1. 2. De ce dietele de slăbire nu dau rezultate?
http://psihoterapie-constanta.blogspot.ro/ www.psimadec.ro
www.facebook.com/psimadecpsimadec
Dietele de slăbire nu dau rezultate- lucru demonstrat și de faptul că acum parcugeți acest articol,
dacă vreuna din dietele pe care le-ați urmat până acum ar fi dat rezultatele promise, problema
supraponderabilității ar fi fost de mult rezolvată.
Adevărul pe jumătate
Majoritatea reclamelor făcute pentru a promova un produs de slăbit sau o dietă ne ”seduc” cu
promisiunea că vom pierde rapid în greutate ceea ce se pare a fi o soluție aproape magică: cine
nu și-ar dori să elimine din excesul ponderal rapid și fără prea mari eforturi?! Argumentul
suprem al acestor acțiuni de marketing este bine cunoscuta imagine ”înainte și după tratamentul
de slăbit”/ ”before and after” care ne arată efectele miraculoase ale tratamentului vizat. Ce se
întâmplă, însă, ”after after”, rezultatele obținute prin dietă sunt menținute în timp?!
De ce?...
Cea mai mare parte a persoanelor care țin o cură de slăbire fie nu au succes, fie au succes și
ajung să piardă un număr seminificativ de kilograme, dar deseori se îngrașă după ce cura de
slăbire se încheie. Aceste situații se datoarează în mare parte unor reacții complexe ale
organismului la privarea temporară de hrană, ceea ce constituie, în esență, dieta de slăbire.

2. *Prima reacție este că înfometarea duce adesea la supraalimentare - regimul alimentar
constituie o constrângere conștientă, colapsul controlului conștient fiind unul dintre factorii
aportului crescut de calorii după încheierea unei cure de slăbire.
O persoană care încearcă să-și limiteze ingestia alimentară ignorându-și impulsul obișnuit de
foame, poate ajunge să ignore și senzația de sațietate care i-ar opri în mod normal dorința de a
mânca (în mod paradoxal acesta este motivul pentru care efortul conștient de a ține regim se
poate întoarce deseori împotriva persoanei).
*A doua reacție semnificativă este că înfometarea reduce rata metabolismului și cu cât
metabolismul este mai lent, cu atât organismul consumă mai puține calorii și greutatea corporală
va fi, în consecință, mai mare. Încetinirea metabolismului determinată de curele de slăbire poate
explica faptul că multor persoane le este din ce în ce mai greu să slăbească pe măsură ce trec la
regimuri noi: corpul răspunde la fiecare perioadă de regim alimentar cu o reducere a vitezei
metabolismului.
Cum s-a ajuns aici?...
Ambele reacții la curele de slăbire- crizele de alimentare în exces și încetinirea metabolismului
sunt explicabile din punct de vedere evolutiv: în trecut supraalimentarea era o reacție adaptativă
la lipsa hranei, iar depozitarea unei cantități cât se poate de mari de resurse în corp se facea ori de
câte ori era posibil. Prezența redusă a hranei în mediu a făcut necesară reducerea vitezei cu care
organismul consumă numărul limitat de calorii, acest lucru explicând cea de-a doua reacție a
oranismului la privarea de hrană, respectiv cura de slăbire.
De-a lungul mileniilor aceste două reacții au fost foarte utile speciei în perioadele de foamete,
dar după ce foametea nu a mai fost un motiv de îngrijorare, ca în majoritatea țărilor dezvoltate
azi, ele împiedică persoanele supraponderale să piardă în greutate și să se mențină la un nivel
ponderal expectat. În consecință, comportamentul de supraalimentare a fost unul adaptativ în
trecutul umanității, însă nu mai răspunde unei nevoi reale de supraviețuire, în prezent constituind
un comportament maladaptativ cu consecințe grave atât în plan somatic, dar și psihic și social...

3. V-ați gândit că...
1. Această modalitate de depozitare a hranei în organism este un mecanism adaptativ prezent la
toate viețuitoarele, însă, în natură nu găsim exemple de supraponderabilitate în rândul animalelor
sălbatice. Doar omul și animalele domestice au dezvoltat supraponderabilitate. De unde vine
această diferență? Animalele sălbatice mențin echilibrul între modul lor de viață, climă și mediu
înconjurător, bazându-se pe intuiție.
2. Interdicția crește dorința: interzicerea anumitor alimente și limitarea cantității specifice unei
diete sugerează ideea de sacrificiu, devenim nefericiți și frustrați, iar mâncarea devine una dintre
cele mai importante preocupări ale noastre.
3. Toate constrângerile pe care le implică o dietă: nu putem mânca ceea ce ne place, când dorim,
în ce cantități dorim, la care se adaugă sentimentele de frustrare, chiar vinovăție pentru situațiile
în care eșuăm în respectarea acestor constrângeri autoimpuse consolidează credința că obiectivul
este imposibil de atins datorită parcursului dificil, și mai mult decât atât, cel mai probabil, că la
un moment dat vom abandona obiectivul de a atinge greutatea ideală. Așadar, păstrând acest
cadru de referință, mai degrabă ne îndepărtăm de starea dorită.
Luând în considerare caracteristicile psiho-fiziologice ale organismului și reacțiile acestuia la
dietele de slăbire, cea mai potrivită variantă de a atinge și păstra greutatea potrivită rămâne
restructurarea stilului de viață: alimentație, activități fizice, modalități de petrecere a timpului
liber etc. Pentru a realiza schimbări în ceea ce caracterizează stilul de viață, cea mai sigură
abordare este aceea de a realiza schimbări mici, pe care să le puteți menține atât timp cât este
necesar pentru a deveni noile obișnuințe sănătoase.
Dacă dietele nu dau rezultatele așteptate, încercați ALTCEVA:
1. Fiți critici în legătură cu alimentele și cantitățile pe care le consumați și identificați în ce
măsură acestea răspund unei nevoi reale sau unei obișnuințe alimentare nesănătoase. În
alegerile pe care le faceți lăsați-vă ghidați de ”Ce este mai potrivit pentru mine?”.

4. 2. Creșterea în greutate este un proces gradual și cumulativ. În mod similar și scăderea în
greutate se realizează treptat prin însumarea mai multor acțiuni. Acordați-vă timp și
bucurați-vă de fiecare mic progres!
3. Indiferent ce parcurs alegeți pentru atingerea greutății dorite, modul în care gândiți despre
acesta și atitudinea pe care o aveți, pot face diferența între reușită și eșec. Așadar, gândiți
în termeni de ”a fi” în loc de ”a face”, de ”vreau“ sau “îmi doresc“ în loc de “trebuie“,
“pot“ în loc de “nu sunt în stare“, de ”am convingerea că va funcționa” în loc de ”voi
vedea dacă merge”. Fiți flexibili!