluarea populatiei ocupate eficient si a somajului potential in Romania intre anii
1991-2000

Indicatori 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000
1. Populatia ocupata Po 10786 10458 10062 10011 9493 9379 9023 8813 8420 8629
(mii pers.)
2. Indicele PIB fata de anul 82,2 75,0 76,1 79,1 84,7 88,1 82,8 78,3 75,8 77,4
1989 (%)
3. Populatia ocupata 8998 8210 8330 8658 9271 9643 9063 8571 8297 8472
eficient Poe (mii pers.)*
4. Populatia ocupata 1788 2248 1732 1353 222 -264 -40 242 123 157
ineficient Poi=Po-Poe (mii
pers.)
5. Somajul efectiv Se (mii 337 929 1165 1224 998 658 881 1025 1130 1007
pers.)
6. Somajul potential 2125 3177 2897 2577 1220 394 841 1267 1253 1164
Sp=Se+Poi (mii pers.)
7. Ponderea somajului 15,9 29,2 40,2 47,5 81,8 167,0 95,4 123,6 110,8 115,5
efectiv in somajul potential
8. Raportul somaj potential 6,3 3,4 2,5 2,1 1,2 0,6 0,9 1,2 1,1 1,2
/ efectiv

9

*Populatia ocupata eficient a fost determinata ca produs intre populatia efectiv ocupata la sfarsitul
anului 1989 si indicele anual unitar al PIB fata de 1989. Populatia ocupata la sfarsitul anului1989
era de 10.946 mii persoane.
Sursa: calculat pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 1991, 1996, 2003 si 2005

Daca s-ar fi mentinut an de an nivelul productivitatii muncii (calculat ca raport intre PIB si
populatia ocupata) inregistrat in anul 1989 (care era deja mai mic decat in anii precedenti),
dimensiunile reducerii PIB ar fi determinat o scadere si mai puternica a populatiei ocupate si o
crestere a somajului. Somajul potential, care cuprinde somajul efectiv si populatia ocupata ineficient
(sau somajul mascat), care ar fi putut fi disponibilizata, a crescut continuu in perioadele 1990 –
1992 si 1996 – 1999. Rata somajului potential se situa dupa 1991 constant la peste 20% din
populatia activa. In perioada 1990 – 2000 creste si ponderea somajului efectiv in somajul potential,
de la 10,4% la 115%. Aceasta este expresia functionarii tot mai pregnante a mecanismelor
economice in domeniul pietei muncii. De remarcat este faptul ca anul 2001 este primul in care se
manifesta faptul ca populatia ocupata efectiv este mai mica decat populatia ocupata eficient sau,
altfel spus, somajul efectiv depaseste somajul potential, ceea ce inseamna ca natura somajului este
deja alta. Nu mai vorbim de iesirea la suprafata a somajului ascuns, a ocuparii ineficiente, ci deja
somajul reprezinta o pierdere si din punctul de vedere al eficientei. Aceasta tendinta s-a accentuat in
urmatorii ani, reflectand un fenomen real, structural, si nu unul conjunctural.
Desigur, rezultatele analizei prezentate nu trebuie absolutizate. In primul rand, in toate tarile
aflate in perioada de tranzitie la economia de piata a existat un somaj mascat, deci somajul potential
nu a fost egal cu somajul efectiv. In al doilea rand, productivitatea muncii nu depinde numai de
factorul munca, ci si de alte considerente ce tin de inzestrarea cu capital, organizarea si
managementul la nivel microeconomic, ca si de aspecte macroeconomice. In al treilea rand, chiar
daca transformarea somajului potential in somaj efectiv este un rezultat al aplicarii tot mai clare in
economie a mecanismului de piata, remarcam faptul ca, dupa incheierea tranzitiei si reluarea
procesului de crestere economica, reducerea somajului s-a manifestat de la un an la altul. Sensul
analizei efectuate este de a da o imagine, chiar estimativa, nu doar asupra dimensiunilor ocuparii si
somajului, ci si a calitatii si eficientei ocuparii; discutandu-se tot mai mult despre somaj, se pierde
adesea din vedere ca el este doar partea care „se vede” dintr-o „malformatie” mult mai complexa a
situatiei ocuparii fortei de munca in Romania perioadei de tranzitie.
Asa cum am aratat, estimarea numarului somerilor care indeplinesc conditiile stipulate de
Biroul International al Muncii (pe care ii vom denumi in continuare someri BIM) poate fi realizata
cu ajutorul anchetelor asupra fortei de munca. Prima ancheta asupra fortei de munca in gospodarii,
derulata in perioada 21 martie – 10 aprilie 1994, indica 971 mii someri BIM (fata de 1291,3 mii
someri inregistrati). Rata somajului inregistrat era de 11,6%, iar rata somajului in sens BIM de 8,2%
(AMIGO, 1994).
Estimarea obtinuta asupra numarului de someri in sens BIM apare mult inferioara fata de
somajul inregistrat, restrictiile impuse de standardele BIM nepermitand identificarea si includerea in
numarul somerilor a persoanelor subocupate si a persoanelor descurajate. In randul populatiei
ocupate se poate degaja un alt segment de someri potentiali, cel al persoanelor prezente la locul de
munca in regim de timp complet, dar care nu au de lucru. Identificarea acestei forme si masurarea ei
sunt insa dificile.
Persoanele descurajate, adica cele care nu lucreaza, nu cauta de lucru deoarece considera ca
nu vor gasi un loc de munca, fiind prea batrani sau insuficient pregatiti, dar care sunt disponibile sa
lucreze imediat, fac parte si ele din somajul invizibil. Numarul persoanelor descurajate era estimat
in martie 1994 la 481 mii persoane (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, p. 14).
O foarte scurta comparatie intre nivelul somajului inregistrat la oficiile judetene pentru
ocuparea fortei de munca si nivelul somajului in sens BIM arata, pe de o parte, valori mai mici ale
somajului BIM, pe de alta parte insa se constata ca, spre deosebire de somajul inregistrat, care a
scazut continuu dupa 1999, somajul in sens BIM a avut evolutii fluctuante, si chiar cu cresteri
semnificative la nivelul anului 2002.

10

2.2. Particularitati structurale ale somajului in perioada 1991-2005

Se stie ca somajul nu afecteaza in mod egal diferitele categorii de oameni; tinerii au fost
intotdeauna categoria de varsta cea mai vulnerabila fata de somaj. Ponderea somerilor in varsta de
sub 25 ani in totalul somerilor a avut o evolutie fluctuanta, dar cu o tendinta evidenta de reducere
de-a lungul perioadei analizate. Iata cateva repere: daca, in anul 1995, 44% dintre somerii
inregistrati, beneficiari de drepturi banesti, aveau sub 25 ani, in anul 2003 (an incepand cu care
somajul incepe sa se stabilizeze) ponderea ajunsese la 21,7%. Pentru grupele de varsta peste 40 ani
situatia s-a inrautatit, semn al preferintei tot mai mari pentru angajarea tinerilor: 23% dintre someri
aveau peste 40 ani in 1995, pentru ca in 2003 ponderea acestora sa atinga 44,4%. Daca in cursul
primilor ani ai tranzitiei persoanele cu experienta isi gaseau mai repede de lucru in comparatie cu
tinerii, ulterior a crescut in intensitate fenomenul pierderii locului de munca de catre persoane care
avusesera pana atunci perioade lungi de activitate. Totusi, daca ne referim la somajul BIM, in anul
2003, somajul in randul tinerilor (15–24 de ani) inregistra ponderea cea mai ridicata, respectiv
31,4% din totalul somerilor BIM (58,2% barbati si 65,6% femei).
Rata mai ridicata a somajului in randul tinerilor, precum si faptul ca perioada necesara
gasirii unui loc de munca este cu atat mai redusa cu cat nivelul de instruire este mai ridicat, confera
o mai mare importanta diplomei la inceputul carierei decat pe parcursul acesteia. Detinerea unei
diplome de absolvire a unei forme de invatamant, chiar si superioara, nu garanteaza ocuparea unui
loc de munca, ci doar mareste sansele de ocupare a unuia. Reducerea locurilor de munca cresterea
concurentei pentru cele ramase au determinat, pe langa aparitia somajului, aparitia fenomenului
„declasarii” sau al „subocuparii invizibile”, existand preferinta de a ocupa un loc de munca sub
nivelul de instruire avut decat de a se afla in somaj, in special in randul tinerilor: 12,5% dintre
persoanele care desfasoara o activitate inferioara nivelului lor de instruire au varsta intre 15–24 ani,
fata de 6,4% dintre persoanele ocupate de 50–64 de ani (INS, 2003). In cazul tinerilor insa, este
posibila o crestere a numarului de locuri de munca adecvate nivelului lor educational si a sanselor
de mobilitate profesionala, fie in interiorul institutiei/firmei in care isi desfasoara activitatea
(mobilitate interna), fie in afara acesteia (mobilitate externa) (Neagu, 2004, p. 11).
In ce priveste repartitia pe sexe a somajului, de-a lungul perioadei analizate se remarca o
prima faza, derulata pana in anul 1998, manifestata prin preponderenta femeilor in randul somerilor:
peste 50% din someri erau femei (cu un maxim de 62% pentru anul 1991), rata somajului fiind intre
1992 si 1995 cu circa 2 puncte procentuale mai mare in randul femeilor decat media. Acesta este
rezultatul faptului ca femeile au fost primele afectate de disponibilizarile de la inceputul perioadei
de tranzitie. Ulterior, diferentele se reduc, pentru ca dupa 1998 barbatii sa detina ponderi mai mari
in randul somerilor, consecinta a procesului de restructurare economica, in care industria, ramura in
care forta de munca masculina este dominanta, a eliberat tot mai multa forta de munca, absorbita
ulterior de sectorul tertiar, in care femeile si-au gasit mai usor locuri de munca. Rata somajului
inregistrat in randul femeilor era la sfarsitul anului 2003 de 6,8%, fata de o rata a somajului
inregistrat de 7,4% pe total. De remarcat este imbunatatirea conditiei femeii tinere aflate in somaj,
ca rezultat al aplicarii politicilor de stimulare a egalitatii de sanse, si deteriorarea relativa a situatiei
femeilor de varsta a doua: daca la nivelul anului 1995 peste 47% din femeile somere aveau sub 25
de ani, iar peste 63% din ele aveau sub 30 de ani, la sfarsitul anului 2003 abia 22% dintre femeile
aflate in somaj aveau sub 25 de ani si 31% dintre ele sub 30 de ani. La grupa de varsta peste 50 de
ani, barbatii sunt mai afectati (peste 18% din barbatii someri au peste 50 de ani, fata de numai 11%
dintre femeile aflate in somaj), in special datorita sistemului pensionarilor anticipate operate dupa
aceasta varsta, dar si descurajarii persoanelor respective.
Potrivit anchetelor asupra fortei de munca (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp.
5-8), anchete ce ofera informatii privind somajul in sens BIM, persoanele in varsta de 14-24 de ani
sunt cele mai afectate de somaj, cu o rata a somajului de 21,7% in 2002; un somer BIM din doi are
mai putin de 24 de ani. O parte importanta a tinerilor someri (61,1%) nu au lucrat niciodata si cauta
un loc de munca inca de la terminarea studiilor. La polul opus, persoanele mai in varsta sunt mai
putin afectate de somaj; rata somajului in sens BIM in randul persoanelor de peste 45 de ani este de

11

numai 1,7%. Chiar daca aceste persoane au o pregatire inferioara fata de copiii lor, au insa o
legatura solida cu intreprinderea, ceea ce inca reprezinta un avantaj (tot mai mic insa) in pastrarea
locului de munca. S-ar putea trage concluzia ca a fi tanar este un handicap mai important pe piata
muncii decat a avea o pregatire inferioara. Rata somajului in randul tinerilor sub 24 de ani este de
10 ori mai mare in cazul somerilor cu studii liceale sau subliceale si de circa 8 ori mai mare in cazul
somerilor cu studii postliceale sau superioare.
Rata somajului in sens BIM era in martie 1994 (la prima ancheta AMIGO) de 8,7% in
randul femeilor, fata de 7,7% in randul barbatilor. Dintre femeile aflate in somaj, 71,4% au fost
concediate (fata de 67,4% in cazul barbatilor), iar 6,9% dintre ele si-au parasit locul de munca din
ratiuni familiale (Revista Romana de Statistica nr. 4/1995, pp. 11-12). Dupa 1998, rata somajului
BIM in randul barbatilor o depaseste constant pe cea a femeilor: la nivelul anului 2003 rata
somajului in sens BIM era de 7,5% pentru barbati si 6,4% pentru femei (AMIGO, 2004).
Somajul se caracterizeaza si prin anumite particularitati ocupationale, legate de domeniile si
ramurile care alimenteaza stocul de somaj, ca si prin caracteristici relativ la nivelul de instruire a
somerilor.
Principala ramura care a disponibilizat forta de munca in perioada ulterioara anului 1990 a
fost industria. Ca urmare, ponderea populatiei ocupate in industrie a scazut aproape continuu, de la
36,9% in 1990 la 24,8% in 2003. Concomitent, intre anii 1990 – 2000 a crescut numarul
persoanelor ocupate in agricultura, de la 28,2% in 1990 la 41,4% in 2000, inregistrand o scadere
apoi pana la 34,7% in 2003. Ponderea populatiei ocupate in sectorul tertiar a avut o evolutie
oscilanta, cu o usoara tendinta de crestere pe ansamblul perioadei analizate: de la 28,4% in anul
1990 la 35,7% in 2003 (Anuarul Statistic al Romaniei 1996, 2004).
Industria fiind principala ramura care alimenteaza somajul, este firesc ca ponderea cea mai
ridicata a somerilor sa o detina muncitorii. Ponderea acestora s-a redus insa de-a lungul perioadei
analizate, de la 84% in 1991 la 61% in 2003. A crescut insa ponderea persoanelor cu studii liceale si
postliceale (29% din totalul somerilor beneficiari de drepturi banesti in 2003) si a persoanelor cu
studii superioare. Daca acestea din urma reprezentau sub 2% pana in anul 1996, in prezent aproape
7% din totalul somerilor au studii superioare. Desigur, acest fapt este si rezultatul cresterii foarte
pregnante a numarului absolventilor de invatamant superior, dar este si dovada ca o diploma
universitara nu mai este garantia detinerii unui loc de munca, dar, totusi, un nivel de educatie cat
mai ridicat actioneaza ca un factor de protectie impotriva somajului (Neagu, 2004, p. 6).
Coreland nivelul studiilor si varsta, constatam ca aproape 28% dintre muncitorii someri au
intre 40-50 de ani, iar mai mult de jumatate dintre muncitorii aflati in somaj au intre 30-50 de ani.
In cazul persoanelor cu studii superioare aflate in somaj, peste 50% dintre ele au varsta sub 30 de
ani. Persoanele cu studii medii aflate in somaj cu varsta sub 25 de ani reprezinta aproape 30%.

2.3. Incidenta somajului de lunga durata

In privinta duratei somajului, unele estimari asupra acesteia in perioada 1995-1999
(Pavelescu, 2003, pp. 116-117) conduc la identificarea unei relatii de inversa proportionalitate intre
respectivul indicator si rata somajului. Durata medie a somajului era de 14,57 luni in decembrie
1995, de 15,00 luni in decembrie 1996, de 13,73 luni in decembrie 1997, de 13,81 luni in decembrie
1998 si de 13,16 luni in decembrie 1999.
Scaderea duratei medii a somajului in perioada 1996-1999 poate fi apreciata doar partial ca
un aspect pozitiv, de cele mai multe ori, in contextul unor procese de reajustari structurale, cresterea
ratei somajului determinand, datorita valurilor de disponibilizari, doar o reducere pe termen scurt a
duratei medii de inactivitate pentru persoanele care isi manifesta deschis dorinta de a munci, si nu
imbunatatirea situatiei somajului de lunga durata. Oricum, o durata medie a somajului de peste 12
luni arata si o importanta componenta structurala a somajului, reprezentata de someri ce pot fi
reintegrati in activitate doar cu dificultate si prin politici active de ocupare. Somajul de lunga
durata, ca factor socioeconomic al excluziunii ocupationale, creste si mai mult riscul indivizilor de a
fi „refuzati” pe piata muncii (Stan, 2004, p. 12).

12

Somajul pe termen lung (peste 12 luni) cuprinde, potrivit Anchetelor asupra fortei de munca
in gospodarii, o pondere de 57,68% din totalul somerilor BIM si se manifesta mai pregnant in
randul barbatilor (58,13% din totalul somerilor BIM se aflau in somaj de peste 12 luni), al
persoanelor din mediul urban (61,60% fata de 49,25% in mediul rural) si al persoanelor din
categoria de varsta 35-49 de ani (20,41%). Mai trebuie adaugat faptul ca peste o treime din somerii
BIM (35,28%) se afla in somaj de peste 24 de luni (AMIGO, 2003). Cresterea duratei somajului
poate duce la cronicizarea fenomenului si la cresterea potentiala a numarului persoanelor
descurajate, persoane care, desi disponibile pentru munca, nu intreprind nimic pentru a cauta un loc
de munca, fiind convinse ca nu se pot incadra pe piata muncii. Ele constituie o categorie
defavorizata a pietei fortei de munca, la care se adauga persoanele subocupate (Stan, 2004, p. 12).

Ponderea,
Durata somajului

50 ani si
in total someri Total Masculin Feminin 15-24 ani 25-34 ani 35-49 ani
peste
BIM
- peste 12 luni, 57,68 58,13 56,97 15,12 17,25 20,41 4,9
in %
- peste 24 luni, 35,28 34,09 37,16 7,56 9,94 14,15 3,63
in %

Sursa:ANOFM,2004

Potrivit datelor ANOFM (ANOFM, 2004, p. 4), la sfarsitul anului 2004, somajul de lunga
durata (peste 12 luni), calculat ca pondere a somerilor de lunga durata in numarul somerilor din
categoria respectiva de varsta, era de 16,8%, atat pentru tineri, cat si pentru adulti. Din numarul
total de intrari in evidentele somajului, circa 64% sunt inscrieri noi in somaj, adica persoane care
apeleaza pentru prima data la serviciul public de ocupare pentru a obtine sprijin in gasirea unui loc
de munca. Aceste persoane provin, in majoritatea cazurilor, atat din disponibilizari colective sau
curente de personal, cat si din proaspetii absolventi ai diverselor niveluri de invatamant, promotia
curenta.
Piata muncii in Romania in perioada analizata s-a caracterizat si prin mari disparitati
regionale, dar si prin reduceri spectaculoase ale ratei somajului in unele judete, ceea ce a dus la
schimbarea sensibila a unor „clasamente” regionale ale somajului. Astfel, in perioadele de somaj
masiv, judetele fruntase se remarcau prin rate ale somajului in jurul a 4-5%: la 31 decembrie 1995,
de exemplu, cele mai mici rate ale somajului se inregistrau in Banat (Timis 4%, Arad 5,1%), dar si
in Gorj (3,9%) si Bucuresti (5,1%). Cele mai mari rate se inregistrau, la nivelul aceluiasi an, in
special in Moldova (care concentra in ansamblul sau mai mult de o treime din numarul total al
somerilor si doar 18% din numarul total al salariatilor): Neamt (17,3%), Botosani (17,2%), dar si in
Bistrita-Nasaud (15,3%) si Valcea (15,2%). Consecinta a modului de succedare in timp a valurilor
de disponibilizari aferente restructurarii economiei, fluxurile de intrare masiva in somaj au fost
compensate diferit, potentialul economiei locale de diversificare si creare de noi locuri de munca
avand un rol determinant. Ca urmare, judete precum Botosani, Neamt, Bistrita-Nasaud, Valcea si-au
imbunatatit simtitor situatia ocuparii, in timp ce noi poli de somaj ridicat au aparut in judete precum
Brasov, Ialomita si Mehedinti, iar judete precum Hunedoara sau Vaslui se mentin in „topul”
somajului masiv. Mai exact, in functie de rata medie anuala a somajului inregistrata in anul 2004, la
nivel teritorial s-a evidentiat un pol de maxim, cu rate de peste 10%, cuprinzand 4 judete:
Hunedoara (10,9%), Vaslui (10,3%), Brasov (10,6%) si Ialomita (10,1%), si un pol de minim,
reprezentat de: Satu Mare (2%), Bihor (2,1%), Municipiul Bucuresti (2,7%) si Timis (2,6%)
(ANOFM, 2004: p. 6). Dintre factorii variatiei ratei somajului in cazul unor judete putem mentiona:
ritmul diferit de dezvoltare a economiei locale, inchiderea sau restrangerea activitatii de pe unele
platforme industriale (Galati, Olt, Brasov), gradul diferit de urbanizare, dezvoltarea diferita a
sectorului privat etc.
Ca o concluzie, putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in Romania de-a lungul
celor 15 ani analizati. Pe de alta parte, natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta
13

structurala devenind preponderenta, iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe
si masuri active din partea puterii publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la
cea europeana, cat si transformarile sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si
modern.

2.4. Situatia statistica operativa a somajului in anul 2006

La finalul anului 2006, in Romania erau inregistrati 460.500 de someri, iar rata somajului,
calculata in raport cu populatia activa, era de 5,2%, in scadere fata de luna decembrie 2005, arata
datele Institutului National de Statistica (INS).
Populatia activa ocupata civila reprezenta 14,71% din totalul populatiei active a tarii.
Efectivul salariatilor la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost cu 28,4 mii persoane mai mic
decat in luna noiembrie 2006, in cursul anului nefiind oscilatii semnificative de la o luna la alta.
Potrivit datelor furnizate de Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, numarul
somerilor inregistrati la sfarsitul lunii decembrie 2006 a fost mai mic cu 62,5 mii persoane,
comparativ cu luna decembrie din anul 2005; din numarul total al somerilor inregistrati, femeile au
reprezentat 41,6 %.
Rata somajului inregistrat in luna decembrie 2006 a fost de 5,2% in raport cu populatia
activa civila totala, in scadere fata de luna decembrie 2005 (5,9%). Rata somajului pentru femei a
fost cu 1,1 puncte procentuale mai mica decat cea inregistrata pentru barbati (4,6% fata de 5,7%).

Rata somajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2006 (total si pe femei)

Rate ridicate ale somajului s-au inregistrat in judetele: Vaslui (11,2%), Mehedinti (9,1%),
Gorj (8,7%), Ialomita (8,7%), Teleorman (8,2%). Cele mai scazute rate ale somajului au fost in
judetele: Ilfov (2,0%), Timis (2,1%), Bihor (2,7%), precum si in Municipiul Bucuresti (2,4%).

Rata somajului la nivel regional

Sursa: INS - Anuarul Statistic al României

14

Numar de someri pe regiuni de dezvoltare

Sursa: INS - Anuarul Statistic al României

Indicele castigului salariului real pentru luna decembrie 2006, calculat ca raport intre
indicele castigului salarial mediu nominal net si indicele preturilor de consum, a fost de 120,1% fata
de luna precedenta, de 123,6% fata de luna corespunzatoare a anului 2005, respectiv de 116,6%
comparativ cu luna octombrie 1990.


La sfarsitul lunii noiembrie 2007, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,2%,
mai mica fata de cea din luna noiembrie a anului 2006 cu 0,9 puncte procentuale si mai mare cu
0,1% decat cea din luna octombrie a anului curent. Numarul total de someri corespunzator lunii
noiembrie, de 371.969 persoane, a crescut cu 4.594 persoane fata de cel din luna anterioara.
Din totalul somerilor inregistrati, 115.477 au fost someri indemnizati si 256.492
neindemnizati. Numarul somerilor indemnizati a crescut cu 3.489 persoane, iar numarul somerilor
neindemnizati a crescut cu 1.098 persoane fata de luna precedenta.
Ponderea somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor ramane in continuare
ridicata (68,95%), dar mai scazuta fata de luna precedenta (69,51%).
Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2007, comparativ cu luna
precedenta, rata somajului masculin cat si rata somajului feminin au crescut cu 0,1 puncte
procentuale.
Rata somajului masculin a atins nivelul de 4,3%, iar cea a somajului feminin de 4,1%.

15

In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006
si 2007.

Evolutia ratei somajului in primele 11 luni ale anilor 2006 si 2007

7

6

5

4
2006 (%)
2007 (%)
3

2

1

0
ian. feb. mar. apr. mai iun. iul. aug. sep. oct. noi.

2006 6,1 6,2 6,1 5,8 5,4 5,2 5 5 4,9 5,1 5,1
2007 5,4 5,2 4,9 4,5 4,1 4 3,8 3,8 3,9 4,1 4,2

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2006, in anul 2007 rata somajului inregistrat
are valori mult diminuate, in lunile septembrie si octombrie inregistrandu-se un ecart de 1 pp in
timp ce in luna noiembrie acesta este de 0,9 pp.
La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 20 de judete, cele maiimportante cresteri
inregistrandu-se in judetele Ialomita (2091 persoane), Constanta (1880 persoane), Bihor (1367
persoane), Mures (1136 persoane) si Teleorman (807 persoane), iar in celelalte judete s-au
inregistrat scaderi ale numarului somerilor inregistrati. Cele mai importante scaderi se semnaleaza
in municipiul Bucuresti, cu 1013 persoane si in judetele: Hunedoara cu 1198 persoane, Giurgiu cu
647 persoane, Valcea cu 511 persoane Arges, cu 468 persoane, Mehedinti cu 434 persoane si Gorj
cu 380 persoane.
Rata somajului a crescut in judetele Ialomita cu 1,9 pp, Covasna cu 0,9pp, Constanta cu 0,6
pp, Mures cu 0,5 pp, Bihor, Dambovita si Teleorman cu 0,4 pp, si Brasov cu 0,2 pp. In aceste judete
cresterea ratei somajului se datoreaza numarului de persoane intrate in categoria somerilor
neindemnizati pentru solicitarea adeverintei, conform Legii nr.416/2001 privind venitul minim
garantat cu modificarile si completarile ulterioare, precum si a persoanelor inregistrate ca urmare a
disponibilizarilor din activitati sezoniere.
Scaderi ale ratei somajului s-au inregistrat in 14 judete si municipiul Bucuresti, cele mai
importante constatandu-se in judetele: Giurgiu ( 0,7pp), Hunedoara (0,6pp), Mehedinti (0,4pp),
Valcea (0,3 pp), Gorj (0,3pp), Buzau si Vaslui (0,2 pp), iar in municipiul Bucuresti cu 0,1 pp.
Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (9,5%), urmat de
judetele: Mehedinti (8,2%), Teleorman (7,4%), Caras-Severin (7,2%), Covasna (7,0%), Ialomita
(6,8%), Galati si Gorj (5,7%).
Nivelul minim al ratei somajului de 1,5% se inregistreaza in judetul Ilfov. Amplitudinea, de
8,0 puncte procentuale, este mai mica fata de luna octombrie 2007 cu 0,1 puncte procentuale, iar
nivelul de maxim al ratei somajului, este detinut tot de judetul Vaslui.

16

Desi luna noiembrie este o luna de crestere a ratei somajului, nivelul atins este foarte mic,
ceea ce demonstreaza ca efectul sezonalitatii este foarte putin resimtit in ultimii ani, fenomenul
somaj fiind caracterizat de nivel redus si constanta pe tot parcursul anului.


Rata somajului inregistrat la sfarsitul lunii noiembrie 2008, la nivel national a fost de 4,1%,
mai mica cu 0,1% decat cea din luna noiembrie a anului 2007 si mai mare decat cea din luna
octombrie a anului 2008 cu 0,1%.
Numarul total de someri corespunzator lunii noiembrie, de 376.971 persoane, a crescut cu
12.788 persoane fata de cel din luna anterioara.
neindemnizati cu 2.421 persoane fata de luna precedenta.
Aceasta crestere a numarului de someri este un fenomen normal in perioada de reducere a
activitatilor in sectoarele economice cu caracter sezonier.
ridicata (68,51%) si scade fata de luna precedenta cu 1,7 pp. Din totalul somerilor neindemnizati
64,52% beneficiaza de venit minim garantat conform Legii 416/2001 si de venituri de completare
sau plati compensatorii.
Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna noiembrie 2008, comparativ cu luna
precedenta, rata somajului masculin (4,1%) a crescut cu 0,2 pp, iar rata somajului feminin (4,2%) a
crescut cu 0,1%.

In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in primele unsprezece luni ale
anilor 2007 si 2008.

17

Rata somajului in primele 11 luni ale anilor 2007 si 2008

6

5

4

3

2

1

0
ian. feb. martie aprilie mai iunie iulie august sept. oct. nov.
2007 5,3 5,1 4,8 4,5 4,1 4,0 3,8 3,9 3,9 4,1 4,2
2008 4,2 4,2 4,1 3,9 3,7 3,7 3,7 3,8 3,9 4,0 4,1

Se constata ca fata de aceeasi perioada a anului 2007, in anul 2008 rata somajului inregistrat
are valori diminuate, pastrand trendul usor ascendent specific acestei perioade.
La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in 32 de judete si in municipiul Bucuresti,
cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Constanta (1734 persoane), Dolj (1678
persoane), Vaslui (1009 persoane), Prahova (969 persoane) si Galati (877 persoane). Cele mai
importante scaderi ale numarului de someri se semnaleaza in judetele: Maramures cu 556 persoane,
Suceava cu 393 persoane, Calarasi cu 164 persoane si Valcea cu 109 persoane.
Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor
sunt: Galati (84,64%), Mehedinti (84,10%), Calarasi (84,09), Teleorman (83,61%), municipiul
Bucuresti (83,27%) si Braila (82,40%).

In graficul urmator este prezentata evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003 –
11 luni 2008.

18

Evolutia numarului mediu de someri in perioada 2003-11 luni 2008
700.000
689.531
607.192
600.000

513.721
494.698
500.000

384.989
persoane

400.000 367.838
353.324 358.700
318.276
304.542
300.000 310.708
253.868 246.328
253.243
195.445
200.000 183.990

121.510
105.458
100.000

0
2003 2004 2005 2006 2007 11 luni 2008

Numar mediu someri Numar mediu someri indemnizaţi Numar mediu someri neindemnizati

Rata somajului a crescut in judetele: Vaslui, Dolj si Constanta cu 0,6 pp Gorj cu 0,5 pp,
Galati cu 0,4 pp si Braila, Prahova, Salaj, Alba, Satu Mare si Covasna cu 0,3 pp. Scaderi ale ratei
somajului s-au inregistrat in 5 judete, cele mai importante constatandu-se in judetele: Maramures cu
0,3 pp, Suceava si Calarasi cu 0,2 pp si Valcea si Caras-Severin cu 0,1 pp, iar in 7 judete si in
municipiul Bucuresti rata a fost constanta, comparativ cu luna anterioara.
Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Mehedinti (8,7%) urmat de
judetele: Vaslui (8,4%), Teleorman (7,8%), Dolj (7,6%), Gorj (7,1%), Covasna (6,4%) si Galati si
Alba (6,2%).
Nivelul minim al ratei somajului in luna noiembrie, de 1,4%, se inregistreaza in judetele
Timis si Ilfov. Amplitudinea, de 7,3 puncte procentuale, scade fata de luna octombrie a anului
curent cu 0,1 pp.
Fenomenul de crestere a ratei somajului este firesc in aceasta perioada a anului, cand se fac
resimtite disponibilizarile din activitatile cu specific preponderent sezonier, nivelul atins este foarte
mic. In evidentele agentiilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca sunt inscrise persoanele
care nu beneficiaza de drepturi banesti si care isi gasesc cu greu un loc de munca.
Regiunile statistice cu cele mai ridicate rate ale somajului inregistrat au fost Sud-Vest
(6,5%), Sud (5,0%), si Nord-Est (4,9%) regiuni in care activitatile rurale sunt preponderente. Se
constata existenta unor disparitati si in interiorul regiunilor, unde judete predominant agricole
coexista cu cele mai dezvoltate. De exemplu, in regiunea Sud, s-au inregistrat discrepante intre
judete, in ceea ce priveste rata somajului inregistrat, astfel: nivelul maxim a fost atins in judetul
Teleorman (7,8%) si cel minim in judetul Prahova (3,8%), ecartul fiind de 4,5% pp. Acest fenomen
se datoreaza impactului restructurarii economice, indeosebi in zonele monoindustriale a caror
populatie a fost afectata de somaj.
Regiunile Bucuresti si Nord-Vest, ca si in luna trecuta, au atins cele mai scazute niveluri ale
ratei somajului inregistrat, respectiv de 1,7%, si de 3,1%, unde exista o dependenta mai scazuta fata
de sectorul primar si nivelul investitiilor straine este mai ridicat.

19

In graficul urmator este prezentata evolutia ratei somajului in luna noiembrie a anilor
2001-2008, pentru regiunile cu cele mai mici rate ale somajului si, respectiv, pentru regiunile cu
cele mai mari rate ale somajului:

Evolutia ratei somajului inregistrat in luna noiembrie a anilor 2001- 2008, in
regiunile cu cele mai ridicate si cele mai scazute rate ale somajului
rata somajului inregistrat(%)

12
10
8
6
4
2
0
nov.01 nov.02 nov.03 nov.04 nov.05 nov.06 nov. 07 nov 08
anii

Bucuresti Nord Vest Sud Vest Sud Nord Est Sud Est Centru

Din analiza graficului se constata ca regiunile Bucuresti si Nord-Vest au inregistrat in
ultimii 8 ani, in luna noiembrie, nivelurile minime ale ratei somajului. Aceste regiuni sunt
caracterizate de dependenta redusa fata de sectorul primar (regiunea Bucuresti), de proximitatea fata
de pietele vestice (regiunea Nord-Vest), dar si de capacitatea ridicata pe care o au in atragerea de
investitii straine directe.
Din punct de vedere al somajului pe medii, in luna noiembrie 2008, ponderea somerilor in
populatia stabila in varsta de 18-62 ani, la nivel national, reprezinta 2,72%, respectiv 1,83% in
mediul urban si 4,02% in mediul rural. Ponderea totala a crescut cu 0,9 puncte procentuale fata de
luna anterioara; ponderea inregistrata in mediul urban a crescut cu 0,06 puncte procentuale, iar cea
din mediul rural a crescut cu 0,13 puncte procentuale. Cresterea numarului de someri din mediul
rural este determinata de disponibilizarile din activitatile sezoniere, fenomen firesc pentru aceasta
perioada a anului.
In cursul lunii noiembrie 2008, numarul total de someri intrati in evidente a fost de 79.303
persoane, repartizat astfel:
- 51.242 persoane - prin inscrieri noi, din care:
 19.007 persoane care si-au pierdut locul de munca si beneficiaza de
indemnizatia de somaj;
 32.235 persoane inregistrate ca someri neindemnizati;
- 28.061 persoane - prin reactualizari de cereri de loc de munca si reactivari de drepturi
banesti.

Analizand intrarile totale de someri din luna noiembrie cu cele inregistrate in luna
anterioara, observam ca numarul aferent lunii noiembrie a scazut cu 5.644 persoane, de la 84.947
persoane in luna octombrie, la 79.303 persoane in luna noiembrie. Scaderea se datoreaza micsorarii
numarului de someri neindemnizati, cu 10.200 persoane (de la 42.435 persoane inregistrate in luna
octombrie, la 32.235 persoane in luna noiembrie). Pentru aceasta perioada a anului este normala o
crestere a numarului persoanelor neindemnizate, atat pe seama absolventilor de invatamant care se

20

inscriu mai intai ca someri neindemnizati, cat si pe seama celor care solicita adeverinta in vederea
obtinerii venitului minim garantat.
In cursul lunii noiembrie au fost scosi din evidentele agentiilor judetene pentru ocuparea
fortei de munca, respectiv a municipiului Bucuresti, un numar total de 66.515 someri, prin:
- iesiri prin incadrare in munca - 29.006 persoane;
- iesiri din categoria somerilor indemnizati ca urmare a suspendarilor, incetarilor de
drepturi banesti - diferite situatii (pensionari, plecari in strainatate, decese) - 7.125
persoane;
- iesiri din categoria somerilor neindemnizati, daca nu solicita mentinerea cererii de loc
de munca - 30.384 persoane.

Iesirile prin incadrare in munca din randul somerilor au scazut cu 5.421 persoane fata
de cele din luna anterioara (de la 34.427 persoane la 29.006 persoane) si reprezinta 43,6% din
totalul iesirilor din somaj.
Iesirile din categoria somerilor indemnizati, au crescut cu 525 persoane, de la 6.600
persoane in luna octombrie la 7.125 persoane in luna noiembrie.
Iesirile din categoria somerilor neindemnizati care nu solicita mentinerea cererii de loc
de munca au scazut in luna noiembrie cu 2.265 persoane fata de luna octombrie a aceluiasi an (de
la 32.649 persoane la 30.384 persoane).

Totalul de 848.503 persoane intrate in somaj in primele 11 luni ale anului 2008 a avut
urmatoarea structura:
- 139.821 persoane au provenit din disponibilizari colective si curente de personal, din
care 20.215 persoane in luna noiembrie;
- 265.702 persoane provenite din reinnoiri de cereri de loc de munca ale somerilor
neindemnizati, din care in luna noiembrie 25.368 persoane;
- 140.596 persoane provenite din categoria somerilor neindemnizati pentru solicitarea
adeverintei conform Legii 416/2001 privind venitul minim garantat, din care 12.147
persoane in luna noiembrie si
- 302.384 persoane provenite din alte situatii.

Totalul de 839.370 persoane iesite din somaj a fost structurat astfel:
- 285.965 persoane s-au incadrat in munca pe perioada determinata si nedeterminata, din
care in luna noiembrie 19.810 persoane;
- 59.981 persoane care nu si-au reinnoit cererea pentru loc de munca la expirarea
perioadei de indemnizare, din care in luna noiembrie 4.421 persoane;
- 2.379 persoane plecate in strainatate, din care in luna noiembrie 141 persoane;
- 368.808 persoane care nu si-au reinnoit cererea de loc de munca someri neindemnizati,
din care in luna noiembrie 30.384 persoane.
Pentru luna noiembrie a anului 2008, desi angajatorii au preconizat ca vor disponibiliza un
numar de 10.116 persoane, in realitate, disponibilizarile efective de personal au fost de 7.219
persoane. Din raportarile agentiilor judetene de ocupare reiese ca un numar de 3.349 persoane
disponibilizate au fost inregistrate ca someri. De aici rezulta, ca nu toate persoanele disponibilizate
vin sa se inscrie in baza de date a agentiilor judetene de ocupare pentru a fi luate in evidenta, fie ca
isi gasesc imediat un loc de munca sau isi dezvolta o afacere pe cont propriu, fie ca indeplinesc
conditiile legale de pensionare.
Referitor la structura somajului dupa nivelul de instruire, somerii cu nivel de instruire
primar, gimnazial si profesional constituie ponderea cea mai mare a persoanelor care se adreseaza
agentiilor judetene de ocupare a fortei de munca in vederea gasirii si ocuparii unui loc de munca
(77,2%). Somerii cu nivel de instruire liceal si post-liceal reprezinta 17,4%, iar cei cu studii
universitare doar 5,4%.

21

In ceea ce priveste somajul de lunga durata, in aceasta luna, se afla inregistrati in evidentele
agentiei 12.959 tineri sub 25 de ani aflati in somaj de peste 6 luni (ceea ce reprezinta 18,7% din
totalul somerilor sub 25 de ani); adultii aflati in somaj de peste 12 luni (68.947 persoane) reprezinta
22,4% din totalul somerilor adulti, ponderea somerilor de lunga durata in numarul total de someri
fiind de 21,72%.
Pentru cresterea sanselor de integrare pe piata muncii a tinerilor, angajatorii sunt stimulati,
prin acordarea de subventii in vederea ocuparii acestor persoane. In luna octombrie agentii
economici au beneficiat de indemnizatii pentru un numar de 12.503 absolventi angajati (dintre care
11.344 in sectorul privat si 1.159 in sectorul de stat). Din punct de vedere al nivelului de instruire,
absolventii angajati se prezinta in urmatoarea structura:
- 5.831 absolventi de invatamant superior (46,06%);
- 4.422 absolventi de liceu (35,37%);
- 789 absolventi de invatamant postliceal (6,31%);
- 1.146 absolventi de invatamant profesional (9,16%);
- 315 absolventi de invatamant complementar si de ucenici, precum si de scoli speciale
(2,52%).

Deoarece este previzibila cresterea numarului total de someri inregistrati la nivelul tarii, in
perioada urmatoare, se impune atenta monitorizare a categoriilor vulnerabile pe piata muncii,
acestea fiind sprijinite activ in demersul lor de a-si gasi rapid un loc de munca, pentru a preveni
transformarea lor in someri de lunga durata.
Eforturile Agentiei pentru integrarea sau reintegrarea socio-profesionala a somerilor, precum
si mentinerea fortei de munca in Romania trebuie privite prin prisma politicii de dezvoltare
economica, durabila si continuua, agentia poate creste gradul de implementare a politicilor si
strategiilor de ocupare a fortei de munca.

2.7. Harta somajului pe timp de criza in Romania

La sfarsitul lunii ianuarie 2009, rata somajului inregistrat la nivel national a fost de 4,9%,
mai mare cu 0,7 pp decat cea din luna ianuarie a anului 2008 si cu 0,5 pp decat cea din luna
decembrie a anului 2008.
Numarul total de someri corespunzator lunii ianuarie, de 444.907 persoane, a crescut cu
41.466 persoane fata de cel din luna anterioara.
neindemnizati cu 10.162 persoane fata de luna precedenta.
ridicata (60,70%) si scade fata de luna precedenta cu 3,72 pp.
Referitor la somajul inregistrat pe sexe, in luna ianuarie 2009, comparativ cu luna
precedenta, rata somajului masculin (5,1%) a crescut cu 0,6 pp, iar rata somajului feminin (4,7%) a
crescut cu 0,3pp.
Cu toate ca luna ianuarie este o luna de crestere a somajului, efect datorat caracterului
sezonier al unor activitati economice, in ianuarie 2009 cresterea este semnificativa, mai ales datorita
numarului mare de persoane inregistrate ca someri indemnizati, persoane provenite din activitati
economice.
La nivel teritorial, numarul de someri a crescut in toate judetele si in municipiul Bucuresti,
cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele Bacau (2500 persoane), Valcea (2465
persoane), Prahova (2280 persoane), Galati (1983 persoane), Constanta (1962 persoane), Alba
(1657 persoane), Neamt (1521 persoane), Hunedoara (1462 persoane) si Cluj (1302 persoane).
Judetele cu cea mai mare pondere a somerilor neindemnizati in numarul total al somerilor
sunt: Mehedinti (79,82%), Dambovita (78,79%), Teleorman (78,12%), Iasi (76,74%), Galati
(75,07%) si municipiul Bucuresti (77,55%).

22

Rata somajului a crescut in judetele Valcea cu 1,4 pp, Bacau cu 1,1 pp, Ialomita cu 1,0 pp,
Galati si Alba si Dolj cu 0,9 pp, Bistrita, Harghita, Satu-Mare si Covasna cu 0,8 pp.
Numarul cel mai mare de someri (indemnizati si neindemnizati) provin din constructii,
agricultura si industria lemnului.
In municipiul Bucuresti, judetul Ilfov si Giurgiu rata a fost constanta, comparativ cu luna
anterioara.
Cel mai ridicat nivel al ratei somajului a fost atins de judetul Vaslui (10,3%), urmat de
judetele: Mehedinti (9,8%), Teleorman (8,6%), Dolj (8,5%), Gorj (8,0%), Covasna (7,9%) si Alba
(7,9%).
Nivelul minim al ratei somajului in luna ianuarie, de 1,4%, se inregistreaza in judetul Ilfov.
Amplitudinea, de 8,9 puncte procentuale, creste fata de luna decembrie a anului 2008 cu 0,1 pp,
crestere datorata in mare parte nivelului de maxim detinut de judetul Vaslui.
Din analiza datelor prezentate se poate concluziona ca somajul se incadreaza in trendul
ascendent specific acestei perioade de recesiune economica. Un rol important in ocuparea
persoanelor inregistrate in evidentele agentiei si in armonizarea actiunilor la nivel micro si macro
economic il au masurile si initiativele locale, ale agentilor economici si ale organelor administrativ-
teritoriale.
Totodata vor fi intensificate actiunile de mediatizare a masurilor pe care serviciul public de
ocupare le implementeaza in vederea asigurarii unui echilibru intre oferta si cererea pe piata muncii.

Cluj
Statisticile din teritoriu sunt cu mult mai ingrijoratoare decat cifrele centralizate la nivelul
ANOFM. Economia Clujului, oras clasat anul trecut printre primele cinci cu boom economic pe
plan mondial, se prabuseste vizibil, iar numarul somerilor se dubleaza de la o luna la alta.
Cifrele AJOFM Cluj arata ca exista 12.300 de persoane care nu au loc de munca, iar dintre
acestea, doar 5.700 primesc ajutor de somaj. Previziunile conducerii institutiei arata ca, pana la 1
aprilie 2009, vor fi disponibilizati peste 10.000 de clujeni.

Timis
In Timis, judet in care, numai cu cateva luni in urma, angajatorii se plangeau de lipsa fortei
de munca, numarul somerilor inregistrati a ajuns la 6.267, dintre care 3.662 beneficiaza de
indemnizatii. Comparativ cu finele lunii octombrie, cand se inregistrau 4.601 someri, din care 2.204
in plata, numarul disponibilizatilor a crescut cu circa 25 de procente.
Se estimeaza ca pana in aprilie-mai rata somajului va fi peste 2,5% asta insemnand peste
8.500 de oameni fara loc de munca.

Sibiu
In municipiul Sibiu situatia este la fel de ingrijoratoare. De la inceputul anului, numarul
somerilor a ajuns la aproape 10.300. In fiecare zi, intre 200 si 250 de sibieni isi pierd locul de
munca.
De la inceputul anului 2009, 10.297 de sibieni au ramas someri. Cifra ar putea urca la
50.000 de someri, respectiv echivalentul populatiei municipiului Medias. Pentru a putea gestiona
aceasta situatie, ITM Sibiu si Blocul National Sindical intentioneaza sa infiinteze un centru de criza
pentru consilierea somerilor.

Brasov
Rata somajului in judetul Brasov a crescut, in prima luna din 2009, cu 0,43 puncte
procentuale, ajungand astfel la 4,76%. Concret, in ianuarie au intrat in evidenta AJOFM Brasov
2.199 persoane si au iesit din scripte 951. Numarul total al persoanelor inregistrate la AJOFM

23

Brasov a ajuns la 11.903, dintre care 5.677 femei, fata de 10.655, cate erau in ultima luna a anului
trecut. 74,04% dintre someri nu au studii medii.
Din totalul persoanelor aflate in evidenta agentiei, 4.529 persoane beneficiaza de
indemnizatie de somaj, 1.667 sunt beneficiare de venit de completare (disponibilizati), iar 4.372
persoane sunt beneficiare de venit minim garantat. Restul de 1.335 de persoane nu au niciun venit.
Pentru aceasta luna, la AJOFM Brasov au fost transmise notificari privind disponibilizarea a 1.741
persoane, de la 14 agenti economici. Iar in martie vor fi concediate 788 de persoane.

Iasi
Potrivit datelor statistice inregistrate la nivel de judet, pana in luna martie, un numar de 690
de angajati au fost disponibilizati. purtator de cuvant la AJOFM Iasi a precizat ca„In urma
concedierilor facute, rata somajului a crescut de la 5,42 la suta in luna decembrie a anului trecut, la
5,74 la suta in prima luna a anului 2009”. Pe fondul crizei, combinatele de utilaj greu din Iasi au
decis sa faca reduceri de personal, respectiv 250 din cei 1.590 de angajati de la SC Fortus SA, in
timp ce pe lista plecarilor voluntare de la combinatului siderurgic Arcelor Mittal Iasi s-au inscris
deja 120 din cei 650 de angajati.

Prahova
Ultima statistica a AJOFM Prahova indica aproape 15.000 de someri aflati in plata in judet,
lor urmand sa li se adauge alte 3.500 de persoane pana la finele lunii aprilie. „Cifrele sunt
alarmante, in conditiile in care, tot anul trecut, 19 firme au disponibilizat 1.066 salariati. Acum, in
mai putin de o luna, 12 societati au anuntat trimiterea in somaj a 1.406 angajati, o pondere
importanta avand-o sectorul petrolier”

Hunedoara
Rata somajului in judetul Hunedoara a crescut cu peste 2 % in doar doua luni, iar pana in
luna aprilie aproape ca se va dubla.
Sunt anuntate concedieri in domeniul comertului si serviciilor. La finele lunii aprilie, vom
avea o rata a somajului de 8,5-9 la suta.Conform intentiilor anuntate in scris la AJOFM de catre
angajatorii hunedoreni, pana in luna aprilie, 2.500 de muncitori din judet vor ramane fara loc de
munca.Insa in estimarea AJOFM nu este inclusa reducerea de personal planuita in administratie la
care se adauga si plecarile voluntare de la combinatul din Hunedoara masura care nu intra in
statisticile de concedieri.

Maramures
Conform directorului executiv adjunct al AJOFM Maramures, in primele trei luni ale anului,
peste 600 de maramureseni si-au pierdut sau isi vor pierde locurile de munca. Rata somajului in
ianuarie va fi de circa 3,8% si va creste pana la 3,9% in februarie, respectiv 4% in luna martie.
Pentru luna martie sunt anuntate alte 430 de concedieri, in special din cadrul fostilor mari colosi
industriali, Cuprom si Remin.

Mures
In judetul Mures, numarul total de someri este de 12.094, respectiv o rata a somajului de
4,85%. Potrivit AJOFM Mures, 789 de persoane vor fi disponibilizate in judet in perioada
februarie-martie.
Agentii economici au anuntat ca fac concedieri, din domenii precum fabricarea mobilei,
articole de imbracaminte, industrie chimica, prelucrarea lemnului, extractia petrolului, comert si
piata imobiliara.

Arad

24

Pe 23 februarie, au fost notificate catre AJOFM Arad un numar de 1.751 de disponibilizari
care sunt prognozate pentru perioada februarie-mai”. Cele mai multe disponibilizari, 677, sunt din
industria auto, respectiv fabricile care produc subansamble pentru masini.

Arges
Conducerea AJOMF ARGES a anuntat ca, in perioada februarie-aprilie 2009, numarul de
persoane disponibilizate va fi de 2.220.
Insa principalul angajator din Arges, Uzina Dacia, cu sprijinul guvernului, a reusit sa
relanseze productia de masini si, in acest an, nu va concedia nicio persoana, cu exceptia celor cu
contracte pe perioada determinata. Daca Dacia va produce, in urmatoarele luni isi vor reveni si
furnizorii ei. Probleme vor fi pe piata constructiilor, deoarece comenzile firmelor de profil nu mai
sunt atat de mari ca anul trecut.

2.8. Rata somajului in tarile din UE

Rata ocuparii s-a redus in ultimul trimestru al anului trecut cu 0,3% atat in Uniunea
Europeana (UE), cat si in zona euro, fata de cele trei luni anterioare, dupa ce si in trimestrul anterior
fusesera raportate diminuari ale ocuparii fata de perioada precedenta.
Astfel, in trimestrul al patrulea al anului trecut numarul persoanelor din Uniunea Europeana
(UE) care aveau un loc de munca a scazut cu 672.000 fata de intervalul iulie-septembrie 2008. In
zona euro, numarul persoanelor ocupate s-a redus cu 453.000 in aceeasi perioada, potrivit Eurostat.
In schimb, in octombrie-decembrie 2008 rata ocuparii a stagnat comparativ cu ultimul
trimestru din 2007.
Pe ansamblul anului trecut, ocuparea a crescut cu 0,8% (1,76 milioane persoane) in UE, cu
un procent similar sporind si in zona euro, unde numarul persoanelor ocupate a crescut cu 1,137
milioane, potrivit Newsin.
In ultimul trimestru din 2008, cele mai mari rate de crestere a ocuparii au fost inregistrate in
Polonia, de 3%, Slovenia, de 2,2%, Slovacia si Bulgaria, de 2,1%, in timp ce rata ocuparii a scazut
cel mai mult in Letonia, cu 5,4%, si Spania, cu 3%, fata de perioada echivalenta din 2007.
Rata somajului din zona euro a urcat in februarie la 8,5%, arata datele oficiale publicate
miercuri, ceea ce subliniaza viteza de deteriorare a conditiilor economice, inaintea intrunirii
consiliului de politica monetara al Bancii Centrale Europene (BCE), de joi.
Datele revizuite din ianuarie, privind rata somajului din zona euro, arata un nivel de 8,3% al
somajului, potrivit Eurostat, biroul de statistica al Uniunii Europene (UE).
Economistii chestionati de Reuters estimasera o rata a somajului de 8,3% in februarie.
Numarul persoanelor ramase fara loc de munca a urcat in februarie cu 319.000, la 13,486 milioane
someri in zona euro, in timp ce numarul acestora a crescut cu 478.000, la 19,156 milioane someri,
in cele 27 de statele ale UE.
In cadrul zonei euro, Irlanda si Spania se confrunta cu cea mai mare crestere a numarului
somerilor in februarie, ambele avand o crestere cu 0,7%, la 10% si respectiv 15,5%.
Rata somajului a urcat in toate statele din zona euro pentru care datele au fost disponibile, in
afara de Olanda, unde s-a mentinut la 2,7%, pentru a saptea luna consecutiv.
Rata somajului creste in Spania cu cea mai mare viteza inregistrata in intreaga Uniune
Europeana.
Numarul ridicat al celor fara loc de munca indeparteaza tot mai mult tara de media
europeana, noteaza El Periodico, amintind ca, in luna decembrie a anului trecut, rata somajului era
cea mai ridicata din UE, cu 14,4%, si dubla fata de media europeana.
Potrivit datelor Eurostat, rata somajului spaniol este aproape dublul mediei zonei euro, care
a inregistrat 8% in ultima luna a lui 2008.
Spania este tara din zona euro care a suferit cea mai mare crestere a ratei somajului, 5,7
puncte procentuale, in vreme ce media acestei cresteri a fost de 0,8% in 2008.Somajul in randul

25

tinerilor (sub 25 de ani) a crescut de cinci ori mai mult in Spania, comparativ cu media UE - 29,5%
in luna decembrie a anului trecut, cu 10 puncte procentuale mai mult fata de anul anterior.
Olanda este tara din UE care are cea mai scazuta rata a somajului (2,7%), in vreme ce tarile
cu cel mai ridicat nivel de someri sunt, dupa Spania, Letonia (10,4%), Slovacia (9,4%) si Estonia
(9,2%
Rata somajului din Ungaria a crescut pana la nivelul record de 9,1% din populatia activa, in
intervalul decembrie-februarie, pentru prima oara in ultimii 12 ani.
Datele privind rata record a somajului vin in contextul in care guvernul Ungariei se asteapta
ca economia sa se comprime cu 5% anul acesta, dupa ce anuntase anterior o scadere a produsului
intern brut (PIB) intre 3 si 3,5%, relateaza Newsin.
Potrivit datelor biroului ungar de statistica rata somajului pentru perioada noiembrie-
ianuarie fusese de 8,4%. Rata medie a somajului in Uniunea Europeana a fost de 7.6 % in ianuarie,
conform datelor Eurostat.
Ungaria este printre tarile europene cele mai afectate de criza. Moneda ungara, forintul, a
atins niveluri record de depreciere fata de euro in ultima perioada, iar analistii avertizeaza ca
incertitudinea politica actuala va afecta si mai mult pietele si increderea investitorilor.
Numarul de someri din cele 27 de state ale Uniunii Europene a crescut cu peste 2,19
milioane intr-un an, ajungand la 18,412 milioane in ianuarie 2009, in timp ce rata somajului din
zona euro a atins 8,2%.
Rata somajului in randul barbatilor din UE a urcat la 7,5% in ianuarie 2009, de la 6,3% in
aceeasi luna din anul precedent, si la 7,8%, de la 7,4%, in cazul femeilor, potrivit Newsin.
In zona euro, 13,036 milioane de persoane erau in somaj in prima luna din 2009, cu peste
1,641 milioane mai mult fata de ianuarie 2008, pe fondul agravarii crizei economice mondiale. Rata
somajului a urcat la 7,9% pentru barbatii din zona euro de la 6,5% in ianuarie 2008, iar rata
somajului feminin a ajuns la 8,6% de la 8,2% in acelasi interval.
Fata de luna precedenta, rata somajului din UE a crescut in ianuarie cu 0,1 puncte
procentuale (386.000 persoane), pana la 7,6%, in timp ce, in cele 16 state care fac parte din zona
euro, numarul somerilor a crescut in ianuarie cu 256.000 fata de decembrie, rata somajului ajungand
la 8,2%.
Cele mai mici rate ale somajului au fost inregistrate in Olanda (2,8%) si Austria (4%), in
timp ce Spania a inregistrat cea mai mare rata a somajului, de 14,8%. Letonia se situa pe locul al
doilea, cu o rata a somajului de 12,3%.
In SUA, rata somajului a urcat in ianuarie cu 0,4 puncte procentuale fata de luna anterioara,
la 7,6%.
Pentru Romania, ultimele date publicate de Eurostat sunt pentru al treilea trimestru din
2008, cand rata somajului era de 5,8%.

CAP. III. PREVIZIUNI SI CONCLUZII

3.1. Previziuni privind rata somajului

Se stie ca actuala criza financiara a lovit mai multe tari. Ca atare, nici Romania nu a fost
ocolita. Conform evaluarilor deja existente, criza a afectat mai multe sectoare de activitate, precum:
constructiile, imobiliarele, sectorul alimentar, textil, industria auto sau metalurgica. Astfel ca
angajatorii sunt rezervati in ceea ce priveste activitatea de angajare in primele luni ale anului 2009.
Cel putin asa reiese din studiul „Perspectivele angajarii de forta de munca” in Romania, realizat de
Manpower.

26

Potrivit studiului, 58% dintre angajatori nu anticipeaza nici o schimbare in perspectivele de
angajare, 28% dintre acestia se asteapta sa creasca numarul de angajati in trimestrul urmator, iar
12% dintre ei anticipeaza o scadere a activitatii de angajare. Restul de 2% nu stiu la ce sa se astepte
in acest an. Pentru primul trimestru al anului 2009 se arata o previziune neta de angajare de 16%.
(previziunea neta de angajare = diferenta dintre procentul de angajatori care anticipeaza o crestere a
volumului total de angajari si procentul de angajatori care prevad o scadere a angajarilor in
compania lor, in trimestrul urmator).
Rudolf Fedorovici, Consultant HR in cadrul ADVICE Human Resources, este de parere ca
aceste previziuni sunt strans legate de planurile de dezvoltare ale companiilor. Oricum, lucrurile
sunt neclare, pentru ca in acest moment nu exista decat speculatii despre modul in care se va
dezvolta piata. Fedorovici interpreteaza rezultatele de mai sus dintr-o alta perspectiva: „58%
anticipeaza stagnarea dezvoltarii sau nu au nici cea mai vaga idee despre ce va urma, 28%
asteapta o continuare a dezvoltarii sau nu sunt constienti inca de ce ii asteapta, iar 12% au fost
deja afectati si nu prea mai au sperante.”
Din domeniul bancar, Monica Bunea, Head of Recruitment Department in cadrul Bank of
Cyprus, spune ca planurile de recrutare din interiorul companiei au suportat modificari, deoarece se
prevede o stagnare a procesului de recrutare sau chiar o scadere a acestuia. Ea subliniaza ca acest
fenomen este inregistrat in intregul sector bancar. De asemenea, in planurile bancii in cauza
figureaza sa-si acopere nevoile cu resurse interne, pe cat posibil, si sa apeleze la recrutarea externa,
doar ca masura finala.
Si la compania Syngenta Romania activitatea este precauta. Planurile tin cont atat de
costurile proceselor de recrutare, cat si de valoarea adaugata pe care o va aduce noul angajat in
companie. Concret, planurile de recrutare ale firmei sunt concentrate, in 2009, pe domeniul tehnic si
pe vanzari.
Potrivit studiului Manpower, in noua dintre cele zece sectoare de activitate analizate,
angajatorii prognozeaza valori pozitive in perioada ianuarie-martie 2009. Valori negative de 15% se
inregistreaza doar in sectoarele Energie electrica, gaze si apa, astfel ca se anunta o perioada dificila
pentru cei care isi doresc un loc de munca in aceste domenii.
In celelalte sectoare de activitate exista un trend pozitiv de angajare, cele mai mari valori, de
36%, inregistandu-se in sectoarele finante, asigurari, servicii imobiliare si servicii de afaceri.
Previziunea a crescut cu 14 procente fata de trimestrul 4 al anului trecut.
In sectoare de activitate, precum: transportul, depozitarea, comunicatiile si comertul cu
ridicata si cu amanuntul, Previziunea neta de angajare este de 23%, respectiv 24%.
Desi perspectiva de angajare prezinta o crestere de 3% fata de trimestrul anterior, in sectorul
transport, depozitare si comunicatii s-a inregistrat o scadere fata de trimestrul 2 al anului 2008, de
11%. Si in sectorul comertului se observa o usoara scadere de trei puncte procentuale fata de
trimestrul 4 al anului 2008.
Un grad moderat de optimism se inregistreaza in randul angajatorilor din sectorul hoteluri si
restaurante care anticipeaza o crestere de 18% a recrutarilor pentru primul trimestru al acestui an.
Comparativ cu trimestrul anterior, se observa o scadere de sapte procente.
In sectorul agricultura, vanatoare, silvicultura si pescuit, angajatorii sunt rezervati privind
evolutia activitatii de angajare pentru trimestrul 1 al anului 2009, cresterea fiind de numai 4%.
Astfel, ei anticipeaza o scadere majora a angajarilor fata de trimestrul anterior, rezultand o
diferenta de 12% a perspectivei de angajare.
Comparativ cu trimestrul anterior, intentiile de angajare devin mai precaute si in industria
prelucratoare, unde angajatorii din acest sector vorbesc despre o previziune neta de angajare de 14%
in perioada ianuarie-martie 2009.
Potrivit angajatorilor din sectorul constructiilor, previziunea de angajare din primele trei luni
ale anului 2009 se situeaza la 6%, ceea ce indica un grad ridicat de prudenta, inregistrandu-se o
diminuare de sapte puncte procentuale fata de trimestrul trecut si o scadere substantiala de 44%
comparativ cu trimestrul 3 al anului trecut.

27

Consultantul in HR, Rudolf Fedorovici, nu este de acord cu previziunea pozitiva din studiu
legata de sectoarele financiar si imobiliar, mai ales ca in aceste domenii se inregistreaza o rata de
angajare negativa. „Previziunile noastre sunt pesimiste daca ne referim la industriile din sistemul
financiar si la cele legate organic de pietele externe, care au fost afectate de criza. Acele companii
care depind direct de credite sau de finantari, fie ele finantari interne sau externe, sunt active in
domenii care nu isi pot derula activitatea fara sa simta influenta crizei financiare. Ele vor resimti cel
mai grav efectele acesteia”.
Pentru a-si mentine businessul si pentru a realiza profit, majoritatea sectoarelor de activitate
trebuie sa faca fata actualei situatii si sa adopte politici sanatoase, e de parere Monica Bunea, de la
Bank of Cyprus. In opinia sa, despre firmele care vor reusi sa depaseasca aceasta situatie pana la
jumatatea anului 2009 se va putea spune ca au trecut cu succes criza.
Din perspectiva specialistilor in resurse umane, anul 2009 va fi unul cu multe provocari.
Previziunile referitoare la activitatea de angajare sunt „retinute” in majoritatea industriilor si
companiilor, nu doar de pe piata locala, ci si pe cea internationala.
In ciuda previziunilor usor optimiste care reies din studiu, unele domenii sunt deja grav
afectate: domeniul imobiliar si cel al constructiilor, sectorul financiar-bancar, producatorii din zona
constructiilor de masini, cei din ariile industriale preponderent exportatoare sau producatorii din
industria usoara. Urmeaza ariile si industriile a caror dezvoltare depind de cele deja enumerate:
productia si distributia materialelor de constructii, proiectare, finisaje, mobila si accesorii, serviciile
financiare, produsele si serviciile de folosinta indelungata, industriile producatoare de piese si
subansambluri industriale.
Cu toate acestea, nici unul dintre domeniile enumerate mai sus nu e in totalitate „inghetat”.
„Inca este activitate, iar acest lucru inseamna angajari in Romania pentru 2009. Mai mult, toate
celelalte domenii sunt doar usor afectate sau chiar deloc”, semnaleaza consultantul in resurse
umane, Rudolf Fedorovici.
De exemplu, domeniul serviciilor medicale private, zona productiei de bunuri de larg
consum, agricultura, retailul modern si firmele care asigura logistica, serviciile din categoria BPO,
sunt doar cateva dintre sectoarele de activitate care isi vor continua dezvoltarea.
O alta previziune vine din partea Monicai Bunea, Head of Recruitment Department in cadrul
Bank of Cyprus, care spune ca angajarea va fi in mod cert limitata la nivel national. „Romania va
trece printr-o perioada deficila in privinta recrutarii dupa care ar trebui sa ne asteptam la un
recul, dar nu mai devreme de 2010”.
De aceeasi parere este si Cristina Pintilie, HR Manager in cadrul Syngenta Romania, care
sustine ca activitatile de angajare vor cunoaste o scadere drastica, fapt care va duce la o saturatie
artificiala a pietei fortei de munca.
Se pare ca piata romaneasca de capital uman va suporta modificari importante. Companiile
vor dori sa isi mareasca profiturile sau sa le mentina la aceleasi niveluri, iar anul 2009 va sta sub
semnul eficientizarii costurilor. In conditiile in care planurile de angajare vor fi mentinute la nivelul
anului trecut sau vor fi diminuate, este posibil ca Romania sa se confrunte cu un exces de forta de
munca pe o piata cu mai putine cereri.
„De aceea - spune Cristina Pintilie - migratia, in special catre Europa de Vest, nu mai este
o solutie. Angajatii restructurati sau candidatii care vor gasi foarte greu un loc de munca se vor
orienta catre sectoare mai putin influentate de criza mondiala, vor investi in afaceri personale sau
vor migra catre Orientul Mijlociu, de exemplu, unde inca exista o cerere insemnata de forta de
munca”.
Un ton mai pesimist a fost adoptat de Ministerul Muncii, care la jumatatea lunii decembrie
2008 a estimat ca numarul angajatilor care vor fi disponibilizati pana in aprilie 2009 va ajunge la
43.000, cu 9.000 mai mult decat cifrele anuntate la inceputul lunii decembrie 2008. Nici
reprezentantii patronatelor nu sunt prea optimisti. Acestia apreciaza ca peste 300.000 de angajati din
industria textila, agricultura, sectorul alimentar si constructii vor ramane fara locuri de munca pana
la sfarsitul anului 2009, ridicand numarul somerilor la peste 680.000.

28

Potrivit Comisiei Nationale de Prognoza din cadrul Comisiei Europene, in Romania, anul
acesta, rata somajului va creste la 6,4% comparativ cu 6,1%, cat s-a inregistrat anul trecut. Totusi,
CE apreciaza o scadere a somajului in 2010, la 6,1%.
Pentru primele trei luni ale acestui an, in sase din cele opt regiuni analizate, angajatorii au
anticipat o activitate de recrutare pozitiva. Cele mai ridicate valori s-au inregistrat in regiunile
Nord-Vest si in Bucuresti & Ilfov, unde erau previzionate perspective de angajare de 27% si
respectiv 23%.
La un nivel ridicat se vor mentine si previziunile de angajare din regiunea de Centru si Sud,
unde se inregistreaza Previziuni nete de angajare de 17%. Acelasi ton optimist (15%) este adoptat si
de angajatorii din regiunea de Sud-Est.
De cealalta parte, companiile din regiunea de Nord-Est sunt nesiguri privind evolutia pietei
fortei de munca pentru trimestrul urmator, raportand o Previziune neta de angajare de -2%.
Comparativ cu trimestrul 4 al anului 2008 se inregistreaza o scadere a intentiilor de
angajare, care se reflecta printr-o scadere a previziunii in sapte din cele opt regiuni. Angajatorii din
regiunea de Vest inregistreaza o descrestere a intentiilor de angajare de 19%, iar cei din regiunea de
Nord-Est, de 9%.
Raportul arata ca angajatorii din 25 de tari din cele 33 analizate de Manpower, se asteapta sa
creasca activitatea de angajare in trimestrul 1 al anului 2009, in timp ce opt tari raporteaza
previziuni negative de angajare.
Este de mentionat faptul ca in 22 din tarile unde sunt disponibile date comparative de la an
la an, optimismul a scazut comparativ cu perioada similara a anului trecut.
Previziunile de angajare cu cel mai ridicat grad de optimism pentru perioada ianuarie-martie
2009 sunt inregistrate in Peru, India, Costa Rica, Romania, Canada, Columbia, Africa de Sud,
Australia, Polonia, SUA si China. Cele mai slabe previziuni de angajare sunt raportate in Singapore,
Irlanda, Spania si Italia.
Studiul Manpower a fost realizat prin intervievarea unui esantion reprezentativ de 750 de
angajatori din Romania si a implicat intervievarea unui numar de peste 71.000 de directori de
resurse umane si directori de recrutare din organizatiile publice si private din mai multe tari: 59%
dintre respondenti provin din opt tari din America; 21% din 17 tari aflate in cadrul regiunii EMEA
(Europa, Orientul Mijlociu si Africa), iar 20% din opt tari si teritorii din regiunea Asia Pacific.

Criza economica isi face tot mai simtita prezenta in Romania. Autoritatile estimeaza doar
45.000 de someri pana in octombrie insa conform datelor Agentiei Nationale pentru Ocuparea
Fortei de Munca (ANOFM), in perioada 1 octombrie 2008-31 ianuarie 2009, 92.000 de romani au
ramas someri, iar anunturile primite de agentie in ceea ce priveste perioada urmatoare arata un viitor
sumbru. Sectoarele cele mai afectate, sunt constructiile, auto, textile, agricultura si chimia-
petrochimia.
Reprezentantii in domeniu au afirmat ca sute de mii de oameni vor ramane fara locuri de
munca pana la sfarsitul anului, daca activitatea din constructii nu se va intensifica si ca initiativa
statului de a concentra mai multe fonduri pentru infrastructura rutiera nu va rezolva problema daca
nu vor exista si bani pentru reconversie profesionala.
Adrian Izvoranu, directorul Aliantei Confederatiei Patronale din Romania afirma ca „O
treime dintre cei 600.000 de angajati din domeniu ar putea fi disponibilizati daca nu se vor lua
masuri rapide si concrete pentru a iesi din impas”. Potrivit acestuia, cele mai afectate vor fi marile
centre urbane, cum sunt Bucurestiul, Constanta sau Timisoara. Si agentiile imobiliare sunt pe
marginea prapastiei - aproape 20.000 de persoane vor ramane fara un venit, in cazul in care
cumparatorii de case vor fi la fel de putini.
Ministerul de Finante sustine ca in 2009 randul somerilor se va ingrosa cu circa 100.000 de
persoane, iar rata somajului va ajunge la 5,5%. Cel mai afectat domeniu va fi cel al constructiilor.
Vor mai avea de suferit si agricultura, industria sau exporturile.
Numarul somerilor va incepe sa scada in anul 2010, potrivit unui studiu al Guvernului.
Vestea proasta este insa ca pana la sfarsitul anului 2009, numarul romanilor care nu vor mai avea de

29

lucru va ajunge la peste 500 de mii. Conform previziunilor Executivului, rata somajului va scadea
in 2010 la 5% fata de 5,5% preconizata pentru anul acesta. Pana in 2012, numarul somerilor se va
diminua treptat, ajungand la 415.000 de persoane, adica o rata a somajului de 4,5%. Pe de alta parte,
castigul salarial mediu brut se va majora, ajungand la 2.340 de lei in 2012, in crestere cu aproape
30% fata de 2009.
Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca (ANOFM) confirma situatia observata
de agentiile private de recrutare a fortei de munca. Astfel, potrivit cifrelor oficiale, la sfarsitul lunii
ianuarie 2009, in Romania erau inregistrati 444.907 someri, cu 41.000 mai mult decat la finele lui
decembrie. Estimarea de la inceputul anului a ministrului Finantelor, Gheorghe Pogea, era ca
numarul somerilor va creste cu peste 100.000. In total, pana la sfarsitul anului 2009, vor fi
aproximativ 505.000 de romani fara loc de munca.

Industria auto si a textilelor, in pericol
Mihai Pasculescu, prim-vicepresedintele patronatului FEPAIUS a declarat ca circa
70.000-80.000 de angajati in domeniul textilelor isi vor pierde locurile de munca pana in vara, iar
pana la sfarsitul anului numarul acestora va depasi 120.000. El spune ca firmele autohtone
producatoare de textile sunt lovite de criza frontal, deoarece 80% dintre ele isi vindeau marfa in
Comunitatea Europeana. Cei mai multi someri din acest domeniu vor fi in zona Moldovei si in
sudul tarii.
Iar daca nici piata auto locala nu se redreseaza, alte 100.000 de locuri de munca, adica aproape
jumatate din numarul total din industrie , sunt in pericol de a fi desfiintate, conform reprezentantilor
sectorului auto. In Romania se produc 350.000 de masini pe an. Oamenii din domeniu spun insa ca
anul acesta piata locala va trece cu greu de pragul de 150.000 de unitati.

Agricultura si petrochimia
Printre cele mai afectate industrii din economia autohtona par a fi, la ora actuala, cea de
chimie si petrochimie si cea agroalimetara. „Pana in vara, din industria de chimie si petrochimie ar
putea fi disponibilizati aproximativ 30.000-40.000 de angajati daca nu se vor lua masuri imediate de
redresare a acestui sector.
Totodata, reprezentantii producatorilor din industria agroalimentara spun ca o cifra
asemanatoare de disponibilizari se intrevede si la ei.
Reprezentantii europeni au aratat ca situatia de pe piata muncii a inceput sa se inrautateasca
in majoritatea statelor membre in 2008, rata ocuparii fortei de munca in UE scazand cu 3 milioane
de locuri de munca. Ca urmare, rata somajului ar creste pana la 8% in UE (si 9% in zona euro) in
2009, urmand apoi sa creasca si in 2010.
Efectele negative se vor reflecta si in finantele publice, care vor avea, de asemenea, de
suferit de pe urma inversarii tendintei la nivelul veniturilor suplimentare fata de anii precedenti,
precum si a unei structuri a cresterii bazate in general mai putin pe impozite. Prin urmare, deficitul
global ar urma sa creasca in acest an in UE cu mai mult decat dublul sau, ajungand la 4% in 2009
(raportul fiind de aproximativ 1% fata de 4% in zona euro).

Incertitudini majore in conjunctura actuala
Comisia Europeana a aratat ca previziunile actuale sunt inconjurate in continuare de mari
incertitudini, economia mondiala confruntandu-se cu cea mai grava criza de la al doilea razboi
mondial iar riscurile care ameninta perspectivele de crestere sunt echilibrate.
Pe de o parte, impactul crizei financiare (inclusiv asupra sectorului imobiliar) si amploarea
“buclei de reactie negativa” intre sectorul financiar si sectorul real al economiei intra in categoria
“problema”, iar pe de alta parte, cresterea ar putea fi mai puternica decat se preconizeaza, daca, de
exemplu, pachetele fiscale vor restabili increderea investitorilor si consumatorilor mai rapid decat
s-a prevazut

30

Criza economica mondiala ar putea trimite in somaj pana la 51 de milioane de persoane,
daca situaţia continua sa se deterioreze, au avertizat reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii
(BIM), in raportul despre piaţa muncii in 2009.
Anul trecut populaţia globului era de aproximativ 6,7 miliarde de persoane.
Reprezentanţii Biroului Internaţional al Muncii afirma ca, comparativ cu 2007, numarul
somerilor ar putea creste pe plan mondial cu 18-30 de milioane si chiar cu 51 de milioane, daca
situaţia continua sa se deterioreze.
In conformitate cu acest ultim scenariu, cel mai nefavorabil, numarul somerilor de pe plan
mondial ar putea avansa la 230 de milioane, comparativ cu 190 de milioane in 2008 si 179 de
milioane in 2007, estimeaza BIM.
Raportul arata si ca “mai mult de 200 de milioane de oameni, cei mai mulţi din economiile
in dezvoltare, ar putea ingrosa randurile muncitorilor extrem de saraci”, daca se va concretiza
“scenariul cel mai pesimist”.

3.2. Concluzii

Somajul este astazi unul din fenomenele cele mai putin acceptate care afecteaza economiil
tuturor tarilor.
Somajul a devenit o problema, odata cu dezvoltarea industriala, incepand cu a doua jumatate
a secolului al XVIII-lea, in perioadele de recesiune, cand intreprinderile industriale isi micsorau
productia si, ca urmare, eliberau un numar important de muncitori, care deveneau someri
Cel mai adesea, somajul contemporan este abordat si analizat ca un dezechilibru al pietei
muncii la nivel national, ca un loc de intalnire, si de confruntare intre cererea globala si oferta
globala de munca.
Piata muncii nu functioneaza, ca o piata obisnuita atat din cauza restrictionarilor legislative
(patronat, sindicate) si a raportului de forte dintre acestia. Piata contemporana a muncii se poate afla
fie in situatia de echilibru, adica de subocupare sau supraocupare. Prin politicile sociale promovate
de guvernele tuturor tarilor, se tind spre realizarea unui grad de ocpare (deplina) a populatiei active
cat mai apropiat de ocuparea deplina. Potrivit opiniilor diferitilor economisti romani si straini,
realizarea unui grad de ocupare deplina este considerata aproape imposibila, declarand ca este
satisfacator un grad de ocupare 97-98%, respectiv de neocupare de 2-3%.
Ritmul de crestere economica, in conditiile unei productivitati a muncii ridicate, nu mai este
capabil sa creeze noi locuri de munca, astfel incat sa asigure o ocupare deplina. Pe piata muncii,
decalajul intre cererea de munca si oferta de munca este in defavoarea ultimei. Dezechilibre de
amploare se manifesta pe segmentul de piata al fortei de munca tinere, care au drept cauza lipsa nu
numai de locuri de munca, ci si a unei pregatiri profesionale, in discordanta cu structura cererii
pietei muncii. Exista si cauze de ordin subiectiv, ce tin de comportamentul retinut al agentilor
economici de a angaja tineri fie din cauza lipsei lor de experienta, fie ca acestia nu se incadreaza in
disciplina muncii.
Pe plan economic, se disting consecintele negative ale somajului la nivel national si la nivel
de individ - familie.
Multitudinea de efecte negative ale somajului pentru societate si individ justifica pe deplin
ingrijorarea guvernelor statelor lumii in fata acestui flagel si preocuparea pentru a gasi solutii de
ocupare a fortei de munca la un grad cat mai inalt
Existenta in Romania a unui somaj cronic de lunga durata, ce a generat criza ocuparii fortei
de munca, impune cu necesitate o politica activa de ocupare, care sa vizeze obiective la nivel micro
si macroeconomic.
Principalele actiuni, masuri de promovare a politicilor active sunt: organizarea de cursuri de
calificare pentru cei care vin pe piata muncii fara o calificare corespunzatoare si recalificarea
somerilor in concordanta cu structura profesionala a locurilor de munca; stimularea agentilor
economici, prin parghii economico-financiare, in extinderea activitatii economice; incurajarea
investitiilor, prin acordarea de facilitati in vederea relansarii si cresterii economice, a crearii de noi

31

locuri de munca; acordarea de facilitati intreprinderilor care angajeaza someri de lunga durata,
precum si tineri; incurajarea efectuarii unor lucrari de utilitate publica, pe plan local si national;
dezvoltarea serviciilor publice in limite rationale, a serviciilor industriale etc.; extinderea ocuparii
atipice: ocuparea pe timp de munca partial, ocuparea temporara, munca la domiciliu, munca
independenta si alte forme de ocupare.
Natura somajului in Romania s-a schimbat, componenta structurala devenind preponderenta,
iar resorbtia acesteia este mult mai dificila si necesita programe si masuri active din partea puterii
publice, pentru a asigura atat racordarea economiei romanesti la cea europeana, cat si transformarile
sociale necesare crearii unui mediu de afaceri sanatos si modern.
De-a lungul perioadei 1991-2008 putem remarca imbunatatirea situatiei somajului in
Romania.
Insa, in anul 2009, datorita crizei financiare la nivel teritorial, numarul de someri a crescut in
toate judetele si in municipiul Bucuresti, cresterile cele mai importante inregistrandu-se in judetele
Bacau, Valcea, Prahova, Galati, Constanta, Alba, Neamt, Hunedoara si Cluj.

32

BIBLIOGRAFIE

1. Angelescu, C., Ciucur, D., Dinu, M., Gavrila, I., Ghita, P. T., Popescu, C., „Economie”,
Editia a saptea, Ed. Economica, 2008
2. Connel, Mc., Brue, S., „Economics – principles, problems and policies”, Ed. Mc Graw –
Hill, New York, 1996
3. Dornbusch, R., Fischer, S., Startz, R., „Macroeconomie”, Ed. Economica, Bucuresti,
2007
4. Lipsey, R., Chrystal, A., „Principiile economiei”, Ed. Economica, Bucuresti, 2002
5. Neagu, G., „Educatie, insertie si mobilitate profesionala”, in Calitatea vietii, XV, nr.
1-2/2004
6. Pavelescu, F. M., „Comportamentul ofertei de forta de munca in contextul transformarii
economiei”, in Oeconomica nr. 1/2003
7. Stan, M.-D., „Excluziunea pe piata muncii”, in Calitatea vietii, XV, nr. 3-4/2004
8. Stiglitz, J., Walsh, C., „Economie”, Ed. Economica, Bucuresti, 2005

*

9. Albu, C., Dan, D., „Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) – martie
1994”, in Revista Romana de Statistica, nr. 10-11/(1994)
10. Ancheta asupra fortei de munca in gospodarii (AMIGO) 1994, 2003, 2004, 2005
11. Anuarul Statistic al Romaniei 1991, 1996, 2003, 2004
12. Conditiile de viata ale populatiei din Romania, Institutul National de Statistica,
Bucuresti, 2003
13. Evenimentul Zilei, „Harta somajului pe trimp de criza”, Marti, 24 Februarie 2009
14. Proiectia principalilor indicatori macroeconomice in perioada 2006-2010, Comisia
Nationala de Prognoza, 2006
15. Raport anual 2004, Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca, 2005
19. „Somajul in sens BIM din Romania”, in Revista Romana de Statistica, nr. 4/1995

**

20. http://ec.europa.eu
21. http://info-criza.ro
22. http://www.anofm.ro
23. http://www.bnr.ro
24. http://www.eurostat.com
25. http://www.insse.ro
26. http://www.hotnews.ro

33

Evolutia ratei somajului

More Related Content

What's hot

Similar to Evolutia ratei somajului

More from Miu Alexandru

Evolutia ratei somajului