1. Forme hibride ale civilizației românești la mijlocul
sec. al XIX – lea
Românii s-au arătat preocupați de
înțelegerea dezvoltării culturale ca fenomen
dublu: pe de o parte ca expresie a unor trăsături
spirituale proprii, iar pe de alta parte ca expresie
a interacțiunii cu alte culturi și a influentelor
suportate din partea acelora care au marcat
istoria lor.
2. Orient și Occident sunt doi termeni care
devin concepte culturale și identitare odată cu
confruntările dintre civilizații pe care le deschid
marile descoperiri geografice. Conținutul celor
doi termeni nu este însă univoc, ci încărcat de
sensuri în care se țes și conlucrează numeroase
variabile: istorice, culturale, geografice,
politice, religioase.
3. Toată civilizația creatoare stă într-o
singură sintagma: aptitudine creatoare. Ridicat
deasupra mediului, dominându-l prin stăpânire
de sine, prin curaj, prin răbdare și inițiativă,
occidentalul e spirit activ mai înainte de toate.
El preface ambianța, sfințește locul, căruia îi
impune legea și ideea sa și care îl ascultă docil
și învins. În asemenea condiții filosofia
occidentală nu poate fi alta decât una
voluntaristă, individualismul fiind idealul
suprem al occidentalului.
4. Psihologia orientalului este exact contrară.
De obicei ea se reduce la o resemnare pasivă.
Dacă occidentalul se impune mediului,
orientalul se supune. Fatalismul și constatarea
acestei așezări prestabilite și pe care voința
omului e prea slabă să o îndrepte, i se pare
singura soluție. Filosofia vieții orientale este
supunerea, resemnarea la forțele care ne
depășesc și pe care nu le putem schimba, ci
doar îmblânzi prin ascultare.
5. La mijlocul secolului al XIX-lea civilizația
românească preia elemente din cultura și
civilizația occidentala, acestea coexistând cu
forme ale orientalului, date de contextul istoric,
având în vedere domniile fanariote. Formele
hibride devin și sursa de inspirație pentru
scriitorii români, cel mai reprezentativ fiind
Vasile Alecsandri.
6. Hibrid =1. care aparține la două categorii, tehnologii, clase diferite.
2. din elemente eterogene, disparate; lipsit de armonie. ◊ (despre
cuvinte) prin contaminare sau încrucișare, din elemente
caracteristice unor tipuri flexionare sau unor construcții diferite. (<
fr. hybride, lat. hybrida)
Orient = Răsărit, est, punctul cerului de unde soarele se înalță la
orizont; țările situate la răsăritul mării Mediterane (peninsula
Balcanică, Anatolia, Siria, Egiptu, Arabia, Persia, Armenia, sudul
Rusiie); Extremul Orient, China, Japonia, Indochina; Marele Orient,
loja centrală a masonilor.
Occident = Apus, vest; spațiul geografic din apusul Europei; țările
sau popoarele aflate în acest spațiu.
Fatalism = Doctrină care consideră că toate evenimentele din viața
oamenilor ar fi dinainte determinate de destin.
Masonierie =Curent religios și filozofic care se caracterizează prin
ritualuri mistice și prin îmbinarea lor cu principiile etico-morale și
politice.