Brief presentation of AL Lăpușneanul

1. Nuvela romantică
Alexandru Lăpușneanul de Costache Negruzzi
Prof. Borota Diana
Clasa a XI-a

2. Costache Negruzzi - se naşte în
1808, la Trifeştii-Vechi, lângă Iaşi şi moşteneşte
dragostea pentru literatură de la tatăl său,
postelnicul Dinu Negruţ. Autorul învaţă mai întâi
în limbile franceză şi greacă, urmând ca la
treisprezece ani să înveţe surprinzător de repede
limba română.
Activitatea sa literară a excelat în scrieri în proză,
nuvela sa „Alexandru Lăpuşneanul”, fiind
capodopera genului în literatura română. Autorul
este considerat ctitorul nuvelei romantice,
istorice, în literatura română, deoarece tot ce se
scrisese până atunci în acest domeniu, se
dovedise a fi doar un exerciţiu fără prea multe
rezolvări.
Moare la Iași în 1868, fiind înmormântat la moșia sa din Trifești.

3. Încadrare în gen și specie
Nuvela este o specie a genului epic în proză, cu un singur fir narativ,
urmărind un conflict unic, concentrat. Personajele nu sunt numeroase,
fiind caracterizate succint, în funcție de contribuția lor la desfășurarea
acțiunii. Este o narațiune în proză, mai scurtă decât un roman și mai
lungă decât o povestire.
În funcție de conținut „Alexandru Lăpușneanul” este o nuvelă istorică
(este o nuvelă inspirată din trecutul istoric (cronici, lucrări științifice,
folclor).
Nuvela îşi are rădăcinile adânc înfipte în istoria Moldovei, Negruzzi
inspirându-se din cronica lui Grigore Ureche, şi, poate, într-o oarecare
măsură, din cronica lui Miron Costin.
Pornind de la fragmentul reprezentativ din cronica lui Grigore Ureche,
autorul, cunoscând bine literatura europeană de inspiraţie istorică
(Dumas, Puşkin, Hugo), nu urmăreşte întocmai firul istoric ci îşi permite
numeroase abateri, care îi dovedesc talentul şi forţa imaginativă.

4. Încadrare în curent literar
În funcție de curentul literar nuvela este una romantică.
Alexandru Lăpușneanul răspunde, fără îndoială, unui program artistic de sorginte
romantic, formulat de Mihail Kogălniceanu în Introducție la Dacia Literară, încurajând
criticismul obiectiv, replierea pe elementul specific, național, având ca surse folclorul,
istoria sau peisajele pitorești autohtone.
Nuvela a fost publicată în primul număr al reviste Dacia Literară din 1840.
Puncte de reper pentru încadrarea nuvelei în curentul romnatic sunt:
1. Tema istorică- din cronici s-au preluat:
replica memorabilă: „Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...”;
episodul măcelăririi boierilor;
moartea prin otrăvire;
atmosfera sumbră a domniei lui Al. Lăpușneanul.
2. Modificarea reperelor istorice în funcție de interesele ficțiunii;

5. 3. Evocarea personajului „excepțional în situații
excepționale” – firea tiranică, sângeroasă a
Lăpușneanului
4. Construcția prin antiteză- avem ca personaje cuplul
angelic-demonic (Ruxanda-Lăpușneanul)
5. Motivul victimei devenite călău- Ruxanda, îl otrăvește,
Spancioc și Stroici se întorc pentru a face dreptate.
6. Recuzita romantică: otrava, pumnalele, replici memorabile
7. Coincidența, formală, între titlu și numele protagonistului
8. Intervenția auctorială- asociată cu eticism (...„pată de sânge în istoria Moldovei”).

6. Rezumatul Momentele subiectului
Nuvela are o structură clasică, simetrică, echilibrată, alcătuită din patru părți, precedate de
câte un motto: „Dacă voi nu mă vreţi eu vă vreu...”, „Ai să dai samă, doamnă!...”, „Capul lui
Moţoc vrem...”, „De mă voi scula, pre mulţi am să popesc şi eu...”.
Prima parte ( Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau...) cuprinde expozițiunea.
Alexandru Lăpuşneanu, izgonit după prima domnie, se reîntoarce cu o armată de mercenari
turci şi intră în Ţara Moldovei. Un grup şi anume, Moţoc, Stroici, Spancioc şi Veveriţă, îl aşteaptă
şi îl roagă să facă drum întors, pentru că ţara nu îl vrea. Lăpuşneanu, însă le răspunde că el îi
vrea şi asta este de ajuns.
Intriga o constituie dorința de răzbunare a domnitorului împotriva boierilor care l-au
trădat în prima domnie.
Partea a doua („Ai să dai samă, doamnă!...”) surprinde relația tensionată dintre domnitor și
doamna Ruxanda datorată unei serii de acțiuni desfășurate de acesta împotriva boierilor
(confiscarea averilor, uciderea boierilor) și constituie desfășurare acțiunii.
Partea a doua mai descrie interioarele locuinţei domneşti, straiele domniţei şi încercarea
sa de a-l îndupleca pe domn. În urma unei întâlniri cu o femeie îndurerată, domniţa Ruxanda îi
cere soţului ei să înceteze cu omorurile, însă el îi promite un „leac de frică”.

7. Punctul culminant se află în partea a treia,
intitulată „Capul lui Moțoc vrem...” și surprinde
două momente înfiorătoare: uciderea celor 47 de
boieri ale căror capete sunt clădite într-o uriașă
piramidă după rang și după neamuri, după slujba
de la Mitropolie și aruncarea lui Moțoc în sânul
mulțimii revoltate, ce îl acuză pe acesta de toate
nemulțumirile ei.
Partea a patra, cu mottoul „De mă voi scula,
pre mulți am să popesc și eu...”, surprinde
deznodământul nuvelei.
Retras în Cetatea Hotinului, domnitorul bolnav
este călugărit înainte de moarte, dar când își
revine, el amenință că-i va ucide pe toți
De frică să nu-și ucidă fiul, doamna Ruxanda își
otrăvește soțul, îndemnată de Spancioc și Stroici,
care îi dau lovitura de grație.

8. Naratorul
Obiectiv, narează la
persoana a III-a
Intervenții subiective,
concretizate în
comentarii și reflecții
asupra întâmplărilor
sau personajelor
Omniscient și
omniprezent
Focalizare externă
Moduri de expunere:
narațiunea se îmbină cu
dialogul (dinamizează, asigură
progresia evenimentelor).
Există și pasaje descriptive,
concretizate în portretele
vestimentare ale lui
Lăpușneanu și ale Ruxandei.

9. Conflictul nuvelei este complex și are în vedere lupta pentru putere dintre
domnitor și boieri.
- Lăpușneanul - boierii
- Lăpușneanul – Doamna Ruxanda
- Lăpușneanul - tinerii boieri Spancioc și Stroici
Exterior

10. Sarcini elevi:
1. Analizează raportul dintre realitate și ficțiune în această nuvelă și explică motivul
pentru care autorul ignoră informația de natură strict istorică.
Realitate Ficțiune

11. Finalul nuvelei este unul tragic, prin moartea lui Alexandru şi prin faptul că imaginea
Ruxandei a fost ştirbită de otrăvirea soţului.
2. Ce părere aveţi despre finalul nuvelei? Aţi prefera un alt final? Care ar fi
acesta?
Realizați un posibil final al nuvelei.