Diversificarea  sortimentului  legumicol  prin introducerea în cultură a unor specii mai puţin cultivate (Rheum rhabarbarum –revent),  din  diverse  zone  ale  lumii  (Tragopogon  porrifolius – scorţonera), din flora spontană (Allium ursinum – leurdă, Armoracia rusticana – hrean, Ornithogalum umbelatum – ceapa ciorii), tolerante la stresul termo-hidric

1. S.C.D.L.
IERNUT
Str. Energeticianului, Nr. 1/A, Jud. MURES, COD FISCAL RO 1229950
Tel.& Fax. 0265471407, e-mail: scdl_iernut@yahoo.com; www.scdliernut.ro
ADER 2020
P.S.: 1.1.12 – ETAPA I - 2011
„Diversificarea sortimentului legumicol prin introducerea în
cultură a unor specii mai puţin cultivate (Rheum rhabarbarum –
revent), din diverse zone ale lumii (Tragopogon porrifolius –
scorţonera), din flora spontană (Allium ursinum – leurdă,
Armoracia rusticana – hrean, Ornithogalum umbelatum –
ceapa ciorii), tolerante la stresul termo-hidric”
S.C.D.L. IERNUT – PARTENERI: – I.C.D.L.F. VIDRA
– S.C.D.L. BACAU
– S.C.D.L. BUZAU

2. ADER 2020 – 1.1.12 -2011
1. Obiectivul proiectului: Adaptarea tehnologiilor de cultura a
plantelor si de cresterea animalelor pentru diminuarea
efectelor schimbarilor climatice.
Obiectivul specific: Metode de inventariere, monitorizare,
protectie, ameliorare si utilizare durabila a resurselor
naturale ale agroecosistemelor (sol, apa, clima, resurse
genetice vegetale si animale).
2. Rezultate preconizate pentru atingerea obiectivului:
Identificarea de specii legumicole autohtone şi alohtone
aclimatizate, tolerante la stresul hidro-termic provenite din
areale de origine sau cultură, proxime arealului temperat
continental excesiv. Ghiduri de bune practici agricole şi de
mediu; tehnologii cadru de cultură.
3. Obiectivul fazei: FAZA 1 - Studiu de caz - Cercetări vizând
identificarea genotipurilor în areale legumicole specifice

3. ADER 2020 – 1.1.12 -2011
4. Activităţi preconizate pentru atingerea obiectivului fazei:
Nr. Parteneri/ Activităţi
crt acronim
1. CO – SCDL Activitate 1.1 Identificarea genotipurilor în
IERNUT
zona Transilvaniei
2. P1 – ICDLF Activitate 1.2 Identificarea genotipurilor în
VIDRA
zona de sud
3. P2 – SCDL Activitate 1.3 Identificarea genotipurilor în
BACAU
zona Moldovei
4. P3 – SCDL Activitate 1.4 Identificarea genotipurilor în
BUZAU
zona Munteniei

4. S.C.D.L. IERNUT are în studiu:
- leurda
- revent
- scorţonera
- hreanul
- ceapa ciorii

5. CO – S.C.D.L. IERNUT – Activitate 1.1 -
Identificarea genotipurilor în zona Transilvaniei
Solul din bazinul legumicol se caracterizeză printr-un
conţinut ridicat în argilă fiind un sol de tip argilo-iluvial (preluvosol),
cu conţinutul în humus stabil de până la 3%, raportul C/N 10%, iar
M.O. 2-2,5%.
Aprovizionarea cu elemente nutritive este medie, conţinutul
în N fiind cuprins între 1 şi 3 mg/100 g sol, cel de fosfor între 1 şi
1,5 mg/100 g sol, potasiul între 2 şi 15 mg/100 g sol, calciul variază
între 16 şi 40 mg, la 100 g sol şi magneziul între 4,8 şi 7,2 mg/100 g
sol. Concentraţia în săruri este variabilă între 0,03 şi 0,07.
Reacţia solului este uşor acidă spre neutră, pH = 6,3-7.
Solul pe care se cultivă legumele, pe lângă o fertilitate
ridicată, conţinut mare de humus, trebuie să fie uşor, afânat, reavăn,
cu reacţie uşor acidă (pH între 6 şi 7).
Clima este de tip continental, cu veri potrivit de calde, cu
ierni moderate reci, cu treceri destul de bruşte de la un anotimp la

6. Leurda – Allium ursinum – LEURDA
„adăugată lângă orice aliment
leurda îl transformă în
medicament” – numită şi
usturoiţă este cunoscută ca leac
din timpuri imemoriale. Dacii o
numeau AIURDA şi o foloseau
pentru bolile rinichilor ca
depurativ. Având proprietăţi
asemănătoare usturoiului, leurda
este folosită ca detoxifiant de
primăvară, pentru curăţarea
sângelui a plămânilor şi a
tractului digestiv.

7. Revent – Rheum rhabarbarum –
„o legumă specifică ardealului”. REVENT
Peţiolul reventului are un gust
acrişor ce conţine: 1,2 - 2,2 %
glucide, acizi organici, lactic, molic,
oxalic şi 0,5% substanţe proteice.
Conţine vitamina C 10-15 mg/100 g
produs proaspăt şi săruri minerale K,
Ca.
Pentru aceste considerente se
foloseşte cu mare succes în arta
culinară în prepararea tartelor,
checurilor, compoturilor şi chiar a
gemurilor.

8. P1 – ICDLF VIDRA – Activitate 1.2 -
Identificarea genotipurilor în zona de sud
Caracteristicile chimice ale solului brun-roşcat, sub
tehnologii şi culturi diferite, determinate pe stratul 0-20
cm, au următoarele valori: pH 6,89-6,90, conţinutul în
humus 1,50-1,56%, azot total 0,09-0,12%, fosfor mobil
90-106 ppm, potasiu mobil 232-261 ppm.
Climatul zonei în care este ampasat institutul este
temperat continental, cu nuanţe excesive, caracterizat
prin ierni aspre, veri călduroase, cu arşiţă, media
multianuală a lunii celei mai calde este de 21,8 grade C.

9. HREANUL – Armoracia rusticana
Hreanul este o legumă perenă, de la care se consumă
pulpa albă cu gust foarte picant cu multiple întrebuinţări în
arta culinară. Este cultivat şi ca plantă medicinală. El poate
fi folosit în stare proaspătă precum şi la prepararea unor
sosuri picante în amestec cu unele salate sau în amestec cu
miere de albine.
Din punct de vedere al condiţiilor pedoclimatice zona
Vidra corespunde într-o mare măsură cerinţelor hreanului.
Hreanul preferă soluri cu textură mijlocie, argilo-
nisipoase. Pe solurile prea uşoare sau nisipoase, rădăcinile
se lignifică şi sunt de calitate inferioară, iar pe cele grele se
ramifică puternic şi se scot greu. În zona Vidra care se
caracterizează prin soluri grele rădăcina hreanului se
ramifică, de aceea în lunile iunie şi august se aplică
copcitul ramificaţiilor.

10. Pentru înfiinţarea experienţei au
fost confecţionaţi butaţi dintr-o
populaţie locală existentă în zona
Hreanul
Vidra.
Butaşii au fost realizaţi din
ramificaţiile rădăcinilor şi au avut o
lungime de 15cm şi grosimea de 1-
2cm. Când s-a făcut detaşarea
butaşilor aceştia au fost tăiaţi oblic
la partea inferioară, în vederea
respectării polarităţii la plantare. De
asemenea au fost înlăturaţi mugurii
dorminzi existenţi pe rădăcini prin
frecarea acestora cu o cârpă aspră
fără a distruge epiderma. Pe fiecare
butaşi au fost lăsaţi numai mugurii
de la extremităţi. Peste iarnă butaşii
se vor păstra stratificaţi în nisip.

11. P2 – S.C.D.L. BACAU – Activitate 1.3 -
Identificarea genotipurilor în zona Moldovei
S.C.D.L. BACAU au in studiu: revent, leurda,
scortonera si hrean, dar se remarca zona prin scortonera
alba (barba caprei). Se cultivă pentru rădăcinile sale care
se mănâncă prăjite sau fierte.
Se consumă şi frunzele din rozetă pentru asezonarea
unor salate.
Conţinutul în inulină, face din salsifis o legumă
apreciată în hrana diabeticilor.
Ca legumă-medicament, are efect pozitiv în
ameliorarea asteniilor, hematozelor şi reumatismului.

12. SALSIFISUL
- Tragopogon porrifolius L -
SALSIFIS
Salsifisul este o plantă de
origine europeană, crescând
spontan pe terenuri calcaroase
(fâneţe, coline).
Salsifisul este o plantă
bienală, cu flori bleu sau roz,
care apar în al doilea an în
perioada iunie-iulie.
Sunt însă multe plante care
formează tulpini florifere şi flori
încă din primul an, aceasta
ducând la deprecierea calitativă
a rădăcinilor care devin fibroase,
lemnificate.

13. P3 – S.C.D.L. BUZAU – Activitate 1.4 Identificarea
genotipurilor în zona Munteniei
S.C.D.L. BUZAU: hrean si revent.
Hreanul – Armoracia rusticana: folosit in
scopuri alimentare, dietetice, condimentare si
legumicole; de la hrean se folosesc radacinile,
frunzele si florile.
Radacina de hrean este bogata in vitamina C
(70-80mg/100g radacina), in minerale indispensabile organismului
uman, precum fier, magneziu, potasiu si calciu. Mirosul intepator al
radacinii se datoreaza sulfurii de alil, o substanta prezenta in usturoi si
in ceapa care impiedica formarea mucegaiurilor, de aceea se foloseste
la muraturi ca si conservant.
Radacina mai contine: triglicozizi sulfurati-izotiocianati, enzime,
acizi minerali, glucide complexe, monozaharide, aminoacizi, vitamine
(carotenoizi, vitamina B2, vitamina B1 si vitamina C) si substante
fitoncide.

14. REVENT - Rheum palmatum - REVENT
Toate partile plantei sunt utilizate
in diferite scopuri: petiolul frunzelor
din care se prepara sucuri racoritoare,
dulceata, marmelada, peltea, compot;
frunzele tinere sunt consumate in stare
proaspata ca si cele de macris, iar dupa
recoltarea petiolului sunt utilizate in
hrana animalelor; rizomii sunt folositi
ca laxativ, antifluogistic si homeostatic
in tratamentul constipatiei, in rani
superficiale si pentru calmarea
arsurilor. Este folosit de asemenea ca
si insecticid in culturile ecologice.
Trebuie evitat consumul limbului
frunzei, al caror continut ridicat de
acid oxalic este periculos.