RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPȚIE din 24.05.2018

RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPŢIE
la proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte
legislative (Legea nr.139/2010 privind dreptul de autor şi drepturile
conexe, Legea nr.114/2014 cu privire la Agenţia de Stat pentru
Proprietate Intelectuală)
Nr. ELO18/5055 din 24.05.2018
Prezentul raport de expertiză anticorupție a fost întocmit de Centrul Național Anticorupție al
Republicii Moldova în baza Legii nr.780/2001 privind actele legislative, a Legii nr.1104/2002 cu privire
la Centrul Național Anticorupție, a Legii integrității nr.82/2017 și a Metodologiei de efectuare a
expertizei anticorupție a proiectelor de acte legislative și normative, aprobată prin Hotărârea
Colegiului Centrului nr.6 din 20 octombrie 2017.
Autor al iniţiativei legislative este Guvernul RM, iar autor nemijlocit este Agenţia de Stat pentru
Proprietate Intelectuală, ceea ce corespunde art.73 din Constituția Republicii Moldova și art.47
alin.(3) din Regulamentul Parlamentului, aprobat prin Legea nr.797/1996.
Categoria actului legislativ propus este Lege organică, ceea ce corespunde art.72 din Constituție și
art.6-11 din Legea nr.780/2001 privind actele legislative.
I. Analiza riscurilor de corupere a procesului de promovare a proiectului
I.1. Pertinența autorului, categoriei propuse a actului
și a procedurii de promovare a proiectului
Conform art.8 al Legii nr.239/2008 privind transparenţa în procesul decizional "etapele asigurării
transparenţei procesului de elaborare a deciziilor sunt:
a) informarea publicului referitor la iniţierea elaborării deciziei;
I.2. Respectarea rigorilor de transparenţă în procesul
decizional la promovarea proiectului
1

b) punerea la dispoziţia părţilor interesate a proiectului de decizie şi a materialelor aferente acestuia;
c) consultarea cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi interesate;
d) examinarea recomandărilor cetăţenilor, asociaţiilor constituite în corespundere cu legea, altor părţi
interesate în procesul de elaborare a proiectelor de decizii;
e) informarea publicului referitor la deciziile adoptate."
În vederea respectării rigorilor privind transparenţa decizională, autorul proiectului a anunţat despre
iniţierea elaborării deciziei prin intermediul paginii web oficiale a Agenţiei de Stat pentru Proprietatea
Intelectuală (în continuare AGEPI).
Totodată, anunţul privind organizarea consultărilor publice, textul proiectului şi nota informativă la
acesta se regăsesc publicate pe pagina web oficială a AGEPI, cu respectarea cerinţelor de conţinut,
inclusiv cu respectarea termenului limită de 10 zile lucrătoare pentru prezentarea propunerilor.
Astfel, potrivit notei informative: „Proiectul legii a fost supus mai multor runde de consultări publice,
atât pe platforma Consiliului Economic pe lângă Prim-ministrul Republicii Moldova, cât şi în cadrul
AGEPI, cu implicarea reprezentanţilor organizaţiilor de gestiune colectivă (Asociaţia Obştească Oficiul
Republican al Dreptului de Autor, Asociaţia Obştească Asociaţia Naţională "Copyright"), ai sectorului
privat (Î.M. „Orange Moldova" S.A., Î.M. Moldcell S.A., Asociaţia Patronală Camera de Comerţ
Americană din Moldova (AmCham Moldova), Asociaţia Naţională a Companiilor din Domeniul
Tehnologii Informaţionale şi Comunicaţii, S&T Mold S.R.L., S.R.L. "Ultra Distribution", etc,), inclusiv şi
cu titularii de drepturi."
Potrivit notei informative: „Proiectul este elaborat în scopul asigurării unui nivel adecvat de protecţie a
intereselor titularilor dreptului de autor şi ai drepturilor conexe şi consolidării activităţii organizaţiilor
de gestiune colectivă."
Potrivit autorului: „În esenţă, reglementările propuse au drept scop:
1. armonizarea legislaţiei din domeniul dreptului de autor şi drepturilor conexe cu prevederile
legislaţiei Uniunii Europene;
2. responsabilizarea părţilor implicate în procesul de colectare şi achitare a remuneraţiei
compensatorii pentru echipamentele concepute pentru realizarea de copii sau reproducerii
reprografice, precum şi pentru suporturile materiale pe care se pot realiza şi stoca înregistrări sonore
şi audiovizuale;
3. extinderea listei de echipamente şi suporturi materiale ce pot fi utilizate în scopul reproducerii unei
opere publicate legal, cât şi stabilirea unui cuantum diferenţiat pentru acestea în dependenţă de
modul de funcţionalitate;
4. funcţionarea/stabilirea unui mecanism clar de colectare, repartizare şi achitare a remuneraţiei de
către organizaţiile de gestiune colectivă;
I.3. Scopul anunţat și scopul real
al proiectului
2

5. sporirea gradului de transparenţă în activitatea organizaţiilor de gestiune colectivă;
6. stabilirea reglementărilor privind controlul funcţionării organizaţiilor de gestiune colectivă, precum
şi a prevederilor privind sancţionarea organizaţiilor de gestiune colectivă în cazul încălcării de către
acestea a prevederilor legii privind dreptul de autor şi drepturile conexe."
I.4. Interesul public şi interesele private
promovate prin proiect
În mare parte, proiectul promovează interesele instituţionale ale AGEPI.
Deşi per ansamblu, prevederile proiectului respectă interesul public, promovarea unor norme,
contravin intereselor unui anumit grup de persoane, ale cărui drepturi ar putea fi lezate. În evitarea
apariţiei acestor circumstanţe, în Compartimentul III al prezentului Raport de expertiză anticorupţie
sunt prezentate anumite recomandări.
I.5.1. Suficienţa argumentării din nota informativă.
În conformitate cu art.20 al Legii nr.780/2001 privind actele legislative, proiectele de acte legislative
sunt însoţite de "nota informativă care include:
a) condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, inclusiv necesitatea armonizării actului legislativ cu
reglementările legislaţiei comunitare, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
b) principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul
social, economic şi de altă natură al realizării lui;
c) referinţele la reglementările corespondente ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii
proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză."
În nota informativă, autorul susţine că: „Promovarea dialogului şi cooperarea între organizaţiile de
gestiune colectivă a drepturilor de autor şi conexe în scopul de a promova disponibilitatea operelor şi a
altor elemente protejate şi transferul de redevenţe pentru utilizarea acestor opere sau a altor
elemente protejate constituie un obiectiv ce se regăseşte în art. 291 din Planul naţional de acţiuni
privind implementarea Acordului de Asociere RM-UE pentru anii 2017-2019, aprobat prin Hotărârea
Guvernului nr. 1472 din 30.12.2016."
Potrivit autorului: "Adoptarea legii în cauză va crea un mecanism eficient de funcţionare a sistemului
dreptului de autor şi drepturilor conexe, precum şi un cadru normativ accesibil de asigurare a
protecţiei drepturilor atât ale titularilor, cât şi ale beneficiarilor în procesul de valorificare a obiectelor
dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe."
Astfel, deşi, în nota informativă, autorul prezintă o serie de argumente care stau la baza necesităţii
promovării proiectului, raţionamentul stabilirii anumitor norme din proiect nu este clar reflectat, ceea
ce califică proiectul că corespunde parţial respectarea rigorilor impuse de Legea nr.780/2001 privind
actele legislative.
Astfel, nota informativă nu conţine argumente concludente şi viabile în partea ce ţine micşorarea
I.5. Justificarea soluțiilor proiectului
3

cuantumului remuneraţiei compensatorii, pentru drepturile de autor, ceea ce nu se încadrează în
dreptul de a primi o remuneraţie echitabilă, prevăzut în egală măsură în art.37 al Legii nr.139/2010
privind drepturile de autor şi drepturile conexe şi actele internaţionale care reglementează domeniul
vizat.
Astfel, potrivit art.11 bis din Convenţia de la Berna din 09.09.1886: "(1) Autorii de opere literare şi
artistice beneficiazăde dreptul exclusiv de a autoriza: 1-radiodifuzarea operelor lor sau comunicarea
publicăa acestor opere prin orice alt mijloc servind la difuzarea fărăfir a semnalelor, a sunetelor sau a
imaginilor; 2- orice comunicare publică fie prin fir, fie fără fir a operei radiodifuzate, când această
comunicare este făcută printr-un alt organism decât cel de origine; 3- comunicarea publică a operei
radiodifuzate prin difuzor sau prin orice alt instrument asemănător, transmiţător de semnale, de
sunete sau de imagini.
(2) Revine legislaţiilor ţărilor Uniunii să reglementeze condiţiile de exercitare a drepturilor la care se
referă alin. (1) de mai sus, dar aceste condiţii nu vor avea decât un efect strict limitat la ţara care le va
fi stabilit. Ele nu vor putea în nici un caz să aducă atingere dreptului moral al autorului, nici dreptului,
care aparţine autorului, de a obţine o remunerare echitabilă, stabilită de către autoritatea
competentă, în lipsa unui acord amiabil." Acest aspect este prevăzut şi de art.13, art.IV din Convenţia
menţionată.
Totodată, aspectul respectiv este stabilit în calitate de principiu în Recomandarea
Comisiei 2005/737/CE, care reglementează un număr de principii, cum ar fi libertatea care revine
titularilor de drepturi de a-și alege organismul de gestiune colectivă, egalitatea de tratament între
diversele categorii de titulari de drepturi și repartizarea echitabilă a redevențelor.
În aceeaşi ordine de idei, pct.13 din Directiva 2014/26/UE statuează că: "Prezenta directivă nu ar
trebui să aducă atingere posibilității statelor membre de a stabili, prin acte cu putere de lege,
regulamente sau orice alt mecanism specific, compensarea echitabilă a titularilor de drepturi [...]."
Şi nu în ultimul rând urmează a se specifica că aspecte cu referire la remuneraţia echitabilă se
regăsesc şi în pct.39 din Hotărârea Plenului Curţii Supreme de Justiţie cu privire la aplicarea unor
prevederi ale legislaţiei cu priivre la dreptul de autor şi drepturile conexe potrivit căreia: „În cazul în
care un autor a transmis sau a cesionat unui producător de fonograme sau de opere audiovizuale
dreptul său de închiriere a fonogramei sau a operei audiovizuale, autorul îşi păstrează dreptul la o
remuneraţie echitabilă pentru fiecare închiriere. Acest drept este inalienabil şi se exercită numai prin
intermediul organizaţiilor de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale."
Pct.83 al Hotărârii Plenului CSJ stabileşte că: "Dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi se extinde
termenul de protecţie a drepturilor patrimoniale exclusive ale autorului operei sau termenul de
protecţie a dreptului său la o remuneraţie echitabilă, valorificarea acestei opere în perioada dintre
data de expirare a termenului de protecţie, calculat conform legii anterioare, şi data de intrare în
vigoare a prezentei legi se va considera valorificare liberă."
În continuare, potrivit pct.104 al Hotărârii Plenului CSJ: "Instanţele de judecată vor aplica măsurile,
procedurile şi remediile prevăzute în capitolul IX din Legea 139/2010, într-o manieră corectă şi
echitabilă, astfel încât să nu fie excesiv de dificile sau costisitoare şi să nu impună limite de timp
exagerate sau tergiversări neprevăzute. Aplicarea acestor măsuri, proceduri şi remedii va fi una
4

eficientă şi proporţionată, nu va crea obstacole în calea comerţului legal şi va oferi protecţie împotriva
folosirii lor abuzive."
În consecinţă se consideră necesar completarea notei informative cu argumentele de rigoare care
reflectă necesitatea şi raţionamentul stabilirii cuantumului remuneraţiei compesatorii în varianta
propusă în proiect.
I.5.2. Argumentarea economică-financiară.
Conform art.20 lit.d) al Legii nr.780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să
conţină "d) fundamentarea economico-financiară în cazul în care realizarea noilor reglementări
necesită cheltuieli financiare şi de altă natură".
În nota informativă autorul menţionează că: „Ţinând cont de faptul că proiectul nominalizat are
scopul de a asigura corespunderea normelor cadrului juridic în domeniul de referinţă, precizăm că
aplicarea reglementărilor propuse nu necesită careva cheltuieli suplimentare din bugetul de stat."
I.5.3. Efectuarea analizei impactului de reglementare.
Potrivit art.20 lit.e) al Legii nr.780/2001 privind actele legislative, nota informativă trebuie să conţină
"e) actul de analiză a impactului de reglementare, în cazul în care actul legislativ reglementează
activitatea de întreprinzător. Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza
evaluării costurilor şi beneficiilor, a necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al
acestuia asupra activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor
întreprinzătorilor şi ale statului.
Conform art.13 al Legii nr.235/2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de
întreprinzător, „(1) Analiza impactului de reglementare reprezintă argumentarea, în baza evaluării
costurilor şi beneficiilor, necesităţii adoptării actului normativ şi analiza de impact al acestuia asupra
activităţii de întreprinzător, inclusiv asigurarea respectării drepturilor şi intereselor întreprinzătorilor
şi ale statului, precum şi corespunderea actului scopurilor politicii de reglementare şi principiilor
prezentei legi. (2) Actul de analiză a impactului de reglementare este parte integrantă a notei
informative a proiectului de act normativ." Metodologia de analiză a impactului de reglementare şi de
monitorizare a eficienţei actului de reglementare, potrivit art.21 alin.(2) al aceleaşi legi, a fost
aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.1230/2006.
La nota informativă a proiectului este anexată Analiza Impactului de Reglementare şi procesul verbal
al şedinţei Grupului de lucru pentru reglementarea activităţii de întreprinzător nr.8 din 28.02.2018.
II. Analiza generală a factorilor de risc ale proiectului
II.1. Limbajul proiectului
Potrivit art.19 al Legii nr.780/2001 privind actele legislative "textul proiectului de act legislativ se
elaborează [...] cu respectarea următoarelor reguli: [...]
c) se utilizează termeni adecvaţi [...] şi de o largă circulaţie; [...]
e) terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi
în reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar
folosirea lui repetată exclude confuzia; [...]
5

g) se evită folosirea [...] cuvintelor şi expresiilor [...] neutilizabile şi/sau cu sens ambiguu;
h) se evită tautologiile juridice; [...]"
Per ansamblu, textul proiectului întruneşte rigorile tehnicii legislative şi ale limbajului juridic, sunt
respectate regulile de ortografie şi punctuaţie, cu excepţia unor noţiuni formulate ambiguu, care
creează confuzii şi dificultăţi la aplicare. Pentru mai multe detalii a se vedea compartimentul III al
prezentului Raport de expertiză anticorupţie.
II.2. Coerența legislativă a proiectului
În textul proiectului au fost depistate norme contradictorii, între proiect şi Legea 780/2001 cu privire
la actele legislative, Constituţia Republicii Moldova, Legea nr.837/1996, precum şi actele
internaţionale care reglementează domeniul vizat. Aspectele date sunt redate detaliat la
compartimentul III al prezentului Raport de expertiză anticorupţie.
II.3. Activitatea agenţilor publici şi a entităților
publice reglementată în proiect
Proiectul reglementează activitatea AGEPI stabilind anumite atribuţii şi funcţii pentru entitatea
respectivă.
De asemenea, proiectul conţine norme care se referă la activitatea Serviciului Vamal.
În urma analizei proiectului prenotat, în prevederile acestuia au fost depistate anumite aspecte, care
vor duce la deficienţe în aplicarea proiectului. Pentru detalii, a se vedea Compartimentul III al
prezentului Raport de expertiză anticorupţie.
II.4. Atingeri ale drepturilor omului care pot fi
cauzate la aplicarea proiectului
Prevederile proiectului încalcă art.15 din Pactul internaţional cu privire la drepturile economice,
sociale, culturale, care stabileşte dreptul persoanei de a beneficia de rezultatele procesului tehnico-
ştiinţific.
Totodată, prevederile proiectului impun anumite limitări în drepturi, fapt care contravine art.54 din
Constituţia Republicii Moldova.
În sensul respectiv, Compartimentul III al prezentului Raport de expertiză anticorupţie conţine o serie
de recomandări care vor exclude neconcordanţele menţionate, precum şi vor acorda un plus valoare
calităţii proiectului prenotat.
III. Analiza detaliată a factorilor de risc și a riscurilor de corupție
ale proiectului
6

- 1 -
Art.I- (Legea nr.139/2010 privind dreptul de autor şi drepturile conexe)
Pct.1 noţiunile:
1. Articolul 3 se completează cu următoarele noţiuni cu următorul cuprins:
echipament unifuncţional - echipament/suport care are ca funcţie principală realizarea de copii
pentru uz personal (private);
furnizor de servicii - persoană fizică sau juridică care pune la dispoziţia unui număr determinat sau
nedeterminat de persoane servicii prin intermediul reţelelor deschise.
Obiecții:
Atragem atenţia asupra faptului, că prin "unifuncţional" în sensul Dicţionarului explicativ al limbii române, se
înţelege: "(despre obiecte) care poate îndeplini o singură funcție, cu o singură întrebuințare."
Astfel, se consideră inutilă utilizarea sintagmei "care are ca funcţie principală" în textul noţiunii propuse.
În ceea ce priveşte noţiunea de "furnizor de servicii", atragem atenţia asupra faptului, că furnizarea
serviciilor se poate realiza şi prin intermediul reţelelor de calculatoare (cu respectarea anumitor criterii). În
acest sens, planează o neclaritate asupra faptului includerii în noţiune doar "prin intermediul reţelelor
deschise", fiind exclusă astfel posibilitatea de furnizare prin intermediul reţelelor de calculatoare. O descriere
mai detaliată în ceea ce priveşte reţelele deschise şi reţelele de calculatoare se regăseşte în obiecţia de la
pct.10 din prezentul compartiment al Raportului de expertiză anticorupţie.
Totodată, art.2 dinLegea comunicaţiilor electronice nr.241/2007 stabileşte următoarele noţiuni, care se află
în raport contradictoriu cu noţiunea de mai sus.
Astfel potrivit Legii citate, se explică sensul următoarelor noţiuni: „furnizarea reţelei de comunicaţii
electronice - instalarea, operarea, gestionarea sau punerea la dispoziţia unui terţ autorizat a reţelei de
comunicaţii electronice sau a infrastructurii asociate;
furnizor de reţele de comunicaţii electronice - persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica Moldova,
a cărei activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea unei reţele de comunicaţii electronice;
furnizor de servicii de comunicaţii electronice - persoană fizică sau juridică, înregistrată în Republica Moldova,
a cărei activitate constă, în totalitate sau în parte, în furnizarea serviciilor de comunicaţii electronice;
Pe de altă parte, Codul audiovizualului al Republicii Moldova nr.260/2006 la art.6 stabileşte o noţiune, care
însă diferă de cea utilizată de autor în textul proiectului, după cum urmează:
f) distribuitor de servicii - orice persoană juridică ce pune la dispoziţie publicului o ofertă de servicii de
programe prin orice mijloc de comunicaţie electronică, inclusiv prin satelit, cablu sau eter, retransmise pe
bază de relaţii contractuale cu radiodifuzorii ori cu alţi distribuitori.
Astfel, în condiţiile în care, noţiunile din proiect, sunt redate diferit de noţiunile din cadrul legal în vigoare,
acest aspect contravine principiilor de bază ale legiferării prevăzute la art.4 al Legii nr.780/2001 cu privire la
actele legislative, potrivit căruia: „(2) Actul legislativ trebuie să corespundă dispoziţiilor constituţionale şi să
fie în concordanţă cu cadrul juridic existent, cu sistemul de codificare şi unificare a legislaţiei. (3) La
elaborarea, adoptarea şi aplicarea actului legislativ se respectă principiile: a) oportunităţii, coerenţei,
consecvenţei şi echilibrului între reglementările concurente; b) consecutivităţii, stabilităţii şi predictabilităţii
normelor juridice."
7

Recomandări:
Excluderea sintagmei „care are ca funcţie principală" din noţiunea echipament unifuncţional
Revizuirea noţiunii de furnizor de servicii prin prisma posibilităţii de reglementare în textul acesteia şi a
„reţelelor de calculatoare"
Uniformizarea noţiunilor utilizate în proiect cu reglementările Legii comunicaţiilor electronice nr.
nr.241/2007 şi Codului audiovizualului.
Factori de risc:
● Formulare ambiguă care admite interpretări
abuzive
● Concurenţa normelor de drept
● Utilizarea neuniformă a termenilor
Riscuri de corupţie:
● Generale
- 2 -
Pct.2 Articolul 3 se modifică noţiunea de ''comunicare publică" şi va avea următorul cuprins:
"comunicare publică - comunicare a unei opere, realizată direct sau prin orice mijloace tehnice,
făcută într-un loc deschis publicului sau în orice loc în care se adună un număr de persoane care
depăşeşte cercul normal al membrilor unei familii şi al cunoştinţelor acesteia, inclusiv
reprezentarea scenică, recitarea sau orice altă modalitate publică de execuţie ori de prezentare
directă a operei, expunerea publică a operelor de artă plastică, de artă aplicată, fotografică şi de
arhitectură, proiecţia publică a operelor cinematografice şi a altor opere audiovizuale, inclusiv a
operelor de artă digitală, prezentarea într-un loc public, prin intermediul înregistrărilor sonore sau
audiovizuale, precum şi prezentarea într- un loc public, prin intermediul oricăror mijloace, a unei
opere radiodifuzate. De asemenea, se consideră publică orice comunicare a unei opere, prin
mijloace cu fir sau fără fir, realizată prin punerea la dispoziţie publicului, inclusiv prin internet sau
alte reţele de calculatoare, astfel încât oricare dintre membrii publicului să poată avea acces la
aceasta din orice loc sau în orice moment ales în mod individual."
Obiecții:
Potrivit art.19 al Legii nr.780/27.12.2001 privind actele legislative: "Textul proiectului de act legislativ se
elaborează în limba de stat, cu respectarea următoarelor reguli:
a) fraza se construieşte conform normelor gramaticale, astfel încât să exprime corect, concis şi fără echivoc
ideea, să fie înţeleasă uşor de orice subiect interesat;
b) într-o frază este exprimată o singură idee; [...]
e) terminologia utilizată în actul elaborat este constantă şi uniformă ca şi în celelalte acte legislative şi în
reglementările legislaţiei comunitare; se va utiliza unul şi acelaşi termen dacă este corect, iar folosirea lui
repetată exclude confuzia; [...]
g) se evită folosirea regionalismelor, a cuvintelor şi expresiilor nefuncţionale, idiomatice, neutilizabile şi/sau
cu sens ambiguu;
8

i) se respectă cu stricteţe regulile de ortografie şi punctuaţie."
Astfel, atragem atenţia că norma analizată nu corespunde limbajului şi expresiei juridice, rigori impuse în
legea enunţată supra. Textul normei este prea complex, pe alocuri ambiguu, ceea ce face norma ca fiind
greu de înţeles pentru publicul larg.
Recomandări:
Revizuirea normei analizate prin prisma art.19 al Legii nr.780/2001.
Factori de risc:
abuzive
● Generale
- 3 -
Pct.5 La articolul 11 alineatul (1):
literele g) şi h) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"comunicarea publică a operei;
retransmisia prin cablu a operei"
alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:
"(5) Dreptul de retransmisie prin cablu prevăzut la alin. (1) lit. h) se exercită exclusiv prin
intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale. Dreptul la alte tipuri
de retransmisii, inclusiv pe reţele prin satelit, digital terestre, pe bază de IP, mobile sau similare, se
exercită exclusiv prin intermediul unei organizaţii de gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale,
dacă acestea presupun retransmiterea simultană, nealterată şi integrală, pentru primirea de către
public, a unei transmiteri iniţiale a serviciilor de programe de radiodifuziune sau de televiziune,
atunci când asemenea transmisie iniţială este efectuată prin cablu sau eter, inclusiv prin
transmisiuni prin satelit sau prin mijloace electronice, şi este destinată recepţionării de către
public, şi dacă retransmiterea este realizată într-un mediu închis şi de către o altă persoană decât
radiodifuzorul care a efectuat transmisia iniţială sau sub controlul şi responsabilitatea căruia a fost
transmisă această transmisie. Serviciile de retransmisie oferite pe internet deschis cad sub
incidenţa prezentului alineat, atât timp cât acestea sunt furnizate într-un mediu închis (controlat),
iar grupul de destinatari ai unor astfel de retransmisii este clar definit. Suma remuneraţiei pentru
dreptul de retransmisie se stabileşte pentru achitarea atît a remuneraţiei cuvenite autorilor sau
altor titulari ai dreptului de autor pentru drepturile lor exclusive prevăzute la alin. (1) lit. h) din
prezentul articol, cît şi a remuneraţiei echitabile cuvenite interpreţilor şi producătorilor de
fonograme, prevăzută la art. 37 alin. (1) lit. c)."
Obiecții:
Referitor la lit.g) şi h) atragem atenţia că nu este respectată tehnica legislativă.
Potrivit art.3 din Legea nr.780/2001: "(2) Actul legislativ trebuie să respecte condiţiile legalităţii,
accesibilităţii, preciziei şi, o dată intrat în vigoare, este executoriu şi opozabil tuturor subiectelor de drept."
Totodată, potrivit art.5 din Legea nr.780/2001 (2) Actul legislativ trebuie [...] "b) să fie întocmit conform
tehnicii legislative şi normelor limbii literare."
În continuare, potrivit proiectului, pentru exercitarea dreptului la alte tipuri de retransmisie (inclusiv pe
9

reţele prin satelit, digital terestre, pe bază de IP, mobile sau similare) prin intermediul unei organizaţii de
gestiune colectivă a drepturilor patrimoniale, acestea urmează a întruni anumite cerinţe cum ar fi:
retransmiterea simultană, nealterată şi integrală, pentru primirea de către public, a unei transmiteri iniţiale a
serviciilor de programe de radiodifuziune sau de televiziune, atunci când asemenea transmisie iniţială este
efectuată prin cablu sau eter, inclusiv prin transmisiuni prin satelit sau prin mijloace electronice, şi este
destinată recepţionării de către public, şi dacă retransmiterea este realizată într-un mediu închis şi de către o
altă persoană decât radiodifuzorul care a efectuat transmisia iniţială sau sub controlul şi responsabilitatea
căruia a fost transmisă această transmisie.
Astfel, din conţinutul normei nu rezultă clar dacă, aceste condiţii urmează a fi întrunite cumulativ, sau nu. Or,
în cazul în care aceste criterii urmează a fi întrunite cumulativ, norma de la alin.(5) impune rigori exagerate
faţă de persoanele care îşi valorifică dreptul de autor şi drepturile conexe, fapt care se încadrează în factorul
de corupţie cum ar fi: cerinţe excesive pentru realizarea drepturilor/obligaţiilor. Or, caracterul excesiv al
cerinţelor respective decurge din elementul cantitativ şi deficil de îndeplinit al acestora în raport cu natura
dreptului care urmează a fi realizat. Mai mult, fiind impuse cerinţe excesive pentru exercitarea
drepturilor/obligaţiilor persoana cointeresată în exercitarea drepturilor sale va fi tentată să recurgă la acţiuni
coruptibile pentru atingerea scopului urmărit.
Recomandări:
Textul: "comunicarea publică a operei;
retransmisia prin cablu a operei" se va expune după cum urmează:
"g) comunicarea publică a operei;
h) retransmisia prin cablu a operei"
Revizuirea normei în vederea concretizării dacă condiţiile prevăzute la alin.(5) urmează a fi întrunite
cumulativ sau nu.
Factori de risc:
● Cerințe excesive pentru exercitarea
drepturilor/Obligații excesive
● Limitarea neîntemeiată a drepturilor omului
● Norme irealizabile
● Generale
- 4 -
Pct.6 şi pct.10 din proiect
Pct.6 Articolele 26 şi 27 se modifică şi vor avea următorul cuprins:
"Articolul 26. Reproducerea operelor în scopuri personale. Copia privată.
(1) Se consideră copie privată reproducerea unei opere publicate legal, atunci când reproducerea
este făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte obţinerea
vreunui avantaj comercial direct sau indirect.
(2) Copia privată se permite fără consimţământul autorului sau al altui titular al dreptului de autor,
dar cu plata unei remuneraţii compensatorii în condiţiile prezentului articol.
(3) Dreptul la remuneraţie compensatorie îl au exclusiv autorii şi titularii de drepturi autohtoni,
10

incluşi în baza de date conform criteriilor stabilite de AGEPI.
[...]
(4) Remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(2) se achită de importatorii echipamentelor şi
suporturilor materiale (titulari ai operaţiunilor) care pot fi utilizate pentru efectuarea unor copii
private (în continuare - mărfuri) şi constituie nu mai mult de 0,3% pentru echipamente
multifuncţionale, nu mai mult de 0,5% pentru echipamente unifuncţionale şi nu mai mult de 1%
pentru suporturi materiale calculate din valoarea facturată, fără taxa pe valoarea adăugată, dar
care nu va depăşi 500 lei per unitate.
(7) Importatorii mărfurilor (titulari ai operaţiunilor), specificate la alineatul (4), transferă
remuneraţia compensatorie la un cont special deschis de AGEPI, în termen de cel mult 90 zile din
data importului.
(8) Serviciul Vamal:
comunică trimestrial AGEPI, la solicitare, datele privind importul mărfurilor specificate la alin.(5),
valoarea facturată, pe fiecare importator (titular al operaţiuniii) şi pe fiecare poziţie tarifară în
parte;
asigură informarea prin mecanismele aplicate în acest scop a importatorilor şi exportatorilor
(titular ai operaţiunilor) cu referire la obligaţia achitării remuneraţiei compensatorii.
(9) Remuneraţia compensatorie acumulată în condiţiile alin.(7) se transferă de AGEPI trimestrial la
contul Colectorului unic cu reţinerea comisionului de transfer bancar.
(10) Colectorul unic este obligat să repartizeze şi să achite remuneraţia compensatorie în cote
egale la toţi autorii şi titularii de drepturi autohtoni înregistraţi în lista deţinută de AGEPI cu
reţinerea comisionului de transfer bancar şi respectând condiţiile stabilite la art.512
alin.(11) - (13)
din prezenta Lege.
(11) Pentru neachitarea şi nerepartizarea remuneraţiei compensatorii în condiţiile acestui articol,
importatorii mărfurilor (titulari ai operaţiunilor), specificate la alineatul (5) şi Colectorul unic
poartă răspundere conform legii.
Articolul 27. Reproducerea reprografică.
(1) Se permite fără consimţământul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata
remuneraţiei de autor, însă cu indicarea obligatorie a numelui autorului a cărui operă este
valorificată şi a sursei de împrumut, reproducerea, în măsură justificată de scopul urmărit:
[...]
c) a unor articole aparte şi a altor opere cu volum mic sau a unor extrase de proporţii reduse din
opere literare publicate legal (cu excepţia programelor de calculator) atunci cînd reproducerea se
face de către instituţiile de învăţămînt în scopuri de studiu sau de cercetare şi nu urmăreşte
obţinerea unui avantaj economic sau comercial, direct sau indirect.
(2) În alte cazuri decît cele menţionate la alin. (1) se permite, fără consimţămîntul autorului sau al
altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii compensatorii, reproducerea
reprografică a unei opere, exceptînd cărţile în întregime şi partiturile, indiferent dacă procedeul
folosit este unul analogic sau digital.
(3) Dreptul la remuneraţie compensatorie îl au exclusiv autorii şi titularii de drepturi autohtoni,
incluşi în baza de date conform criteriilor stabilite de AGEPI.
(4) Remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(2) se achită de către importatorii (titulari ai
operaţiunilor) echipamentului utilizat pentru reproducerea reprografică (redevenţe aferente
importului de echipament) şi constituie nu mai mult de 0,8 % din valoarea facturată, fără taxa pe
valoarea adăugată.
(6) Importatorii echipamentelor specificate la alin. (4) (titulari ai operaţiunilor) transferă
remuneraţia compensatorie la un cont special deschis de AGEPI, în termen de cel mult 90 zile din
11

data importului.
(8) Serviciul Vamal:
a) comunică trimestrial AGEPI, la solicitare, datele privind importul mărfurilor specificate la alin.
(6), valoarea facturată, pe fiecare importator (titular al operaţiunii) şi pe fiecare poziţie tarifară în
parte;
b) asigură informarea prin mecanismele aplicate în acest scop a importatorilor şi exportatorilor
(titulari ai operaţiunilor) cu referire la obligaţia achitării remuneraţiei compensatorii.
(8) Remuneraţia compensatorie acumulată în condiţiile alin. (6) se transferă de AGEPI trimestrial
la contul Colectorului unic cu reţinerea comisionului de transfer bancar.
(9) Colectorul unic este obligat să repartizeze şi să achite remuneraţia compensatorie în cote
egale la toţi autorii şi titularii de drepturi autohtoni înregistraţi în lista deţinută de AGEPI cu
reţinerea comisionului de transfer bancar şi respectând condiţiile stabilite la art. 512
alin. (11) -
(13) din prezenta Lege.
(10) Pentru neachitarea şi nerepatizarea remuneraţiei compensatorii în condiţiile acestui articol,
importatorii mărfurilor (titulari ai operaţiunilor), specificate la alineatul (6) şi Colectorul unic
poartă răspundere conform legii."
Pct.10 Articolul 51. Comisionul de gestiune
(1). Comisionul de gestiune, în cazul drepturilor gestionate colectiv facultativ, nu poate depăşi
20% din sumele achitate, respectiv, comisionul de colectare reprezintă 5% din sumele colectate,
iar comisionul de repartizare şi achitare reprezintă până la 15% reţinut din sumele achitate
fiecărui titular de drepturi.
(2). Comisioanele de colectare şi de repartizare reţinute de colectorul unic, cumulate cu
comisioanele de colectare şi achitare reţinute de organizaţiile beneficiare nu pot depăşi 15% din
sumele colectate.
(3). Comisionul de gestiune se aplică pentru fiecare drept gestionat;
(4). Comisionul de gestiune este stabilit pe bază contractuală în cazul drepturilor gestionate pe
bază de împuternicire, precum şi în cazul contractelor de reprezentare.
Obiecții:
Sintagma „Se consideră copie privată reproducerea unei opere publicate legal, atunci când reproducerea este
făcută de o persoană fizică exclusiv pentru uz personal şi dacă nu urmăreşte obţinerea vreunui avantaj
comercial direct sau indirect, va crea confuzii şi dificultăţi la aplicare. Or, nu este clar nici de către cine şi nici
cum se va monitoriza efectuarea copiilor private. De asemenea, cum se va aprecia dacă persoana fizică
urmăreşte sau nu obţinerea unui avantaj comercial, de exemplu în cazul în care o operă este utilizată de
către acesta la realizarea unui clip video pentru anumite evenimente contra cost. Pe de o parte, clipul este
produsul dreptului de proprietate intelectuală a autorului acestuia, pe de altă parte, la realizarea acestui clip,
autorul a reprodus integral o anumită melodie, sau alte obiecte ale dreptului de proprietate. Aşadar, nu este
clar, cum va fi demonstrat scopul avantajului comercial, atît în ipoteza de mai sus cît şi în alte cazuri similare,
în contextul în care, în conformitate cu art.9 alin.(3) din Convenţia de la Berna cu privire la protecţia operelor
literare şi artistice din 09.09.1886: "În scopul aplicării prevederilor prezentei Convenţii, orice imprimare audio
sau video va fi considerată o reproducere."
Totodată, în următorul alineat din articolul analizat, se stipuleză că: "Copia privată se permite fără
consimţământul autorului sau al altui titular al dreptului de autor, dar cu plata unei remuneraţii
compensatorii în condiţiile prezentului articol."
Aşadar, prezentul articol propus de autor menţionează că Remuneraţia compensatorie menţionată la alin.(2)
se achită de importatorii echipamentelor şi suporturilor materiale (titulari ai operaţiunilor) care pot fi utilizate
pentru efectuarea unor copii private (în continuare - mărfuri) şi constituie nu mai mult de 0,3%
12

pentru echipamente multifuncţionale, nu mai mult de 0,5% pentru echipamente unifuncţionale şi nu mai mult
de 1% pentru suporturi materiale calculate din valoarea facturată, fără taxa pe valoarea adăugată, dar care
nu va depăşi 500 lei per unitate."
Astfel, se atestă un conflict juridic dintre aceste două norme. Or, pe de o parte, se impune plata unei
remuneraţii compensatorii pe care urmează să o achite persoana fizică care realizează o copie privată, fără a
se specifica însă un mecanism de implementare a acestei reglementări, iar pe de altă parte, se menţionează
că remuneraţia compensatorie se achită de importatorii echipamentelor şi suporturilor materiale (titulari ai
operaţiunilor).
În consecinţă, nu este clar, de către cine se achită remuneraţia compensatorie în condiţiile articolului
analizat.
În continuare, menţionăm că prin sintagma "Dreptul la remuneraţie compensatorie îl au exclusiv autorii şi
titularii de drepturi autohtoni, incluşi în baza de date conform criteriilor stabilite de AGEPI", se discriminează
arbitrar autorii şi titularii de drepturi din alte state, ale căror opere sunt valorificate pe teritoriul Republicii
Moldova. Astfel, deşi discriminarea respectivă este una pozitivă, aceasta este totuţi o formă de discriminare,
care contravine atît art.6 al Directivei 2014/26/UE care invocă criterii de obiectivitate, transparenţă şi
nediscriminare în cadrul organismelor de gestiune colectivă cît şi art.6 din Convenţia de la Berna potrivit
căruia: "1) Dacă o ţară din afara Uniunii nu ocroteşte într-un mod adecvat operele autorilor care sunt
cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii, acesta din urmă are dreptul să impună restricţii în ce priveşte
protecţia acordată operelor aparţinînd autorilor care, la data primei publicări, sunt cetăţeni ai celuilalt stat şi
nu are reşedinţa permanentă într-un stat membru al Uniunii. În cazul în care ţara primei publicări se foloseşte
de dreptul respectiv, celelalte state ale Uniunii nu vor fi obligate să acorde operelor, devenite subiecte ale
unui tratament special, o protecţie mai extinsă decît cea acordată acestora de ţara primei publicări."
Totodată, nu este argumentată intenţia autorului de a include doar autorii autohtoni în sistemul de
remuneraţie compensatorie în condiţiile în care, în proiect, organizaţiile de gestiune colectivă sunt obligate
să dispună de acorduri cu organizaţii de gestiune colectivă din alte state.
În aceeşi ordine de idei, Recomandarea 2005/737/CE a promovat un nou mediu de reglementare mai
adecvat pentru gestiunea la nivelul Uniunii a drepturilor de autor şi a drepturilor conexe pentru prestarea de
servicii muzicale online licite. Potrivit Directivei 2014/26/CE, "Recomandarea a confirmat că într-o epocă a
exploatării online a operelor muzicale, utilizatorii comerciali au nevoie de o politică multiteritorială de
acordare a licenţelor care să corespundă omniprezenţei mediului online."
În ceea ce priveşte alin.(7), (9) şi (10) evidenţiem următoarele aspecte:
Sintagma de la alin.(7) "Importatorii mărfurilor (titulari ai operaţiunilor), specificate la alineatul (4), transferă
remuneraţia compensatorie la un cont special deschis de AGEPI, în termen de cel mult 90 zile din data
importului",nu este clară necesitatea deschiderii unui cont special la AGEPI, în condiţiile în care, prin proiect
se propune desemnarea unui Colector unic, investit cu drepturi de colectare, gestionare, repartizare a
tuturor plăţilor ce le revin titularilor de drepturi patrimoniale în domeniul proprietăţii intelectuale. Or, acest
fapt va duce doar la reţinerea comisionului de transfer bancar de către AGEPI, ceea ce nemijlocit va duce la
micşorarea cuantumului sumei pe care urmează să o primească titularul de drepturi.
Aceleaşi neclarităţi se referă şi la alin.(9) şi (10) potrivit cărora: (9) Remuneraţia compensatorie acumulată în
condiţiile alin.(7) se transferă de AGEPI trimestrial la contul Colectorului unic cu reţinerea comisionului de
transfer bancar.
(7)Colectorul unic este obligat să repartizeze şi să achite remuneraţia compensatorie în cote egale la toţi
13

autorii şi titularii de drepturi autohtoni înregistraţi în lista deţinută de AGEPI cu reţinerea comisionului de
transfer bancar şi respectând condiţiile stabilite la art.512
alin.(11) - (13) din prezenta Lege.
În ceea ce priveşte comisionul de gestiune ca atare, descris la pct.10 art.51. din proiect, se evidenţiază că din
remuneraţia compensatorie colectată, 20% reprezintă comisionul de gestiune la care dacă se adaugă
reţinerea dublă a comisionului de transfer bancar, atunci observăm că suma care în final ajunge la
deţinătorul dreptului de autor şi drepturilor conexe, estemult diminuată. Or, în condiţiile în care, munca
intelectuală a autorului/titularului de drepturi este sursa principală care dă naştere raporturilor juridice în
domeniul remuneraţiei compensatorii, este injust ca acesta din urmă să primească o remuneraţie
inechitabilă în raport cu munca depusă.
Totodată, se atestă un conflict de norme dintre alin.(1) şi (2). Astfel, potrivit alin.(1) Comisionul de gestiune,
în cazul drepturilor gestionate colectiv facultativ, nu poate depăşi 20% din sumele achitate, respectiv,
comisionul de colectare reprezintă 5% din sumele colectate, iar comisionul de repartizare şi achitare
reprezintă până la 15% reţinut din sumele achitate fiecărui titular de drepturi.
Alin.(2) prevede că Comisioanele de colectare şi de repartizare reţinute de colectorul unic, cumulate cu
comisioanele de colectare şi achitare reţinute de organizaţiile beneficiare nu pot depăşi 15% din sumele
colectate. Or, în temeiul noţiunii de la pct.1 din proiect, comisionul de gestiune cumulează în sine toate
cheltuielile aferente colectării şi înglobează colectarea, repartizarea şi achitarea remuneraţiei. Astfel,
conflictul atestat, va duce la aplicarea abuzivă a normei, reieşind din faptul că Colectorul unic va avea
prioritate la colectarea remuneraţiei compensatorii şi care va reţine toate comisioanele ca potrivit
proiectului urmează a fi reţinute, astfel că de la bun început, va fi atins cuantumul de 20% a comisionului.
Reieşind din această ipoteză, nu este clar cum se va aplica norma, şi dacă este cumva aplicabilă în cazul
comisioanelor de colectare şi achitare reţinute de organizaţiile beneficiare dacă cumulativ cu comisioanele
colectorului unic acestea nu pot depăşi 15% (conform alin.(2), şi dacă alin.(1) prevede pentru colectorul unic
comision de 20%. Or, chiar dacă, în ipoteza în care acestea ar fi diferite, însuşi conceptul impunerii mai
multor comisioane asupra aceleiaşi sume care face parte din dreptul la remuneraţie compensatorie, pare a fi
exagerat în raport cu titularii de drepturi care urmează să primească această remuneraţie.
În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că potrivit alin.(28) al Directivei 2014/26/UE, "Întrucît titularii de
drepturi au dreptul de a fi remuneraţi pentru exploatarea drepturilor lor, este important ca comisioanele de
gestiune să nu depăşească cheltuielile justificate de gestiunea drepturilor. [...]
În consecinţă, stabilirea comisioanelor pentru transferul bancar, de două ori pentru aceeaşi sumă, necesită a
fi privită prin prisma apărării drepturilor şi intereselor titularilor drepturilor de autor şi drepturilor conexe,
prerogativă care revine de drept AGEPI, care de altfel are şi sarcina în primul rand de a stabili mijloace
eficiente care vor asigura în mod eficient respectarea drepturilor respective, ci nu doar focusarea pe
perceperea comisioanelor. Or, potrivit Directivei 2004/48/CE privind respectarea drepturilor de proprietate
intelectuală, fără mijloace eficiente, în măsură să impună respectarea drepturilor de proprietate intelectuală,
inovația și creația sunt descurajate, iar investițiile reduse. Este deci necesar să se asigure ca dreptul material
al proprietății intelectuale, care este astăzi reglementat pe larg de acquis-ul comunitar, să fie aplicat efectiv
în Comunitate. În această privință, mijloacele de a impune respectarea drepturilor de proprietate intelectuală
au o importanță esențială pentru succesul pieței interne."
Cu referire la alin.(8) de la pct.6 din proiect: "Serviciul Vamal:
a) comunică trimestrial AGEPI, la solicitare, datele privind importul mărfurilor specificate la alin.(5), valoarea
facturată, pe fiecare importator (titular al operaţiuniii) şi pe fiecare poziţie tarifară în parte;
14

b) asigură informarea prin mecanismele aplicate în acest scop a importatorilor şi exportatorilor (titular ai
operaţiunilor) cu referire la obligaţia achitării remuneraţiei compensatorii."
Prin stabilirea unor obligaţii unei alte autorităţi, în cazul de faţă Serviciul Vamal din cadrul Ministerului
Finanţelor, autorul proiectului îşi depăşeşte competenţele atribuite de lege. Această constatare îşi are
raţionamentul reieşind din reglementarea de la art.9/1 din Codul Vamal al Republicii Moldova potrivit căruia:
(1) Serviciul Vamal este autoritatea administrativă care îşi desfăşoară activitatea în subordinea Ministerului
Finanţelor, fiind o structură organizaţională separată în sistemul administrativ al acestui minister, constituită
pentru prestarea serviciilor publice administrative plătitorilor vamali, pentru exercitarea şi perfecţionarea
controlului vamal, inclusiv asupra legalităţii introducerii/scoaterii mărfurilor în/din teritoriul vamal,
efectuarea formalităţilor vamale, crearea condiţiilor pentru accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera
vamală.
(2) Ministerul Finanţelor exercită dirijarea metodologică a Serviciului Vamal prin acordarea asistenţei
metodologice în activitatea acestuia şi prin exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin.(4)."
În consecinţă, alin.(3) al art.9/1 din Codul Vamal statuează că: „În vederea realizării sarcinilor, Serviciul Vamal
dispune de autonomie administrativă şi decizională, cu respectarea prevederilor legislaţiei în vigoare. Nici o
autoritate naţională sau internaţională nu va admite ingerinţe în activitatea Serviciului Vamal."
Mai mult, în temeiul celor expuse, atragem atenţia asupra faptului că prin scrisoarea nr.15-06/134 din
16.02.2018 remisă către AGEPI de Ministerul Finanţelor şi scrisoarea nr. 28/11-2552 din 16.02.2018 remisă
de către Serviciul Vamal, aceste două autorităţi îşi manifestă dezacordul impunerii Serviciului Vamal de a
stabili un mecanism în vederea informării importatorilor şi exportatorilor despre obligaţia de a se achita
remuneraţia compensatorie.
În ceea ce priveşte norma de la alin.(11)nu este clar de ce autorul prevede că poartă răspundere conform
legiipentru neachitarea şi nerepartizarea remuneraţiei compensatorii în condiţiile acestui articol, doar
importatorii mărfurilor (titulari ai operaţiunilor), specificate la alineatul (5) şi Colectorul unic , în condiţiile în
care, în schema de transfer a remuneraţiei compensatorii potrivit proiectului se regăseşte şi AGEPI.
NOTĂ: Obiecţiile de la alin.(3), (4), (7), (8), (9), (10) şi (11) de la art.26 sunt valabile şi pentru alin.(3) (4), (6),
(7), (8), (9) şi (10) de la art.27.
Articolul 27. Reproducerea reprografică.
(1) Se permite fără consimţământul autorului sau al altui titular al dreptului de autor şi fără plata
remuneraţiei de autor, însă cu indicarea obligatorie a numelui autorului a cărui operă este valorificată şi a
sursei de împrumut, reproducerea, în măsură justificată de scopul urmărit:
c) a unor articole aparte şi a altor opere cu volum mic sau a unor extrase de proporţii reduse din opere
literare publicate legal (cu excepţia programelor de calculator) atunci cînd reproducerea se face de către
instituţiile de învăţămînt în scopuri de studiu sau de cercetare şi nu urmăreşte obţinerea unui avantaj
economic sau comercial, direct sau indirect.
În ceea ce priveşte norma de la lit.c) alin.(1) art.27, nu este clar, dacă sintagma de către instituţiile de
învăţămînt acoperă şi ipoteza în care aceste extrase se utilizează de către studenţi, masteranzi, doctoranzi
etc., în procesul de cercetare ştiinţifică.
În condiţiile în care sintagma sus numită nu acoperă şi aceste categorii de utilizatori, norma încalcă dreptul
persoanelor respective la cercetare, acces la surse bibliografice, făcând dificil atingerea scopului urmărit de
15

domeniul de cercetare de care este interesată persoana respectivă.
Recomandări:
La art.26, revizuirea normelor cu privire la comisionul de gestiune în vederea excluderii aspectelor
contradictorii dintre alin.(1) şi alin.(2);
La alin.(3) identificarea unei posibilităţi de excludere a criteriului discriminatoriu faţă de titularii de drepturi
din alte state vis-a-vis de titularii autohtoni precum şi stabilirea unui mecanism de achitare a remuneraţiei
compensatorii în condiţiile alin.(1);
Alin.(8) urmează a se analiza de comun acord cu instituţiile de resort vizate nemijlocit (Ministerul Finanţelor
şi Serviciul Vamal).
La lit.c) alin.(1) art.27, urmează a se completa după cuvintele instituţiile de învăţămînt, în paranteze cu
următoarea sintagmă: (elevi, studenţi, masteranzi, doctoranzi etc.) şi în continuarea după text...;
Factori de risc:
● Atribuții extensive de reglementare
● Atribuții excesive, improprii sau contrare statutului
entității publice
● Lipsa/ambiguitatea procedurilor administrative
● Lipsa/insuficiența mecanismelor de supraveghere
și control (ierarhic, intern, public)
● Generale
- 5 -
Pct.10 Capitolul VII se modifică şi va avea următorul cuprins: „Capitolul VII GESTIUNEA COLECTIVĂ
A DREPTURILOR PATRIMONIALE DE AUTOR SI A DREPTURILOR CONEXE
Articolul 48. Gestiunea colectivă a drepturilor patrimoniale
(10). Pentru drepturile prevăzute la alin. (9) din prezentul articol, organizaţiile de gestiune
colectivă îi reprezintă şi pe titularii de drepturi care nu le-au încredinţat în gestiune drepturile.
(11). Drepturile menţionate la alin. (9) din prezentul articol pot fi exercitate exclusiv prin
intermediul unui colector unic desemnat de AGEPI în conformitate cu art. 512
alin. (1) şi alin. (2)
din prezenta lege.
(15). Organizaţiile de gestiune colectivă şi utilizatorii vor purta negocieri pentru stabilirea
metodologiilor şi tarifelor pentru fiecare drept gestionat. Procedura de negociere se va desfăşura
pe o perioadă de 30 de zile.
(16). În cazul în care părţile interesate nu pot conveni în privinţa cuantumului remuneraţiei şi altor
condiţii de licenţiere aplicabile modurilor de valorificare a obiectelor ale căror drepturi i-au fost
încredinţate în gestiune, oricare dintre părţi poate apela la Comisia de mediere sau la Arbitrajul
specializat în domeniul proprietăţii intelectuale, instituite de AGEPI.
Obiecții:
Se atestă un conflict intern de norme dintre alin.(10) şi (11) în condiţiile în care, pe de o parte, pentru
drepturile prevăzute la alin. (9) din prezentul articol, organizaţiile de gestiune colectivă îi reprezintă şi pe
titularii de drepturi care nu le-au încredinţat în gestiune drepturile, iar pe de ală parte, drepturile menţionate
la alin. (9) din prezentul articol pot fi exercitate exclusiv prin intermediul unui colector unic desemnat de
16

AGEPI. [...]
Astfel, deşi alin.(10) acordă dreptul organizaţiilor de gestiune colectivă de a reprezenta şi pe titularii de
drepturi care nu le-au încredinţat în gestiune drepturile, alin.(11) impune exercitarea acestui drept exclusiv
prin intermediul unui colector unic.
În aceste condiţii se constată că, conflictul dintre normele de la alin.(10) şi alin.(11) creează condiţii propice
şi favorizează colectorul unic, asupra desemnării căruia în prezentul raport de expertiză anticorupţie sunt
anumite rezerve. (Pentru detalii în acest sens, a se vedea obiecţia de la pct.9 compartimentul III al prezentului
Raport de expertiză anticorupţie.)
Referitor la procedura de negociere prevăzută la alin.(15), nu este clară, necesitatea şi care a fost
raţionamentul stabilirii unui termen fix obligatoriu, potrivit sintagmei, "Procedura de negociere se va
desfăşura pe o perioadă de 30 de zile." Or, atît organizaţiile de gestiune colectivă, cît şi titularii de drepturi
sunt persoane de drept privat, realizarea raporturilor juridice dintre care, se află strict la latitudinea şi
dorinţa acestora. Impunerea unui termen fix de negociere, reprezintă o cerinţă excesivă pentru realizarea
drepturilor/obligaţiilor persoanelor interesate. Or, de la caz la caz, pentru negociere poate fi de ajuns o
singură zi, sau în funcţie de gradul de complexitate al domeniului poate fi necesar un termen mult sau mai
puţin peste 30 de zile.
În contextul normei de la alin.(16), constatăm că autorul exclude posibilitatea medierii şi arbitrajului
internaţional în domeniul proprietăţii intelectuale ca posibilitate de apelare în vederea valorificării
drepturilor persoanelor interesate care nu pot conveni asupra unor anumite aspecte în domeniul vizat.
Totodată, potrivit art.33 al Directivei, 2014/26/UE"(1) Statele membre se asigură că organismele de gestiune
colectivă pun la dispoziția membrilor lor și a organismelor de gestiune colectivă în numele cărora gestionează
drepturi în temeiul unui acord de reprezentare proceduri eficace și rapide de tratare a plângerilor, în special
în ceea ce privește autorizația de gestionare a drepturilor și revocarea sau retragerea drepturilor, condițiile
de aderare, colectarea sumelor datorate titularilor de drepturi, reținerile și repartizarea acestora.
Potrivit alin.(2) al aceluiaşi articol din Directiva 2014/26/UE: "Organismele de gestiune colectivă răspund în
scris plângerilor formulate de membri sau de organisme de gestiune colectivă în numele cărora gestionează
drepturi în temeiul unui acord de reprezentare. În cazul în care organismul de gestiune colectivă respinge o
plângere, răspunsul trebuie să fie motivat."
În aceeaşi ordine de idei, articolul 34 din Directivă 2014/26/UE statuează că: "Statele membre pot prevedea
ca litigiile dintre organismele de gestiune colectivă, membrii organismelor de gestiune colectivă, titularii de
drepturi sau utilizatori cu privire la dispozițiile de drept intern adoptate în conformitate cu cerințele prezentei
directive să poată face obiectul unei proceduri de soluționare alternativă a litigiilor rapidă, independentă și
imparțială."
Iar potrivit art.35 din Directivă, 2014/26/UE (1) Statele membre se asigură că litigiile dintre organismele de
gestiune colectivă și utilizatori privind în special condițiile de acordare a licențelor existente și propuse sau o
încălcare a contractelor pot fi sesizate în instanțăsau, dacă este cazul, pot fi supuse unui alt organism de
soluționare a litigiilor independent și imparțial, în cazul în care organismul respectiv dispune de expertizăîn
dreptul proprietății intelectuale. (2) Articolul 33, articolul 34 și alineatul (1) de la prezentul articol nu aduc
atingere dreptului părților de a-și invoca și apăra drepturile prin introducerea unei acțiuni în instanță."
Recomandări:
Excluderea conflictului de norme dintre alin.(10) şi (11).
Stabilirea posibilităţii de prelungire a termenului de negociere în condiţiile unor temeiuri obiective.
17

Revizuirea normei în vederea stabilirii posibilităţii apelării la arbitrajul internaţional în domeniu.
Factori de risc:
entității publice
● Lipsa unor termene concrete/termene
nejustificate/prelungirea nejustificată a termenilor
● Generale
● Încurajarea sau facilitarea actelor de:
- conflict de interese și/sau favoritism
- 6 -
Pct.10 Art.50. alin.(10) Regulile gestiunii colective.
(10). Organizaţiile de gestiune colectivă, utilizatorii şi entităţile comune de colectare au obligaţia
să utilizeze cu titlu gratuit sistemul (soft) de monitorizare a operelor valorificate şi repartizare a
remuneraţiei deţinut de AGEPI în vederea repartizării eficiente şi echitabile a remuneraţiei
datorate titularilor de drepturi.
Obiecții:
Sub aspectul "utilizatorilor", stabilirea unei astfel de obligaţii rezultă cu impunerea unor cerinţe excesive
pentru realizarea drepturilor. Or, potrivit noţiunii de utilizator din proiect, în cadrul de acţiune al acesteia se
regăseşte orice persoană fizică care utilizează obiecte ale dreptului de proprietate intelectuală.
Totodată, sintagma "cu titlu gratuit", în textul normei, utilizată în coroborare cu sintagma "au obligaţia",
poartă un caracter de ambiguitate şi este pasibilă de a fi interpretată, întrucât, în forma propusă se înţelege
"obligaţia de utilizare gratuită" ci nu obligaţia de utilizare în sine a softului .
Astfel, persistă riscul ca în anumite circumstanţe să nu fie utilizat softul respectiv sub pretextul existenţei doar
a caracterului gratuităţii în cazul în care va fi utilizat. În acest sens, este dificil de a aplica forţa coercitivă a
legislaţiei în domeniu în contextul în care, norma analizată lasă loc de interpretare.
Recomandări:
Excluderea sintagmei "cu titlu gratuit" din textul normei şi completarea acesteia la final cu următoarea
sintagmă: "Utilizarea sistemului (soft) de monitorizare este cu titlu gratuit."
Excluderea „utilizatorilor" din textul normei.
Factori de risc:
● Atribuții care admit derogări și interpretări abuzive
● Generale
18

- 7 -
Pct.10 Articolul 512
. Colectorul unic
1. În cazul în care au fost avizate mai multe organizaţii de gestiune colectivă, colectarea sumelor
datorate de utilizatori se face de organizaţia de gestiune colectivă desemnată colector unic, pe
baza reprezentativităţii, prin Decizia AGEPI, care se publică în Monitorul Oficial, conform
procedurilor stabilite prin ordinul Directorului General al AGEPI. Colectorul unic este în drept să
gestioneze toate categoriile de drepturi prevăzute la art. 48 alin. (9) din prezenta lege.
2. Se consideră că o organizaţie de gestiune colectivă este reprezentativă dacă îndeplineşte
cumulativ următoarele condiţii:
- are cel mai valorificat repertoriu;
- are cel mai mare număr de membri;
a desfăşurat activitatea de colectare, repartizare şi de achitare a remuneraţiei de autor sau a
remuneraţiei cuvenite titularilor drepturilor conexe în condiţiile prezentei legi.
Obiecții:
Autorul proiectului propune desemnarea colectorului unic pe baza reprezentativităţii, prin Decizia AGEPI.
În acest sens, menţionăm că, potrivit pct.50 al Directivei 2014/26/UE: "Prezenta directivă ar trebui să
rămână neutră în ceea ce priveşte sistemele de autorizare prealabilă şi supraveghere din statele membre,
incluzînd o cerinţă privind reprezentativitatea organismului de gestiune colectivă, în măsura în care sistemele
respective sunt compatibile cu dreptul Uniunii şi nu crează un obstacol pentru aplicarea integrală a acesteia."
Mai mult, în proiect constatăm impunerea unor cerinţe excesive pentru realizarea drepturilor/obligaţiilor.
Or, potrivit proiectului reprezentativitatea înseamnă îndeplinirea cumulativ a următoarelor condiţii de către
OGC: să aibă cel mai valorificat repertoriu;cel mai mare număr de membri; şi să fi desfăşurat activitatea de
colectare, repartizare şi de achitare a remuneraţiei de autor sau a remuneraţiei cuvenite titularilor drepturilor
conexe în condiţiile prezentei legi.
Astfel, îndeplinirea cumulativă a tuturor condiţiilor impuse de norma respectivă la etapa actuală cel puţin
pare a fi imposibilă în condiţiile în care, conform statisticii, în Republica Moldova sunt înregistrate doar
cîteva OGC, care nu întrunesc cumulativ aceste condiţii: fie că cineva dispune de mai mulţi membri, fie altă
OGC dispune de cel mai valorificat repertoriu.
În acest consecinţă, aprecierea reprezentativităţii după criteriile stabilite de autor, va duce la imposibilitatea
aplicării normei. Or, nimeni nu poate impune titularilor de drepturi apartenenţa la una sau altă OGC. Acest
fapt este stipulat şi în Directiva 2014/26/UE la alin.(2) potrivit căruia: "Alegerea între gestiunea individuală
sau colectivă a drepturilor de autor revine în mod normal titularului acestora."
Recomandări:
Norma de la pct.2 a se reda după cum urmează: "Se consideră că o organizaţie de gestiune colectivă este
reprezentativă dacă a desfăşurat activitatea de colectare, repartizare şi de achitare a remuneraţiei de autor
sau a remuneraţiei cuvenite titularilor drepturilor conexe în condiţiile prezentei legi pe o perioadă de cel
puţin............ ani/sau luni..., şi corespunde cel puţin uneia din următoarele condiţii:
- are cel mai valorificat repertoriu;
- are cel mai mare număr de membri".
19

Factori de risc:
● Norme irealizabile
entității publice
● Temeiuri neexhaustive/ambigui/subiective pentru
refuzul sau inacțiunea entității publice
● Generale
- 8 -
. Controlul funcţionării organizaţiilor de gestiune colectivă
Art.51/10 (6). În cazul depistării unor nereguli, în baza concluziilor cuprinse în actul de control,
AGEPI decide privind măsurile şi termenul de intrare în legalitate, precum şi comunicarea actului
de control către Adunarea Generală a organizaţiei de gestiune colectivă controlate, care îl va
dezbate în prima şedinţă ordinară.
Obiecții:
La general, art.51/10 din proiect, acordă AGEPI atribuţii de control, ceea ce în linii mari nu corespunde nici
Directivei 2014/26/UE nici Legii cu privire la organizaţiile obşteşti.
Astfel, potrivit art.38 din Legea nr.837/1996, (1) Controlul asupra corespunderii activităţii asociaţiei obşteşti
scopurilor şi sarcinilor statutare îl exercită organul care a înregistrat asociaţia. Persoanele cu funcţii de
răspundere din acest organ au dreptul să obţină informaţii referitoare la toate aspectele activităţii asociaţiei,
să ia cunoştinţă de documentele asociaţiei şi să asiste la toate acţiunile ei.
(21
) La solicitarea organelor de drept, în baza ordonanţelor emise în cadrul desfăşurării urmăririi penale,
organele de expertiză judiciară efectuează expertiza economico-financiară a activităţii asociaţiilor obşteşti,
pe tematica prevăzută în ordonanţele organelor de drept.
În aceeaşi ordine de idei, alin.(3) al art.38 din lege, stipulează că: "Alt amestec în activitatea asociaţiei
obşteşti este interzis."
Prevederi similare se regăsesc şi în alin.(14) din Directiva 2014/26/UE potrivit căruia: În practică, organismele
respective funcționează sub diverse forme juridice, cum ar fi asociații, cooperative sau societăți cu
răspundere limitată, controlate sau deținute de către titularii drepturilor de autor și a drepturilor conexe ori
de către entități care îi reprezintă. Cu toate acestea, în anumite cazuri excepționale, datorită formei juridice a
organismului de gestiune colectivă, elementul de proprietate sau de control este absent."
Totodată, în alin.(2) art.14 din Tratatul Organizaţiei Mondiale a Proprietăţii Intelectuale privind dreptul de
autor, semnat la Geneva la 20.12.1996, se stipulează că: „Părțile contractante vor face în așa fel încât
legislațiile naționale să prevadă proceduri menite să asigure respectarea drepturilor prevăzute în prezentul
tratat, care să permită o acțiune cât mai eficientă împotriva oricărui act care ar putea aduce atingere acestor
drepturi, inclusiv măsuri prin care să se prevină rapid orice atingere adusă drepturilor și măsuri care să evite
orice atingere ulterioară."
Reieşind din cele expuse, nu este clar care anume măsuri pot fi decide privind măsurile şi termenul de
20

intrare în legalitate, precum şi comunicarea actului de control.
În aceste condiţii autoritatea competentă dispune de dreptul de a decide la propria discreţie pentru situaţii
identice măsuri şi termene diferite.
Totodată, norma analizată este ambiguă şi poate fi interpretată în partea ce ţine de comunicarea actului de
control. Or, în forma propusă a normei se înţelege că autoritatea competentă decide şi aspectul dacă
comunică sau nu actul. Or, în cazul în care există un act de control, autoritatea trebuie să-l comunice în mod
oblogatoriu.
Recomandări:
La alin.(6) Urmează a fi stabilite clar ce măsuri pot fi luate în funcţie de anumite încălcări cu termenul de
intrare în legalitate corespunzător;
Substituirea sintagmei „precum şi comunicarea actului" cu sintagma „precum şi comunică actul"
Factori de risc:
entității publice
● Cumularea competențelor de a stabili rigori, a
controla aplicarea lor și de a sancționa
● Lipsa unor termene concrete/termene
nejustificate/prelungirea nejustificată a termenilor
● Lipsa/insuficiența mecanismelor de supraveghere
și control (ierarhic, intern, public)
● Temeiuri neexhaustive pentru survenirea
răspunderii
● Lipsa responsabilității clare pentru încălcări
● Lipsa sancțiunilor clare
● Generale
- abuz de serviciu
- 9 -
Pct.10
. Încălcarea de către organizaţia de gestiune colectivă a prevederilor prezentei
legi
(1) În cazul în care organizaţia de gestiune colectivă nu respectă prevederile art. 513
alin. (1), art.
517
alin. (11), ori încalcă obligaţiile prevăzute la art. 50 alin. (7), 514
, 517
alin. (9) şi (10), 518
alin.
(5) şi (6), art. 519
şi art.5110
alin. (2), AGEPI acordă organizaţiei de gestiune colectivă, un termen
pentru înlăturarea neconformităţilor. Decizia poate fi atacată la judecătoria în a cărei jurisdicţie
este sediul AGEPI.
(2) În cazul în care organizaţia de gestiune colectivă încalcă obligaţiile prevăzute la art. 50 alin.
(1) lit. d) şi alin. (6), art. 51, art. 513
alin. (2) şi (3), precum şi în cazul în care organizaţia de gestiune
colectivă nu a înlăturat, în termenul stabilit, încălcările depistate ca urmare a efectuării
controlului, AGEPI
poate decide retragerea temporară a avizului de constituire şi funcţionare temporară sau după caz
avizului de funcţionare prevăzut la art. 511
alin. (2) şi alin.(5). Retragerea temporară a avizului
21

are ca efect suspendarea activităţii organizaţiei de gestiune colectivă până la substituirea de către
Adunarea Generală, a administratorului general şi a membrilor consiliului de administrare.
Persoana substituită din funcţia de director general, precum şi cele din Consiliul de administrare,
nu mai pot ocupa timp de 5 ani această funcţie, în cadrul nici unei organizaţii de gestiune
colectivă. Decizia poate fi atacată la judecătoria în a cărei jurisdicţie este sediul AGEPI.
(3) În cazul în care organizaţia de gestiune colectivă nu se conformează prevederilor alin. (2) sau
nu întruneşte condiţiile de avizare prevăzute de art. 511
, AGEPI este în drept să modifice, abroge
sau să revoce după caz decizia de avizare a organizaţiei de gestiune colectivă.
Obiecții:
Atragem atenţia asupra faptului că, sintagma "AGEPI acordă organizaţiei de gestiune colectivă, un termen
pentru înlăturarea neconformităţilor,"este ambiguă, şi poate fi aplicată abuziv, în condiţiile în care, nu este
stabilit un termen anume. Or, în funcţie de interese, pentru situaţii identice AGEPI ar putea acorda termene
diferite. Promovarea acestei norme în textul proiectului de lege, legalizează în mod tacit situaţiile de abuz
care pot apărea ulterior.
Totodată, proiectul nu prevede situaţii clare, în care AGEPI retrage temporar avizul, ceea ce în final poate
duce la abuzuri şi interpretări. Mai mult, prin sintagma "poate decide" retragerea temporară a avizului de
constituire şi funcţionare temporară sau după caz avizului de funcţionare prevăzut la art. 511
alin. (2) şi
alin.(5), AGEPI îşi rezervă dreptul de a decide la propria discreţie acele cazuri de retragere fără a fi stabilite
criterii clare.
De asemenea, nu este clar stabilit care este termenul pentru care se aplică retragerea temporară a avizului
de constituire şi funcţionare temporară sau după caz avizului de funcţionare, ceea ce va duce la aplicarea
abuzivă şi discreţionară a normei.
Cu referire la norma din proiect care statuează că: Persoana substituită din funcţia de director general,
precum şi cele din Consiliul de administrare, nu mai pot ocupa timp de 5 ani această funcţie, în cadrul nici
unei organizaţii de gestiune colectivă, menţionăm că aceasta este abuzivă şi impune limitări neîntemeiate
pentru exercitarea drepturilor persoanei, potrivit art.54 din Constituţia Republicii Moldova.
Mai mult, atragem atenţia asupra faptului că sintagma analizată, este abuzivă şi nu se încadrează în limitele
Constituţionale în ceea ce priveşte prezumţia nevinovăţiei garantat de art.21 din Constituţia RM, potrivit
căruia: "Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită
în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare
apărării sale." Or, o persoană poate fi substituită din funcţia de director, din motive care nu cad sub
incidenţa unei norme legale care prevede exonerarea persoanei de dreptul de a ocupa anumite funcţii.
Mai mult, AGEPI îşi atribuie abuziv prerogative care ca formă şi ca conţinut aparţin instanţei de judecată.Or,
potrivit Constituţiei art.114Justiţia se înfăptuieşte în numele legii numai de instanţele judecătoreşti.
Astfel, potrivit art.115 (1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin
judecătorii.
(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.
(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă."
Aspecte similare sunt descrise şi în Hotărârea Curţii Constituţionale nr.4 din 20.02.2018 privind excepţia de
neconstituţionalitate a unor prevederi din art.401 alin.(1) Codul Contravenţional. Astfel, Curtea reține
22

că, atât timp cât competența de examinare a contravențiilor care prevăd sancțiunea ,,privarea de dreptul de
a deține o anumită funcție sau de a desfășura o anumită activitate" aparține instanței de judecată,
legislatorul nu poate atribui în mod paralel competenţa de a aplica sancţiunea principală - „amenda" - unei
autorităţi administrative, care,respectiv, urmează să constate şi vinovăţia persoanei, iar competenţa de a
aplica sancţiunea complementară obligatorie - „privarea de dreptul de a deține o anumită funcție sau de a
desfășura o anumită activitate" - să o atribuie instanţei de judecată. În astfel de situație, competențele
instanței ar fi limitate, creându-se precondiții pentru încălcarea dreptului constituțional la un proces
echitabil. Or, în cauza Chevrol vs. Franța, Curtea Europeană a reliefat că exercitarea deplinei jurisdicții de
către o instanță presupune să nu renunțe la nici una din componentele funcției de a judeca. Aceasta trebuie
să se bucure de plenitudine de jurisdicție, atât în ceea ce privește stabilirea faptelor, cât și în ceea ce privește
aplicarea dreptului. Imposibilitatea de a se pronunța în mod independent asupra anumitor aspecte cruciale
pentru soluționarea litigiului, cu care a fost sesizată, ar putea constitui o încălcare a art. 6 § 1 din Convenția
Europeană.
În aceeași speță, Chevrol vs. Franța, Curtea Europeană a menționat că "instanța este aceea care trebuie să
fie competentă pentru a stabili faptele, administrând probele necesare, iar apoi, pentru a alege normele
juridice aplicabile, a le interpreta și a le aplica în mod concret, iar dacă chestiunea privind stabilirea faptelor
sau interpretarea dreptului se află în competența unei autorități administrative, a cărei soluție se impune
instanței, știrbește plenitudinea de jurisdicție de care aceasta trebuie să se bucure."
Recomandări:
La art.51/11
Stabilirea unui termen concret la alin.(1);
Excluderea cuvîntului "poate" din norma de la alin.(2);
Revizuirea alin.(3), în vederea stabilirii concrete a încălcărilor şi sancţiunile corespunzătoare.
Factori de risc:
abuzive
● Temeiuri neexhaustive pentru survenirea
răspunderii
● Lipsa responsabilității clare pentru încălcări
● Lipsa sancțiunilor clare
● Generale
- corupere activă
- 10 -
Pct.12. Articolul 66 se modifică şi va avea următorul cuprins:
"Articolul 66. încălcarea dreptului de autor si/sau a drepturilor conexe prin intermediul reţelelor
de calculatoare.
(1) Plasarea, stocarea, furnizarea, distribuirea spre public de către furnizorul/destinatarul
serviciilor prin intermediul reţelelor deschise a obiectelor dreptului de autor şi/sau a drepturilor
conexe fără consimţământul autorului/titularului de drepturi constituie încălcare a dreptului de
autor şi/sau a drepturilor conexe.
(6). Autorul şi/sau titularul de drepturi care se consideră lezat în drepturi în sensul prezentului
articol, este în drept să depună o cerere în vederea obţinerii unei dispoziţii scrise din partea
23

instanţei de judecată în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare la care se anexează toate
probele ce demonstrează că este titularul operei publicate fără consimţământul acestuia. Actul de
dispoziţie se pune în sarcina furnizorului de servicii şi constă în restricţionarea accesului la
informaţia ce încalcă dreptul de autor şi/sau drepturile conexe sau ştergerea acesteia de pe
reţeaua deschisă. O revizuire,inclusiv dreptul de a fi audiat, are loc la cererea pârâtului pentru a se
decide, într-un termen rezonabil de la notificarea măsurilor, dacă acestea sunt modificate,
revocate sau confirmate.
(9). Notificarea prevăzută la alin. (8) lit. b) din prezentul articol se consideră valabilă dacă conţine
următoarele date:
b). numele, prenumele, adresa domiciliului, cetăţenia, data şi locul naşterii, locul de muncă în
cazul în care partea notificatoare este o persoană fizică.
Obiecții:
"Articolul 66. încălcarea dreptului de autor si/sau a drepturilor conexe prin intermediul reţelelor de
calculatoare.
(1) Plasarea, stocarea, furnizarea, distribuirea spre public de către furnizorul/destinatarul serviciilor prin
intermediul reţelelor deschise a obiectelor dreptului de autor şi/sau a drepturilor conexe fără
consimţământul autorului/titularului de drepturi constituie încălcare a dreptului de autor şi/sau a drepturilor
conexe.
Constatăm că autorul utilizează două noţiuni diferite dar care se referă la aceleaşi raporturi juridice. Astfel,
urmează a se evidenţia necesitatea de a nu se confunda noţiunile de "reţea de calculatoare" şi reţea
deschisă". Or, de regulă potrivit literaturii de specialitate în domeniul de referinţă, o interfaţă de reţea
deschisă este folosită pentru conexiunea prin reţea între HMC şi partiţiile logice de pe sistemele gestionate,
pentru comunicaţiile consolei HMC cu partiţia logică.
Totodată, o
retea de calculatoare reprezintă un ansamblu de calculatoare (sisteme de calcul) interconectate prin
intermediul unor medii de comunicatie (cablu coaxial, fibra optica, linie telefonica, ghid de unde) in scopul
utilizarii in comun de catre un numar foarte mare de utilizatori - chiar la nivel mondial- a tuturor resurselor
fizice (hardware), logice (software de baza si aplicatii) şi informationale (baze de date) asociate
calculatoarelor din retea. Prin astfel de retele de calculatoare se poate asigura o integrare informatica a unui
numar foarte mare de utilizatori la nivel local, regional si mondial.
În aceeaşi ordine de idei, menţionăm că reţeau deschisă necesită o iterconectare prin mediul internet, pe
când o reţea de calculatoare, nu presupune obligatoriu preexistenţa unui mediu internet.
Pentru o mai amplă specificare :Mediul Internet este un ansamblu de retele de calculatoare interconectate
care impreuna cu miile de calculatoare individuale (terminale, statii de lucu) si milioane de utilizatori,
constituie comunitatea Internet care are la dispozitie un mediu informational si de calcul cu foarte multe
servicii informatice si resurse (baze de date diverse, biblioteci de programe, documentatii, etc.).
Totodată, menţionăm că utilizarea sintagmei «reţele de calculatoare » fără a se specifica care anume, poate
face dificilă aplicarea normei, în condiţiile în care retelele de calculatoare sunt de mai multe feluri functie de
numarul statiilor de lucru si de aria lor de raspandire: retele locale (LAN - Local Area Networks) - lucreaza la
nivelul unei cladiri sau al unui grup de cladiri avand distanta intre statiile de lucru de 10-1000 m; retele
orasenesti ( MAN - Metropolitan Area Networks ) - lucreaza la nivelul unui oras avand distanta intre statiile
de lucru de ordinul kilometrilor; retele regionale/mondiale (WAN - Wide Area Networks ) - lucreaza la nivelul
unei regiuni sau la nivel mondial avand distanta intre statiile de lucru de ordinul miilor de kilometri; retele
24

publice ( PDN - Public Data Networks ) - lucreaza la nivelul unei regiuni sau la nivel mondial si au acces la
diverse retele locale.
Cu referire la alin.(6) art.66 din proiect:
Potrivit art.7 alin.(3) din CPC: „La intentarea proceselor de judecare a litigiilor de drept (procedura
contencioasă), se depune cerere de chemare în judecată, iar în pricinile necontencioase, se depune cerere."
Totodată, la art.14 sunt prevăzute Actele judecătoreşti de dispoziţie. Potrivit articolului respectiv: „(1) La
judecarea pricinilor civile în primă instanţă, actele judiciare se emit în formă de hotărâre, încheiere şi
ordonanţă.
(2) În formă de hotărâre se emite dispoziţia primei instanţe prin care se soluţionează fondul pricinii.
(3) În formă de încheiere se emite dispoziţia primei instanţe prin care nu se soluţionează fondul pricinii.
(4) Ordonanţa judecătorească se emite la examinarea în primă instanţă a pricinilor specificate la art.345.
(5) Dispoziţia judecătorească prin care se soluţionează fondul apelului şi recursului se emite în formă de
decizie, iar la soluţionarea problemelor prin care nu se rezolvă fondul apelului şi recursului, dispoziţia se emite
în formă de încheiere."
Astfel, autorul instituie o nouă procedură de recunoaştere a drepturilor persoanei. Acest fapt pe de o parte,
contravine actelor legislative enunţate supra, pe de altă parte, generează dificultăţi la aplicare cît şi încălcări
de procedură în domeniul vizat.
În ceea ce priveşte norma de la alin.(9). Notificarea prevăzută la alin. (8) lit. b) din prezentul articol se
consideră valabilă dacă conţine următoarele date:
[...]
b). numele, prenumele, adresa domiciliului, cetăţenia, data şi locul naşterii, locul de muncă în cazul în care
partea notificatoare este o persoană fizică, menţionăm că aceasta nu se încadrează în stipulările Directivei
2014/26/UE potrivit cărora (52) "Este important ca organismele de gestiune colectivă să respecte drepturile
la viaţă privată şi dreptul la protecţia datelor persoanle ale oricărui titular de drepturi, membru, utilizator şi
ale altor persoane ale căror date le prelucrează."
Totodată, Directiva 95/46/CE reglementează prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată în statele
membre în contextul respectivei directive și sub supravegherea autorităților competente din statele
membre, în special a autorităților publice independente desemnate de statele membre. "Titularii de drepturi
ar trebui să primească informații adecvate privind prelucrarea datelor lor, beneficiarii acestor date, perioada
în care datele sunt păstrate în oricare bază de date și modul în care titularii de drepturi își pot exercita dreptul
de a avea acces, de a corecta sau de a suprima datele lor personale care îi privesc, în conformitate cu
Directiva 95/46/CE. În particular, codurile unice de identificare care permit identificarea indirectăa unei
persoane ar trebui tratate ca date personale în sensul directivei menţionate."
Recomandări:
La art.66 urmează a se face diferenţa între noţiunile "reţea de calculatoare" şi "reţea deschisă";
la alin.(6) art.66 urmează a se aduce în concordanţă cu 14 Codul de procedură civilă prin prisma actelor
judecătoreşti;
25

Revizuirea alin.(9) art.66 şi excluderea sintagmei "locul de muncă".
Factori de risc:
● Generale
Proiectul este elaborat şi promovat de către AGEPI, cu respectarea rigorilor de transparenţă
decizională.
Promovarea proiectului are ca scop asigurarea unui nivel adecvat de protecţie a intereselor titularilor
dreptului de autor şi ai drepturilor conexe şi consolidării activităţii organizaţiilor de gestiune colectivă.
Deşi per ansamblu, prevederile proiectului respectă interesul public, promovarea unor norme,
contravin intereselor unui anumit grup de persoane, ale căror drepturi ar putea fi lezate.
În textul proiectului au fost identificate anumite deficienţe care contravin art.15 din Pactul
internaţional cu privire la drepturile economice, sociale, culturale, care stabileşte dreptul persoanei
de a beneficia de rezultatele procesului ştiinţific şi art.54 din Constituţia Republicii Moldova.
Promovarea în continuare a proiectului necesită revizuirea acestuia prin prisma obiecţiilor şi
recomandărilor formulate în compartimentul III al prezentului Raport de expertiză anticorupţie. Acest
fapt va exclude deficienţele identificate şi va acorda un plus valoare proiectului, astfel încât,
promovarea acestuia să nu afecteze drepturile şi interesele persoanelor vizate de domeniul respectiv.
Vera MACOVEI , Inspector
24.05.2018 Expert al Direcției legislație și expertiză anticorupție:
IV. Concluzia expertizei
26

RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPȚIE din 24.05.2018

Recommended

Recommended

More Related Content

Similar to RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPȚIE din 24.05.2018

Similar to RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPȚIE din 24.05.2018 (20)

More from AN «Copyright»

More from AN «Copyright» (20)

RAPORT DE EXPERTIZĂ ANTICORUPȚIE din 24.05.2018