.

1. Alexandru Lăpușneanu
de Costache Negruzzi
“Alexandru Lăpușneanu” este o nuvelă romantică de inspirație istorică,
aceasta reprezintă prima nuvelă istorică din literatura română, constituind un
etalon pentru scriitorii care, ulterior, cultivă specia nuvelă. Opera a fostpublicată
înanul 1840 în primul număr al revistei “Dacia literară” șirespectărecomandarea
lui Mihail Kogălniceanu de a valorifica resursele istoriei naționale.
O trăsătură care susține încadrarea textului suport în romantism este dată
de situațiile excepționale. Un exemplu ar putea fi momentul în care Lăpușneanul
omoară cu sânge rece boierii, iar mai apoi face o piramidă din cele patruzeci și
șapte de capete ale ucișilor.
O altă trăsătură specifică romantismului poate fi afirmată de culoarea
locală prin descrieri vestimentare, când este prezentată ținuta doamnei Ruxanda:
“Peste zbonul de stofă aurită, purta un benișel de felendreș albastru blănit cu
samur, a căruia mînice atîrnau dinapoi; era încinsăcu un colan de aur, ce seînchia
cu mari paftale de matostat, împregiurate cu petre scumpe; iar pe grumazii ei
atîrna o salbă de multe șiruri de margaritar. Șlicul de samur, pus cam într-o parte,
era împodobitcu un surguci alb șisprijinit cu o floare mare de smaragde. ”. Masa
domnească era de asemenea bogată: “După borșul polonez, veneau mîncări
grecești ferte cu verdețuri, care pluteau în unt; apoi pilaful turcesc, și, în sfîrșit,
fripturile cosmopolite. Pînza mesii și șervețelele erau de filaliu țesute în
casă.Tipsiile pe care aduceau bucatele, talgerile și paharele erau de argint.”
Tema nuvelei este prezentată ca fiind lupta pentru putere în perioada
Medievală, în Moldova, în cea de-a doua domnie a lui Alexandru Lăpușneanu .
O scenăcare ilustrează această temă seaflă încapitolul I, când protagonistul luptă
cu orice preț pentru dorința sa, aceea de a deveni domnitor, chiar dacănu era dorit
“Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu...și dacă voi nu mă iubiți, eu vă iubesc pre voi,
și voi merge ori cu voia, ori fără voia voastră”, de aici putem deduce curajul dar
și biruința acestuia de a-i înfrunta pe cei care i se împotrivesc. O altă scenă care
susține tema operei se află în capitolul II când boierii îl aleg pe Jolde de domn,
iar din pricina amenințării acestuia, Lăpușneanu hotărăște să scape de el “Jolde,
pre care ei îl aleseseră de domn. Dar Lăpușneanul, ales de boierii pribegi,
întîmpinînd pre Joldea, îl birui, și prinzîndu-l îi tăie nasul și-l dete la călugărie ”.
Un element de compoziție și limbaj este reprezentat de perspectiva
narativă. Aceasta este obiectivă , se realizează la persoana a III-a: “a zis”,
“auzise”, “trimise”. De asemenea implică prezența unui narator omniscient și
omniprezent, care cunoaște gândurile personajelor cât și trecutul acestora.

2. Naratorul știa că Ruxanda era singura rămasă din familia lui Petru Rareș și știa
ce gânduri îl pășteau pe Lăpușneanu în situații critice: “Maică precurată fecioară,
nu mă lăsa să mă prăpădesc!... Dar ce le-am făcut eu oamenilor acestora?
Născătoare de Dumnezeu, scapă-mă de primejdia aceasta”.
Un alt element de compoziție și limbaj este dat de reperele spațio-
temporale. Acestea sunt precizate clar dând verosimilitate acțiunii. Acțiunea se
desfășoară la granița Moldovei, în Cetatea Hotinului, în timpul celei de a doua
domnie a lui Alexandru Lăpușneanu, pe la mijlocul secolului al XVII-lea.
În concluzie, nuvela “Alexandru Lăpușneanu” scrisădeCostacheNegruzzi
aparține romantismului și prezintă lupta pentru putere, dar și sacrificiile necesare
pentru obținerea acesteia.