rferfef

1. 1 5. Inervaţiaşi vascularizaţia maxilarului superior.
V ascularizatiamaxilarului aport dublu: extern şi intern, existând
numeroase anastomoze la nivelul mucoasei palatine. Arterele
care asigura vascularizatiasuntramurile osoase ale arterei sub-
orbitale, jugaleşi palatine posterioare (fig.4.2). Aportul sanguin
extern este asigurat de artera suborbitala, jugala, sfenopalatine şi
artera palatina posterioara. Vascularizatia intraosoasaeste data
de arterele suborbitale, jugale, antroalveolare şi sfenopalatine.
I n ervatia maxilarului-nervul trigemen prin: nervul dentar
superior, nervul infraorbital şi nervul lacrim
1 7.Inervaţia şi vascularizaţia maxilaruluiinferior.
Aportul vascular extern este asigurat de artera submentala,
maseterina, pterigoidiana, faciala şi linguala. Vascularizatia
interna, endoosoasa este data de artera dentara inferioara şi de
artera condiliana..Inervatiamandibulei -Nervul mandibular este
ramura cea mai voluminoasa anervului trigemen. Este cantonat
în canalul manibular care începe lanivelul gaurii mandibulare,
urmeza un traiect curb. Corezpunzator apexurilor celor doi
premolari inferiori se orienteza spre vestibular, dând naştere
gaurii mentoniere. Uneori exista o continuare evidenta a
canalului mandibular -canalul incisivcare contine terminatiile
nervoase şi vasele sanguine pentru canin şi incisivii inferiori.
3 9. Indicatiile sinus liftingului transcrestal:
Specifice: Edentatii laterale terminale, subtotale si totale
maxilare, la care inaltimea osoasa este insuficienta pentru
inserarea implantelor (<10 mm), fiind limitata de sinusul
maxilar.// In cazul unei inaltimi deficitare a osului disponibil,
cresterea inaltimii acestui os pentru crearea posibilitatii insertiei
unor implanturi suficient de lungi ( minim10 mm) care sa faca
fata biomecanicii zonei posterioare a maxilarului//
Nespecifice: Tuberozitati maxilare coborite sau ocluzii prabusite
in zona posterioara maxilara cu micsorarea spatiului interarcadic
si prezenta unui strat subtire de os pinalanivelulpodelei
sinusale// In cazul anomaliilor dento-maxilare si a rapoartelor
intermaxilare modificate in urmaproceselorde atrofie ale
maxilarului superior edentat pentru crearea rapoartelor
intermaxilare prin crearea unei fracturi Lefort I cu interepunerea
de grefa osoasa traversind sinusul maxilar
4 0. Contraindicatiilesinus liftingului transcrestal
Generale: Afectiuni ce reduc semnificativ expectanta deviata a
pacientului / Afectiuni ce contraindica insertia implantului/
Graviditate/ Fumat, alcoolism, narcomanie / Afectiuni psihice
Locale: Sinusite maxilare acute si cronice/ Comunicari oro antrale
netratate/ Polipi sinusali/ Chisturi sinusale/ Tumori sinusale/
Rinita alergica / Focare de infectieperiapicala in vecinatatea
sinusului maxilar/ Afectiuni parodontalenetratate/ Radioterapie
in zona maxilarului/ Utilizarea steroizilor inhalator
5 2.Accidente intraoperatorii in timpul elevatiei membranei
s inusale:
1.perforarea membranei sinusale
2.umplerea excesiva a sinusului cumaterial de aditie
3.hemoragie masiva
4.sinusita-cauzata din cauza perforarii
membranei,suprainfectarea plagii
5.supraincalzirea osului din cauza utilizarii utilajului pentru
trepanare fara sau cu system slab deracire
5 3.Complicatii intraoperatorii si postoperatoriiin elevarea
m embranei sinusale:
I n traoperatorii:
1.perforarea membranei sinusale
2.umplerea excesiva a sinusului cumaterial de aditie
3.hemoragie masiva
4.propulsarea implantuluiin sinus
P ostoperatorii:
-durere si edem postoperator(tratament:injectii cu
dexametazon,prisnite cu gheata,antiinflamatoare,analgetice)
-sinusita
-suprainfectare
-caderea materialelor de sutura cu deschiderea sinusului
-dehiscenta plagii
-migrarea implantelor in sinusul maxilar
5 4.Accidente si complicatii in timpul instalarii implantelor
en doosoase .
1. Efectuarea incorecta a inciziei pentru formarea lamboului
2.Alegearea utilajului incorrect pentru aplicarea implantelor
3.Supraincalzirea osului cu formarea necrozei postraumatice
4.Leziuni ale nervilor (alveolarinferior si mentonier ) cu instalarea
paresteziilor.
5.Angularea incorecta a implantelor
6.Fracturarea corticalei
7.Perforarea membranei sinusale,planseului nasal,canalului
mandibular
8.Fracturarea implantului
9.Propulsarea implantului in sinus ,in canalulmandibular
10.Aspirarea implantelor
5 5. Accidentedupaperioada de osteointegrare:
1.Pierderea implantului din cauza osteointegrarii nereusite
2.Migrarea implantelor
3.Suprainfectarea tesutului in jurul implantului
4.Periimplantita
5.Defecte la nivelul gingiei
5 6.Complicatii aparute inperioadadeosteointegrare:
1.Pierderea implantului din cauza osteointegrarii nereusite
2.Migrarea implantelor
3.Suprainfectarea tesutului in jurul implantului
4.Periimplantita
5.Defecte la nivelul gingiei
6.Mobilitatea implantului din cauza lipsei stabilitatii primare
7.Suprainfectarea plagii postoperatirii(lipsa asepsiei,neglijarea
indicatiilor medicului de catre pacient)
8.Pareze si parestezii (lezarea nervulului)
9.Durere posoperatorie
10.Resorbtiaosoasain jurul implantului si osteomielita
posttraumatica( cauzata din nerespectarea protocolului de
implantare,supraincalzirea osului)
5 7.Complicatiile ce pot surveni dupa perioada de osteointegrare.
-implantul prezintao usoara pierdere de substantaosoasacare
poate fi asociata si cu o inflamatiepartiala a mucoasei.
-implantul prezintao pierdere a osteointegrarii este mobil si
nefunctional
-lipsa de paralelism a implantelor
-fractura implantului si a bontului protetic din cauzadirectii si
intesitatii nefiziologicea fortelor ce se transmitimplantelor
-infectii periimplantare
-angularea incorecta a implantului,-alinierea incorecta a
implantului
P rincipiile biologicece ţin deimplanturile dentare endoosoase.
Sint niste principii fundamentale in inplantologie si prevede ca
orce metoda de tratament sau interventie sa aibao influenta
poziitiva asupra organelor si tesuturilor,atit asistemului
stomatognat cit si a intregului organism. Din acestconsiderent la
finisarea examenului clinical pacientului medicul trebue sa fie
ferm convins derationalitaea metodelor de treatament alese si
ca ele nu vor duce ulterior la consecinte negative. Medicul trebue
sa prevada si saevite influentaatit pe parcurs cit si dupa
finalizarea tratamentului.
P rincipiile biomecanice ceţin de implanturiledentare endoosoase.
Prevede un echilibru eficiental raportului de rezistenta dintre
substratul biologic al structurii osoase si implant. In vederea cu
succes a acestui principiu trebue cunoscute legitatileinfluentei
fortelor ce se dezvolta in timpul functiei implantului si
elementelor protetice si mecanismul de transmitere a acestor
forte substratului biological cimpului protetic. Ca substratul
biologicsa suporte aceste actiuni este necesar ca materialul din
care va fi confectionata structura protetica si sa posede insusiri
mecanice si fizice respective (duritate,elasticitate,rezistenta).
4 8Contraindicatiile sinus lifting-ului lateral.
: condiţii medicaleneechilibrate (deex. Diabet zaharat,
hipertensiune, afecţiuni cardiovasculare, afecţiuni alesistemului
imunitar etc.), marii fumători ( > un pachet pezi), patologie sau
congestie severăa sinusului unde se impune o interveţie
otolaringologică, precumşi malformaţiasau iradierea terapeutică
a sinusului. Toate acestea vor predispune pacienţii lacomplicaţii
postoperatorii: infectarea materialului grefat, pierderea osului
augmentat şi fistulaoroantrală.sarcinaalcoolismul afectiuni
psihice dependent de cocaine.Contraindicatii locale:sinusite
maxilare acute si cornice comunicari orosinusale polipi sinusali
chisturi sinusali tumori sinusale rinita alergicafocare de infectie
periapicala afectiuni paradontale netratate.radioterapia
maxilarului.
1 3.Factorii locali ce influenţează asupra procesului de
o s teointegrare
Fa ctori locali: Integritatea ţesutului moale care acoperă situl
implantar, capacitatea de osteogenezăşi de
remodelaj osos sunt factori determinanţi pentru osteointegrare.
a) Starea mucoasei: Toate dermatozele bucalecumar fi
candidoza, eczema, lichenul plan, leucoplaziiletrebuie
tratateînainte de punerea implantelor.
b) Cantitatea şi calitatea osoasă: Situl implantar trebuiesă fie
bine vascularizat. Rata desucces creşte cu volumul osos
disponibil şi cu calitatea lui. Implantarea într-un os detip
IV,spongios creşte riscurile eşecului terapeutic.
c) Stabilitatea primară aimplantului: Stabilitatea este în mare
parte obţinută lanivelulpărţilor marginale şi apicale ale
implantului angajat în corticala osoasă. Osul spongios trebuie să
aibă în caz ideal o mare proporţie detrabeculepentru a contribui
la suportul implantului. Zonele medulare vide sau grăsoase
trebuie evitate precum şi siturilecu o rată scăzută de
trabecule/medulare.
d) Rata de rezorbţie: Procesele alveolare edentate sunt supuse
unei rezorbţii continue, presiunea exercitată de oproteză
adjunctă prostadaptată poate accentua aceastărezorbţie.0
rezorbţie severă a mandibulei implică faptul căosul bazal rezidual
este constituit dintr-un os esenţial compact slab vascularizat.
e) Bolile parodontale: La persoanele edentate parţial, patogenia
parodontală prezentă la nivelul dinţilor
naturali poate coloniza sulcusul peri-implantar. Riscul apariţiei
infecţiilor periimplantare este mai ridicat la pacientul care
prezintă parodontite în special pentru formeleagresive. Este
recomandată tratarea acestor patologii înainte de atrece la o
terapeutică implantară.
f) Defectele congenitale
9 . Densitatea osoas si Importanta practicain Implantologiaoral a.
Dens os disponib dintr-o z/edent are o import deoseb asupra
planului terap, aleg impl si aabord chir, per de vindec, a solicit
implant cu lucrprotet. D.os poate fi estim: Rx, retroalv, panor, de
profil, mai bine prin intermediul CT-urilor, dar cel mai corect,
intraoperator.Gradul densitatii osoase este direct legat de
solicitarea mecanica. Dupa pierderea unui dinte osul alveolar
începe sa se reduca în dimensiune si densitate, deoarece nu se
mai transmit presiuni asupra osului, iar acesta nu mai trebuie sa
reziste la solicitari. Astfel, osul se remodeleaza prin resorbtiaunei
cantitati importante de os, si, prin modificarea densitatii osoase,
în sensul scaderi numarului trabeculelor osoase si modificarea
orientarii acestora. Resorbtiaîncepe la cîteva luni de la pierderea
dintelui, continuape termen lung, afectînd atît corticala, cît si
osul trabecular. Cu cît este mai vecheedentatia, cu atît sunt
prezente mai putine trabecule osoase.
Dupa MISCH, exista 4 grupe de densitate osoasa,
os dens compact( D-1), calemnul de stejar: foarte dens, apare
în special lamandibulaanterioara resorbita- subclasa C, D,
mentinîndu-si formasi densitatea datorita presiunilor exercitate
de insertiile musculare si de torsiunea mandibulei. Histologic este
format din os lamelar dens, înalt mineralizat, putînd suporta
sarcini mari, prezentîndavantaje în implantologie, cu cel mai bun
prognostic pe termen lung (rata de succes de 94%pentru
implant surub de Ti ).
o s poroscompact (D-2): este o combinatiede os trabecular gros
la interior, si os dens, chiar compactlaexterior, apare mai frecvent
la mandibula anterioara, urmatadecea posterioara, ocazional si la
maxilarul anterior. Majoritatea sistemelor deimplante se refera la
aceasta densitate osoasa, care prezinta o serie deavantaje:
interfata rigida initiala; osteointegrare buna; vascularizatie buna,
vindecare în 4 luni.
o s trabecular dens (D-3 ): este format din os trabecular fin si os
compact poros subtire; apare în special la maxilarul anterior si
posterior, si la mandibula posterioara. Prezinta
unele a vantaje: preparare foarte usoara, vascularizatie buna,
favorizînd vindecarea. Vindecarea desi buna se produce în
decursul a 6 luni, ulterior solicitarea se va face progresiv si
îndelungat pentru a ameliora densitatea osoasa.
o s trabecular fin ( D-4 ): este format di os trabecular cu o
densitate foarte redusa si foarte putin os cortical - fiind opusul
osului D-1; apare lamaxilarulposteriorlaedentatiilevechi, rar si la
mandibula anterioara. Este osul cel mai defavorabil pentru
implantare.