Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la nivelul judeţului Satu Mare. La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu 14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă. Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a aliniat, în linii mari, tendinţei regionale. Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ. Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă. Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele financiare ale societăţilor din mediul rural. Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu 9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în agricultură şi silvicultură.

1. Universitatea Petrol şi Gaze din Ploieşti
Facultatea de Litere şi Ştiinte
Master Administraţie Publică şi Integrare Europeană
Analiza Statistică la nivelul Judeţului Satu Mare
Frincu Mihaela Hanelore
Grupa 41 701

2. 1
Introducere
Proiectul de faţă doreşte să prezite date statistice, tabele, calcule şi grafice pe 5 ani la
nivelul judeţului Satu Mare.
La nivel regional, judeţul Satu Mare se situează pe locul al treilea în ceea ce priveşte
numărul resurselor de muncă disponibile, cu aproximativ 240.000 de persoane, contribuind cu
14% din totalul regional. Resursele de munca existente la un moment dat în societate exprimă
numarul persoanelor capabile de muncă, respectiv acea parte a populaţiei care posedă ansamblul
capacităţilor fizice şi intelectuale ce îi permit să desfăşoare o activitate utilă.
Din punct de vedere al dezvoltării economice, judeţul Satu Mare ocupa o poziţie medie la
nivelul regiunii. Se observă că, pe parcursul ultimilor ani, dezvoltarea economică a judeţului s-a
aliniat, în linii mari, tendinţei regionale.
Ponderea scăzută a cercetării, dezvoltării şi inovării în activităţile firmelor din judeţul
Satu Mare se reflectă şi în numărul redus de produse proprii realizate de societăţile din judeţ.
Astfel, aproximativ 22%, realizează un singur produs iar aproximativ două treimi realizează cel
mult şase produse. Numărul mediu de produse proprii realizate de firmele din Satu Mare este de
aproximativ 5 produse. De asemenea, ponderea firmelor care în ultimii trei ani au introdus pe
piaţă produse noi este scăzută, de aproximativ 16%. Numărul mediu de produse introduse de
aceste firme este de 2,5 produse noi introduse pe piaţă.
Aportul firmelor din municipiul Satu Mare este cel mai semnificativ, în comparaţie cu
celelalte localităţi ale judeţului, atât din punct de vedere al cifrei de afaceri cât şi ca şi număr de
angajaţi. Astfel, potrivit datelor furnizate de Camera de Comerţ. Industrie si Agricultură Satu
Mare, reşedinţei de judeţ îi revine 59% din cifra de afaceri, municipiului Carei îi corespunde un
procent de 9,3%, oraşul Negreşti Oaş contribuie cu 12,4%, iar oraşul Tăşnad deţine 1,9% din
cifra de afaceri. Diferenţa de 17,4% din valoarea acestui indicator este compusă din rezultatele
financiare ale societăţilor din mediul rural.
Cele mai multe societăţi din municipiul Satu Mare (32,36%) au ca principal domeniu de
activitate comerţul, urmate de industrie cu 13,73%, construcţii cu 9,24%, şi transporturi cu
9,04%. În turism activează 6,14% dintre firme, iar 2,44% dintre acestea sunt cuprinse în
agricultură şi silvicultură.

3. 2
1. Cercetare – dezvoltare – inovare
Una dintre ţintele Strategiei de la Lisabona stabilea, pentru anul 2010, alocarea a cel puţin
3% din P.I.B. pentru activităţile de cercetare-dezvoltare, din care 1% să fie cheltuieli susţinute de
Guvern iar 2% să fie cheltuieli susţinute de firme. În momentul de faţă acest obiectiv a rămas la
nivel de deziderat, în fapt, cheltuielile afectate cercetării, dezvoltării şi inovării sunt mult mai
reduse decât ţinta prevăzută în cadrul Strategiei de la Lisabona.
În cadrul regiunii Nord-Vest, chiar şi cele mai dezvoltate judeţe sunt departe de cota de 3%
din P.I.B., judeţul Cluj alocând, în anul 2009, 0,8% pentru CDI iar media regională fiind de doar
0,38%.
Majoritatea acţiunilor de dezvoltare întreprinse de firmele din Satu Mare au vizat extinderea
liniei de producţie (în 42,5% din cazuri); introducerea de noi tehnologii (în 36% din cazuri); şi
dezvoltarea unei noi linii de produse (în 29% dintre cazuri). Deschiderea de noi fabrici / puncte
de lucru a avut loc în 25% dintre cazuri iar încheierea de acorduri de cooperare cu parteneri
străini în aproximativ 24% din cazuri.
Tabel Nr. 1 Cercetare, Universităţi, Persoane Fizice şi Total
Sursa: INS, TEMPO Online, 2011
În perioada 2009-2012, numărul de cereri de brevete de invenţie transmise către OSIM de
către operatorii din Satu Mare a fost de 11, cel mai mic din Regiunea Nord-Vest. Cererile de
înregistrare de marcă provenite din Satu Mare, la fel ca şi cele de desene şi modele, au fost ceva
mai multe, de 484, respectiv 35, în perioada analizată, ceea ce plasează judeţul pe locul 4 în
regiune. Prin urmare, activitatea de CDI se concentrează la nivelul agenţilor economici privaţi,
spre deosebire de marile centre universitare, în care predomină sectorul public.

4. 3
2. Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea
capitalului
Potrivit Oficiului National al Registrului Comerţului, investiţiile străine din judeţul Satu
Mare poziţionează judeţul pe locul 25 la nivelul României ca valoare a capitalului social subscris
şi pe locul 15 după numărul de firme cu contribuţie străină înregistrate. La nivelul Regiunii
Nord-Vest, judeţul Satu Mare ocupa locul 4 după numărul de firme cu contribuţie străină
Tabel 2. Societăţi comerciale cu participare străină la capital şi valoarea capitalului social
Sursa: ONRC, http://www.onrc.ro/statistici
În primele 9 luni din anul 2010, volumul exporturilor FOB a fost de 490,573 de milioane
de Euro, în creştere faţă de perioada similară din 2009 cu 38,4% şi la acelaşi nivel cu primele 9
luni din anul 2008. Pe grupe de mărfuri, structura exporturilor se prezintă astfel: maşini şi
echipamente, materiale textile şi articole din acestea, metale comune şi articole din metal,
mobilier, încălţăminte 6%.
În primele trei trimestre din anul 2010, importul de mărfuri al agenţilor economici cu
sediul în Satu Mare a însumat 560,067 de milioane de euro în preţuri CIF, cu 23,1% mai mult
faţă de primele 9 luni din 2009, dar cu 7% mai puţin faţă de perioada similară din anul 2008.
Regiune/judeţ Număr Valoarea capitalului social subcris
Mii lei Mii euro
Nord-Vest 19.806 4.467.389,8 2.012.634,8
Bihor 6.355 1.229.952,6 951.553,7
Bistriţa-Năsăud 1.117 432.660,3 104.515,6
Cluj 7.036 1.725.267,2 565.126,0
Maramureş 2.260 335.997,2 66.850,9
Sălaj 782 445.612,0 110.477,6
Satu Mare 2.256 297.900,4 94.509,3

5. 4
Ca structură, importurile sunt formate din: maşini şi echipamente, materiale textile şi
articole din acestea, metale comune şi articole din acestea, materiale plastice, cauciuc şi articole
din acestea, produse alimentare, băuturi şi tutun.
Deficitul balanţei comerciale a judeţului Satu Mare a scăzut de la 112,5 mil. Euro în
primele 9 luni din 2008, la 100,4 milioane de Euro în 2009, respectiv la 69,5 milioane de Euro în
perioada similară din 2010, când gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a ajuns la
87,5%. La baza acestei îmbunătăţiri stă scăderea importurilor, pe fondul scăderii puterii de
cumpărare şi a consumului populaţiei judeţului, respectiv stabilitatea exporturilor, pe fondul
creşterii ponderii produselor locale care sunt vândute pe piaţa externă.
3. PIB şi structura economiei judeţene
Nivelul scăzut al PIB/locuitor denotă faptul că activitatea economică la nivelul judeţului
Satu Mare are o valoare adăugată relativ redusă, bazată în special pe industria prelucrătoare, care
angajează peste 40% din forţa de muncă a judeţului. În comparaţie cu valoarea regională a
PIB/locuitor, se observă o scădere cu 10% a valorii acestui indicator, între anii 2000 şi 2008,
ajungându-se ca valoarea PIB/locuitor a judeţului Satu Mare să reprezinte 78% din valoarea
regională.
În anul 2008, contribuţia judeţului Satu Mare la PIB-ul regional se situează la nivelul
valorii de 10%, reprezentând aproximativ o treime din contribuţia judeţului Cluj şi mai puţin de
jumătate din contribuţia judeţului Bihor.
Figura Nr. 1. Contrbuţia judeţeană la P.I.B-ul regional
La nivelul judeţului Satu Mare, PIB-ul a scăzut cu 7,6% în 2009. Conform prognozelor
elaborate de Comisia Naţională de Prognoză, în martie 2011, judeţul va înregistra din nou

6. 5
creşteri ale produsului intern brut în perioada 2011-2013, tendinţă care se înregistrează în toate
judeţele regiunii Nord-Vest:
Tabel Nr. 3 PIB judeţul Satu Mare
Judeţul Satu
Mare
2009 2010 2011 2012 2013
PIB-mil.lei
preţuri
curente
5845,6 6039,5 6344,9 6968,1 7646,4
Sursa: Anuarul Statistic al României INS, Bucureşti, ediţia 2013
Economia judeţului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie, care
contribuiau cu 48,19%, respectiv 31,06% la valoarea adăugată brută (VAB) judeţeană în 2009.
Totuşi, dacă în cazul industriei în judeţul Satu Mare se înregistrează cea mai mare contribuţie la
VAB total din întreaga regiune, atunci când vorbim de servicii, judeţul se clasează pe ultimul loc
comparativ cu contribuţia acestui sector la VAB înregistrate de celelate judeţe ale regiunii.
Agricultura, deţine o pondere de doar 11,23% în valoarea adăugată brută a judeţului, clasându-se
pe locul doi, după Sălaj, în ierarhia regională.
Tabelul nr. 3 conţine date referitoare la dinamica PIB ăn perioada 2009-2013, în care am
calculat modificarea absolută, indicele de dinamică, precum şi ritmul de dinamică.
Tabel Nr. 4 : Dinamica PIB-ului (mil. Lei preţuri curente)
Anii PIB
Mil. lei
Modificarea
absoluta
Indice Ritm
Δt/0 Δt/t-1 It/0 It/t-1 Rt/0 Rt/t-1
2009 5845,6 - - 100.0 100.0 - -
2010 6039,5 193.9 193.9 103.3 103.3 +3.3 +3.3
2011 6344,9 499.3 305.4 108.5 105.1 +8.5 +5.1
2012 6968,1 1122.5 623.2 119.2 109.8 +19.2 +9.8
2013 7646,4 1800.8 678.3 130.8 109.7 +30.8 +9.7
Sursa: Anuarul Statistic al României INS, Bucureşti, ediţia 2013

7. 6
În judeţul Satu Mare, PIB-ul a avut o tendinţa de creştere uniformă în perioada 2009-
2013, de la 5845.6 mil. lei, ajungând la 7593euro/loc în anul 2013.
Valoarea cea mai mare a produsului intern brut a fost în anul 2013 ajungând la 7646 mil.
lei.
PIB-ul a înregistrat o creştere de 1800.8 mil. lei în anul 2013 faţă de anul 2009.
Fig. Nr. 2 Evolutia PIB-ului in perioada 2009-2013
𝛥̅=
𝑦𝑛−𝑦0
𝑛
𝛥̅=
4
6.58457646,4 
=450.2
Produsul intern brut a crescut în medie, anual cu 450.2 mil lei.
𝐼̅= √
𝑦𝑛
𝑦0
𝑛
x 100
𝐼̅= 4
6.5845
7646,4
x100= 1.069 x 100= 106.9%
𝑅̅= 𝐼̅ - 100%
0
1000
2000
3000
4000
5000
6000
7000
8000
2009 2010 2011 2012 2013
Evolutia PIB-ului mil. Lei
Evolutia PIB-ului mil. Lei

8. 7
𝑅̅= 106.9 % - 100 % = 6.9%
În medie, PIB-ul in judeţul Satu Mare creşte cu 6.9 % anual.
Ajustarea seriei cronologice pe baza sporului mediu:
În tabelul nr 4 este prezentata ajustarea PIB-ului în perioada 2009-2013.
Tabelul Nr. 5 Ajustarea seriei cronologice
Anii PIB
Mil.lei 𝒚̂ e 𝒆 𝟐
2009 5845,6 5845.6 - -
2010 6039,5 6295.8 +256.3 +65689.7
2011 6344,9 6746.0 +401.1 +160881.2
2012 6968,1 7196.2 +228.1 +52029.6
2013 7646,4 7646.4 0 0
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅ , k: 0 → t
Am realizat previziunea produsului intern brut prin metoda extrapolării mecanice, pe
baza sporului mediu şi a indicelui mediu pe urmatorii 5 ani, dupa cum urmează:
𝑦̂ = 𝑦0 + k x 𝛥̅
𝛥̅ =
𝑦 𝑛− 𝑦0
𝑛
𝛥̅=
4
6.5845646.47 
=450.2
𝑦̂2014 = 7646,4+1 x 450.2= 8096.6
𝑦̂ 2015
= 7646,4+ 2 x 450.2= 8546.8
𝑦̂2016 = 7646,4+ 3 x 450.2= 8997.0
𝑦̂2017 = 7646,4+ 4 x 450.2= 9447.2
𝑦̂2018 = 7646,4+ 5 x 450.2= 9897.4

9. 8
Dupa realizarea previziunii ,observăm faptul că produsul intern brut va avea în perioada
previzionată, 2014-2018 o crestere semnificativă de la an la an.
Faţă de primul an al perioadei analizate (2009), pana în ultimul an pentru care s-a realizat
previziunea (2018), produsul intern brut în judeţul Satu Mare va înregistra o creştere
considerabilă de 4051.8 mil. Lei (preţuri curente).

10. 9
Concluzii
Economia judeţului Satu Mare a urmat, în ultimii ani, o evoluţie ascendentă clară,
urmând şi, uneori, depăşind, traiectoriile Regiunii Nord-Vest şi ale ţării. Contextul
transformărilor economice pozitive prin care trece România şi parcursul ascendent pe care l-a
trasat economia judeţului Satu Mare în ultima perioadă, formează un background favorabil
dezvoltării economice generale şi individuale a mediului de afaceri .
Judeţul Satu Mare dispune de importante resurse de muncă, calificate sau calificabile.
Din totalul populaţiei judeţului, resursele de muncă reprezintă 63,05%, iar raportat la totalul
resurselor de muncă ale regiunii, cele din Satu Mare reprezintă 13,4%.
Rata de activitate a resurselor de muncă ale judeţului este de 65,83%, mai ridicată faţă de
media naţională, ceea ce înseamnă că populaţia activă civilă din Satu Mare numără aproximativ
153.000, 12,8% din totalul Regiunii Nord-Vest. Rata de ocupare a resurselor de muncă este de
63,6%, însemnând că 147,8 mii de locuitori ai judeţului sunt ocupaţi într-unul din domeniile de
activitate ale economiei judeţene. Raportat la persoanele active, populaţia ocupată reprezintă
96,6%.
Câştigul salarial mediu brut lunar înregistrat în anul 2008 în judeţul Satu Mare a fost de
1.360 lei, redus în comparaţie cu valoarea medie naţională de 1.751 de lei. Totuşi, în perioada
2000 – 2008, creşterea salariului mediu din judeţul Satu Mare a fost caracterizată de indici de
creştere care au depăşit valorile regionale şi cele naţionale.
Economia judeţului Satu Mare se bazează în special pe servicii şi industrie şi ocupa o
poziţie medie la nivelul regiunii.

11. 10
Bibliografie
1. Anuarul Statistic al României INS, Bucureşti, ediţia 2013
2. ONRC, http://www.onrc.ro/statistici
3. INS, TEMPO Online, 2011
4. Monografia judeţului Satu Mare