Successfully reported this slideshow.
We use your LinkedIn profile and activity data to personalize ads and to show you more relevant ads. You can change your ad preferences anytime.
Uitându-ne oriunde in jur observăm”lucruri” esenţiale  ale vieţii noastre fără de care nu am putea trăi.Toate aceste “lucr...
Louis PasteurLouis Pasteur (27.12.1822 - 28.09.1895) a fost un chimist şi microbiolog francez, unul dintre cei mai importa...
Descoperirea faptului că anumite organisme sunt implicate în fermentaţie a fostsprijinită ulterior de studiile lui Pasteur...
Pasteur a deţinut numeroase funcţii academice, iar realizările sale ştiinţificei-au adus cea mai înaltă decoraţie a Franţe...
Henri Marie Coandă ( 7 iunie 1886 - 25 noiembrie1972) a fost academician și inginer român, pionieral aviației, fizician, i...
Dintre invenţiile mai importante ale inventatorului român mai menţionăm:Proiectează mai multe aparate de zbor "clasice" (c...
Remarcabilul chimist român                                                     Costin Neniţescu                           ...
Domeniile sale principale de cercetare includ mecanismul general al reacțiilorsimilare celor Friedel-Crafts în seria hidro...
Generaţii întregi       au învăţat      şi încă învaţă      după cărţile      Profesorului .  Unul din marii chimişti cont...
www.ziare.comhttp://neinfrantii.forumactual.netImagini:               Google ImagesArticol al Prof. dr. ing. Sorin RoşcaUn...
Upcoming SlideShare
Loading in …5
×

Ppt ul scolii gimnaziale nr.5 arad

784 views

Published on

  • Be the first to comment

  • Be the first to like this

Ppt ul scolii gimnaziale nr.5 arad

  1. 1. Uitându-ne oriunde in jur observăm”lucruri” esenţiale ale vieţii noastre fără de care nu am putea trăi.Toate aceste “lucruri” au fost inventate de către personalităţi care, gândindu-ne mai bine, realizăm că ne-au schimbat viaţa. Realizatori: un grup de elevi ai clasei a VIII-a D Şcoala Gimnazială Nr. 5 Arad profesor coordonator: Liliana Lupşa
  2. 2. Louis PasteurLouis Pasteur (27.12.1822 - 28.09.1895) a fost un chimist şi microbiolog francez, unul dintre cei mai importanţi fondatori ai microbiologiei medicale. Contribuţiile lui Pasteur în domeniul ştiinţei, al tehnologieişi al medicinei sunt nepreţuite.. A fost un pionier al studiului în domeniul disimetriei moleculare; a descoperit că microorganismele cauzează fermentaţie şi boală; a iniţiat procesul de pasteurizare; a salvat industria berii, a vinului şi a mătăsii din Franţa şi a dezvoltat vaccinuri împotriva antraxului şi a rabiei.
  3. 3. Descoperirea faptului că anumite organisme sunt implicate în fermentaţie a fostsprijinită ulterior de studiile lui Pasteur privind fermentaţia acidului butiric.Aceste studii l-au condus la descoperirea neaşteptată a faptului că procesulde fermentaţie putea fi oprit prin trecerea aerului (adică a oxigenului) prin fluidulaflat în fermentaţie, proces cunoscut astăzi sub numele de efectul Pasteur.El a concluzionat că aceasta se datora prezenţei uneiforme de viaţă care putea funcţiona doar în absenţaoxigenului, ceea ce a dus la introducerea termenilor"aerob" şi "anaerob" pentru a desemna organisme caretrăiau în prezenţa sau în absenţa oxigenului. Ulterior,el a propus teoria că fenomenul care are loc în timpulputrefacţiei se datorează unor microbi carefuncţionează în condiţii anaerobe.Pasteur a descoperit existenţa disimetriei moleculare,fundamentul stereochimiei, demonstrată ulterior deactivitatea optică. Pasteur a continuat săinvestigheze capacitatea substanţelor organice de aroti planul luminii polarizate. El a mai studiat şi relaţiadintre structura cristalografică şi configuraţiamoleculară. Studiile sale l-au convins că disimetria erauna dintre caracteristicile fundamentale ale materieivii.
  4. 4. Pasteur a deţinut numeroase funcţii academice, iar realizările sale ştiinţificei-au adus cea mai înaltă decoraţie a Franţei, Legiunea de Onoare, precumşi alegerea în Academia de Ştiinţe şi numeroase alte distincţii. În prezent existăcirca 30 de instituţii şi un număr impresionant de spitale, şcoli, clădiri şi străzicare îi poartă numele - onoruri acordate doar câtorva oameni de ştiinţă.
  5. 5. Henri Marie Coandă ( 7 iunie 1886 - 25 noiembrie1972) a fost academician și inginer român, pionieral aviației, fizician, inventator al motorului cureacție și descoperitor al efectului care îi poartănumele. A fost fiul generalului Constantin Coandă, prim-ministru al României în 1918.In 2010 s-a împlinit un secol de când s-a realizatprimul zbor cu avionul cu reacţie, aparat proiectatde Henri Coandă; avionul în sine a reprezentat opremieră în aviaţie. Aşadar, ne putem mândri căprimul motor cu reacţie din lume se numeşte Coanda 1910. Nu e singurul lucruutil în aviaţie pentru care avem să-i mulţumim lui Henri Coandă; după ce asesizat felul în care rămân lângă fuselaj flăcările şi gazul din reactoareleavionului, cercetătorii şi oamenii de ştiinţă au reuşit să formuleze principiulefectului Coanda denumit aşa în cinstea inventatorului român.
  6. 6. Dintre invenţiile mai importante ale inventatorului român mai menţionăm:Proiectează mai multe aparate de zbor "clasice" (cu elice) cunoscute sub numelede Bristol-Coandă. În 1912 unul dintre ele câștigă premiul întâi la Concursulinternațional al aviației militare din Anglia.Inventează un nou material de construcție, beton-lemnul, folosit pentrudecorațiuni (de exemplu la Palatul culturii din Iași, ridicat în 1926,decorat în totalitate cu materialul lui H. Coandă . În Golful Persic inventatorul român construieşte un echipament oceanic de depozitare a petrolului extras departe de malul mării. Platformă mobilă pentru experimente aerodinamice.
  7. 7. Remarcabilul chimist român Costin Neniţescu ( 15 iulie 1902- 29 iulie 1970 ) s-a născut la București, în România. Şi-a finalizat studiile în chimie la Universitatea Ludwig Maximilians din Műnchen,unde a fost unul dintre studenții favoriți ai lui Hans Fischer. Din 1935 a fost profesor de chimie organică la Institutul Politehnic și la Universitatea București și apoi, începând cu anul 1947, a coordonat o echipă de cercetare din cadrulMinisterului Industriei Chimice. În 1964 a fondat Centrul de Cercetare în Chimia Organică din cadrul Academiei Române (în prezent denumit Centrul de Chimie Organică Costin D. Neniţescu), al cărui director și ilustru susţinător a rămas până la sfârşitul vieţii sale.
  8. 8. Domeniile sale principale de cercetare includ mecanismul general al reacțiilorsimilare celor Friedel-Crafts în seria hidrocarburilor alifatice și mecanismul deizomerizare a cicloalcanilor. A căutat modalități de obținere a ciclobutadienei,explicând în același timp, chimia acestei substanțe instabile și izolându-i dimerii.Nenițescu a identificat în petrolul din România un grup de acizi naftenici necunoscutpână la acea dată. În cursul cercetãrilor în problema ciclobutadienei au mai fost obtinuţe unele realizãri noi de importanţã majorã. A fost descrisã preparareacis-diclorociclobutenei (numitã ulterior "diclorura Nenitescu"), care a deschis caleapracticã spre obţinerea complexului cu fer al ciclobutadienei; a fost sintetizatãtriciclo-[4,2,2,02,5] decatriena cunoscutã azi sub numele de "hidrocarburaNenitescu"; unul din dimerii benzo-ciclobutadienei obţinut în laboratorul dinBucureşti poartã şi el numele de "dimerul Nenitescu".
  9. 9. Generaţii întregi au învăţat şi încă învaţă după cărţile Profesorului . Unul din marii chimişti contemporani, Rolf Huisgen spunea: "Costin Neniţescu,ca şi Hans Fischer, apartine marilor arhitecţi ai chimiei organice". Tratatul deChimie Generalã destinat în prima sa formã studenţilor Universitãţii, cãrora le-a predat acest curs în anii 1928-1935 a cãpãtat, graţie unor reeditãri succesive, orãspândire la fel de generalã. La dispariţia fulgerãtoare a Profesorului, creionul arãmas pe o paginã din manuscrisul unei noi ediţii la care lucra.În onoarea maestrului, Facultatea de Chimie Industrială organizează în fiecare an Concursul Naţional de Chimie "C.D. Nenițescu".
  10. 10. www.ziare.comhttp://neinfrantii.forumactual.netImagini: Google ImagesArticol al Prof. dr. ing. Sorin RoşcaUniversitatea Politehnică Bucureşti Facultatea de Chimie Industrialã -Revista Chimia 2002

×