1. România Digitală - decriptarea unor provoc ă ri - Iosif Popa , Consilier al Pre şe d i nt elui ANCOM Agenda Digitală pentru România Bucureşti , 15 decembrie 2011
2.
3. Dinamica broadbandului fix în UE EU-27 = 7. 5 % EU-27 = 25,7 % Cre şterea penetrării (2010/ 20 09 ) Rata penetrării 2010 Sursa: Digital Agenda Scorecard, Comisia CE
4. Dinamica broadbandului mobil prin echipamente dedicate Rata penetrării Cre şterea penetrării (2010/ 20 09 ) EU-27 = 7. 24 % EU-27 = 42 % Sursa: Digital Agenda Scorecard, Comisia CE ~ 900.000
5.
6.
7.
8.
9. Principalele falii în adoptarea broadbanduui % adoptatori în grup Sursa datelor : Cercetare de piaţă ANCOM, persoane fizice Teritoriu Vârsta Educaţia Veniturile 10 clase Cel puţin facultate
10. Vă mulţumesc pentru atenţie ! Iosif POPA Consilier al Pre şe d i nt elui ANCOM iosif.popa @ancom.org.ro
Editor's Notes
Voi incerca sa decritam impreuna unele provocari legate de digitalizarea RO
Piata de bb este un input esential ptr RO Digitale si…pe scurt… Concurenta – mai mult, oeprarotorul fost monopolist se afla in urma primului operator alternativ viteza :. Three of the top-10 cities in Europe are in Romania: Iasi – 7 th place with 29,49 Mbps, Bucuresti – 9 th with 28,73, Constanta 10 th with 28,52 Mbps (acc. to Akamai Reports). Penetrare – in 2007, penetrarea in romania era mai mare ca in intr+o serie de state din “noua Europa” – BG, PL, SK, dar mai mare si decat in GR
Largind perspectiva…la nivelul UE….. Ne-am fi asteptat insa ca…ultimul loc in materie de penetrare .. sa fie compensa t prin... rate robuste de crestere, asa cum se intampla de obicei in pietele emergente, sau acolo unde nivlelul actual este foarte jos … insa nu este asa. Intr-adevar, cu 11% crestere a penetrarii in 2010, depasim rata medie de crestere a UE, dar avand in vedere ratele de crestere din BG, PL sau GR, decalajele par a se accentua. Cele mai recente informatii disponibile pe 2011, respectiv la 1 iulie, confirma un trend usor ascendent, 4% in prima jumatate a anului (respectiv, aproape 7% H1 2011-H1 2010). insa care nu este deloc multumitor. Pentru ca, asa cum arata statisticile, contextul macroeconomic nu stopeaza cresterea internetului. Dinamica penetrarii internetului in Grecia si Bulgaria sunt elovcente.
Mergand mai departe....statisticile sunt oarecum imbucuratoare pe segmentul de mobile broadband.....cardurile de date, modemurile si alte echipamente mobile dedicate accesului la internet sunt in prezent indicatorul cu cea mai mare relevanta pentru cuantificarea cererii de internet mobil. Desigur, un rol. f important il au si terminalele inteligente, insa statisticile privvind masura utilizarii lor ptr bb sunt relativ mai incerte. Cu 900.000 echipamente dedidcate, p enetrarea broadbandului mobil a fost de 4,3% in 2010, un nivel similar cu cele inregistrate in Franta si Olanda si superioare fata de Belgia, Grecia, Slovenia, LEtonia, Cipru si Bulgaria. In plus, la aproape 100% dinamica penetrarii a fost robusta . Provocarea internetului mobil este multipla,caci = completeaza dar uneori chiar inlocuiete internetul fix ,, ca de ex, in Austria. = cifrele in prezent sunt mici si reflecta o situatie eterogena in europa, suntem la inceput de drum, segmentul de mobile bb e in plina expansiune = nu in ultimul rand, subventionarea terminalelor si politicile cu amanuntul ale operatorilor mobili ne lasa sa speram la mentinerea ratelor robuste de crestere. Ofertele cu amanuntul care sa nu contina ceva Mb inclusi in abonamente aproape au disparut din piata.
Intorcandu-ne in context romanesc...ANCOM este foarte bucuroasa ca poate prezenta in premiera statistici oficiale privind marsul, “dinamica” FO. Info a publicata recent, insa a scapat atentiei presei de specialitate. Istoric, ANCOM raporteaza o contributie redusa a DSL(30%), respectiv exceptionala a UTP/FTP (aproape 50%) la realizarea conexiunilor internet la puncte fixe. Realitatea este ca aceste statistici structurau segmentul de acces al retelor pe tehnologii ... in functie de ultimul segment al buclei locale. Ori.. o astfel de abordare statica...nu putea sa ne multumeasca prea mult. Astfel.., noul sistem statistic al ANCOM...permite investigarea cu un grad superior de detaliu a dinamicii tehnologiilor pe reteaua de acces....la nivelul segmentelor acesteia...astfel incat sa putem urmari marsul FO.... Data at july 2011 FTT/HOME = 80.000 only … .but nearly half of the fixed BB lines in Romania are FTT-BUILDING . FTTB lines are mainly provided by the largest cable operator, RCS & RDS. FTT-C means the fibre reaches the street cabinet and the street cabinet is less than 300m from end-user. These are mainly the lines of the former monopoly Romtelecom. FTT-N = the fibre reaches the same cabinet, but the cabinet is further away than 300 meters from the end-user. These lines are mainly Romtelecom’s as well. For broadband services, there is virtually no copper-only local loop left in Romania. (less than 500 copper only local loops actually used for BB). These are official, brand new statistics ANCOM managed to gather with a lot of work…AND…we are pretty confident they are a close match to the real-life situation. Actually, until now….our statistics were only able to tell the type of the local loop based on its’ last segment, a quite static approach to which we weren’t satisfied enough. We wanted to BE ABLE TO WATCH the fibre getting closer to the citizens…AND…to be able to explain the high internet speeds most of us have it at home.
Provocarile ptrDAR sunt multiple.... Din punct de vedere al ofertei, provocari exista si in zonele acoperite cu retele de broadband, si in zonele “albe”. Astfel, in zonele urbane dense , probleme de mediu asociate cu retelele aeriene au necesitat interventia autoritatilor locale. Cu toate acestea..... In zonele rurale, neacoperite cu retele, stimulentele de a investi in retele fixe sunt mici....si reflecta...economiile de denstitate scazute, in contextul in care, conform unei investigatii ANCOM din 2010, 70% din investitie este consumata de lucrari de consturcitii civile +infra. CV – santuri, refacere suprafete, infra – stalpi, conducte, camere de tragere. Si mai interesant, chiar daca in rural retelele de acces fixe sunt in principal pe stalpi iar nu subteran, economiile la lucrari civile sunt anulate de costul stalpilor, semnificativ mai mare fata de cel al conductelor.
Capitalurile ...ptr ca...inaintea efectelor.....de cealalta parte, a cererii.....accesul online necesita o investitie din partea cetateanului....un PC, un smartphone....echipamente al caror cost este dificil a fi recuperat prin tarife mai mari ptr serviici, pe parcusrul perioadeicontrcatuale, de regula 2 ani In al doilea rand, Productivitatea... ...iar nu in ultimul rand, costul excluziunii digitale.... Santierele de lucru cele mai importante ...trebuie obiectiv evaluate..in raport cu aceste arii strategice...astfel, “santiere” esentiale ptr Agenda Digitala ptr RO sunt.... nu neaparat in acesta ordine Fructificarea urgenta a DD si inchiderea transmisiilor analogice terestre Partajarea infra...voluntar, pe criterii transparente si concurentiale, care sa restranga concurenta....un rol esential il are legea accesului la infra.....blocata de ani de zile E-romania – esentiala ptr cresterea relevantei internetului ptr cetateni si stimularea productivitatii Neutralitatea internetului - esentiala ptr aducerea online a cetatenilor, ptr captarea lor
In cele din urma...intelegerea cetatenilor offline reprezinta o provocare majora ptr Agenda digitala a RO....date fiind Dimensiunea acestora, aproape jumatate din populatie Motivele invocate de acestia...... Profilul cetateanului offline
In ce priveste profilul cetateanului offline, Principalele falii in adoptarea bb in RO sunt: 1 – varsta, 2 – dezechilibrele teritoriale, 3 – Educatia....si...in cele din urma, Veniturile