ACI 5 - recapitulare 2 & 1 -2021 - cum functioneaza karma

1. Recapitulare 2
Cursul ACI 5
Cum funcționează karma
Prima etapă a Cunoștințelor înalte
(Abhidharma)

2. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
Și de o pătură de flori acoperit.
Mărețul munte
Cu cele patru continente
Purtand Soarele și Luna
Ca bijuterie .
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție .
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Mandala
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

3. Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami
înger Lama prețios mandala ofer
Ofer mandala prețioasă îngerului Lama

4. Refugiul și dorința
Până la iluminarea mea
Mă refugiez
În Budha, Dharma și Sangha.
Prin puterea faptelor bune pe care le fac
Să ajung la iluminarea completă
Pentru binele fiecărei ființe vii.

5. Alege Întrebarea
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26

6. Întrebarea 15)
Lord Maitreya, în lucrarea sa intitulată Înalta tradiție,
Uttratantra descrie șase pași diferiți al unui proces în care
tendința de a fi atașat de o anumită natură de sine, crează
karma și prin urmare o lume a suferinței. Descrieți acești pași

7. Întrebarea 15)
Lord Maitreya, în lucrarea sa intitulată Înalta tradiție, Uttratantra
descrie șase pași diferiți al unui proces în care tendința de a fi atașat
de o anumită natură de sine, crează karma și prin urmare o lume a
suferinței. Descrieți acești pași
Răspuns:
0
1. Când te naști ai deja semințe karmice
pentru cele două tendințe
2. Datorită semințelor, începi să ai cele două
tendințe de a vedea lucrurile ca fiind
existente prin sine
3. Începi să vezi lucrurile într-o concepție
greșită: unele lucruri par atractive, altele
îți provocă repulsie, prin natura lor
4. Pe baza percepției greșite a lucrurilor
începi să îți placă sau să le respingi în mod
greșit.
5. Datorită emoțiilor de plăcere sau
aversiuni, tu faci, spui sau gândești lucruri
negative, ceea ce colectează karma.
6. Această karmă este cauza pentru a te
menține în cercul suferinței vieții. 0

8. Întrebarea 16)
Descrieți modul în care secțiunea consecință a școlii Căii de
mijoc explică ce se întâmplă în acest caz (paharul cu apă),
folosind conceptul celor trei părți, cauzele materiale și cei trei
factori contribuitori.

9. Întrebarea 16)
Descrieți modul în care secțiunea consecință a școlii Căii de mijoc explică ce se
întâmplă în acest caz (paharul cu apă), folosind conceptul celor trei părți,
cauzele materiale și cei trei factori contribuitori.
Răspuns:
Cele trei obiecte pe care le percep ființele (puroi, apă sau nectar) pot fi descrise
(inițial) ca trei părți ale obiectului de bază (lichidul). Lichidul oferă ”cauza
materială” - substanța sau materia ce se transformă în fiecare din aceste obiecte
- în fiecare caz particular. Cele trei tipuri diferite de karma în mintea a trei
ființe diferite le forțează să vadă obiectul de bază în felul lor, și asta reprezintă
”factorul contributor” în acest caz.
0

10. Întrebarea 17)
Denumește si descrie cele patru părți ale căii karmice, de
exemplu al actului de omor, așa cum a explicat Je Tsongkapa
în conformitate cu maestrul Asanga.

11. Întrebarea 17)
Denumește si descrie cele patru părți ale căii karmice, de
exemplu al actului de omor, așa cum a explicat Je Tsongkapa
în conformitate cu maestrul Asanga
Răspuns:
0
1. SHI - Baza, sau obiectul implicat: Cine
este cel pe care-l omori? Cine este cel de
la care tu furi, și ce anume furi ?
2. SAMPA - Gândirea premergătoare: Ce
gânduri aveai despre acțiunea de a omorî?
3. JORWA - Înfăptuirea actului: Ai dus la
bun sfârșit acțiunile necesare pentru a
înfăptui omorul?
4. TARTUK - Finalizarea faptei: Ai dus la
bun sfârșit fapta (persoana a murit?), și ai
avut un sentiment de asumare și
satisfacție despre această faptă? 0

12. Întrebarea 18)
A doua (sampa) dintre cele patru părți are alte trei părți.
Denumește-le și descrie-le în cazul actului de omor.

13. Întrebarea 18)
A doua (sampa) dintre cele patru părți are alte trei părți.
Denumește-le și descrie-le în cazul actului de omor.
Răspuns:
0
1. Identificare corectă: Ai recunoscut exact
obiectul? (de exemplu, în cazul unui
avort, ai recunoscut cu adevărat că fătul
era o ființă vie?)
2. Afecțiune mentală (gând negativ): Ai
avut o afecțiune mentală activă și
puternică precum furie sau dorință atunci
când ai comis fapta?
3. Motivație: Ai vrut intenționat să rănești
acea persoană; ai premeditat ce aveai de
gând să le faci? Sau acțiunea a fost doar
un accident?
0

14. Întrebarea 19)
Ce înseamnă expresia „rădăcina binefacerii” sau „rădăcina
virtuții”? (Notează termenul în limba tibetană și scrie la ce se
referă.)

15. Întrebarea 19)
Ce înseamnă expresia „rădăcina binefacerii” sau „rădăcina
virtuții”? (Notează termenul în limba tibetană și scrie la ce se
referă.)
Răspuns:
Expresia ”rădăcina binefacerii” sau ”rădăcina virtuții” se referă în
sensul cel mai larg la întreaga karmă pozitivă pe care o posedăm.
În studiul despre cum această ”rădăcină a virtuții” sau ”bază a
virtuții” este distrusă, expresia se referă în mod specific către ceea
ce noi numim ”colecția de merite”, sau acumularea de fapte bune
ce va produce cele două corpuri fizice atunci când devenim ființe
iluminate. ”Colecția de înțelepciune” produce starea noastră
mentală atunci când devenim Buddha.
getsa / sunam kyi tsok / yeshe kyi tsok 0
0

16. Întrebarea 20)
Descrie tipul de persoană care poate să piardă această virtute
de bază. (Notează în limba tibetană pierderea rădăcinii
binefacerii.)

17. Întrebarea 20)
Descrie tipul de persoană care poate să piardă această virtute
de bază. (Notează în limba tibetană pierderea rădăcinii
binefacerii.)
Răspuns:
Persoanele care pot pierde virtutea de bază sunt oamenii
(bărbați sau femei, spre deosebire de cei care nu au o
identitate sexuală distinctă), care sunt aplecați către
intelectualitate, deoarece ei sunt capabili să susțină cu tărie
concepții greșite. (ge-tsa chupa)
0
0

18. Întrebarea 21)
Descrie cele două acțiuni care pot cauza pierderea rădăcinii
binefacerii.(Dă răspunsul și în limba tibetană.)

19. Întrebarea 21)
Descrie cele două acțiuni care pot cauza pierderea rădăcinii
binefacerii. (Dă răspunsul și în limba tibetană.)
Răspuns:
a. Dezvoltarea concepțiilor greșite în care menții gândul că
legile karmei și ființele iluminate nu există. lokte getsa chu
b. Furie intensă țintită către un bodhisattva, sau alte non-
virtuți foarte intense. kongtru getsa chu
0
0

20. Întrebarea 22)
De ce sunt aceste fapte (5) imediate? Descrie ce fel de naștere
îi este impusă persoanei care le execută. (Răspunde la ambele
părți și în limba tibetană.)

21. Întrebarea 22)
De ce sunt aceste fapte (5) imediate? Descrie ce fel de naștere
îi este impusă persoanei care le execută. (Răspunde la ambele
părți și în limba tibetană.)
Răspuns:
Aceste fapte negative sunt ”imediate” deoarece, ca urmare a înfăptuirii lor,
cineva trebuie ”imediat” să se nască în infernuri – aici se face referire la faptul
că nici o altă naștere nu intervine. Să cauzezi o schizmă în comunitate,
întotdeanua conduce către o naștere inferioară în cele mai joase niveluri ale
iadului, nivelul ”Fără Păsuire”; celelalte pot conduce către acest nivel sau altele
tot din iaduri.
le jepay lu de dang nyelway bardu kyewa shen gyi tsam mepa narme 0
0

22. Întrebarea 23)
Explică ordinea gravității celor cinci fapte imediate.

23. Întrebarea 23)
Explică ordinea gravității celor cinci fapte imediate.
Răspuns:
Cea mai severă este fapta numărul patru (să creezi o schismă în Comunitate),
prin faptul că ea conduce către o naștere în cel mai jos nivel al infernului
(nivelul Fără Păsuire), timp de un eon întreg; și datorită faptului că rănește
corpul Dharma al lui Buddha, punând obstacole în realizările oamenilor și
creând haos în viețile spirituale ale oamenilor pe perioada schizmei.
Următoarea este fapta cu nr. cinci (să-l rănești pe Buddha cu rea-voință), a treia
(să omori un arhat, cel care și-a omorît dușmanul), prima (să-ți omori mama) și
a doua (să-ți omori tatăl).
0
0

24. Întrebarea 24)
Denumește cele patru calități ale persoanei față de care
săvârșești dăruirea excepțională. Dă câte un exemplu din
fiecare.

25. Întrebarea 24)
Denumește cele patru calități ale persoanei față de care
săvârșești dăruirea excepțională. Dă câte un exemplu din
fiecare.
Răspuns:
a) După tipul de ființă: oamenii sunt mai buni decât animalele.
b) După tipul de suferință: o persoană care este bolnavă sau îi este frig.
c) După tipul de ajutor oferit ție în trecut: părinții tăi.
d) Prin calitățile lor: cineva care a perceput vacuitatea în mod direct (cel care se
eliberează în mod sigur).
0
0

26. Întrebarea 25)
Descrie cele trei calități care fac actul de dăruire să fie
excepțional.

27. Întrebarea 25)
Descrie cele trei calități care fac actul de dăruire să fie
excepțional.
Răspuns:
a) Săvârșirea actului de a dărui cu o atitudine de respect și într-o
manieră fizică respectuoasă.
b) Să dăruiești ceea ce este nevoie cu adevărat.
c) Să dăruiești într-un mod în care nici o altă ființă nu este rănită.
0
0

28. Întrebarea 26)
Scrie cele șapte calități care fac persoana care dăruiește să fie
de o dărnicie extraordinară. Care este numele celor șapte
împreună? (Dă răspunsul și în limba tibetană.)

29. Întrebarea 26)
Scrie cele șapte calități care fac persoana care dăruiește să fie
de o dărnicie extraordinară. Care este numele celor șapte
împreună? (Dă răspunsul și în limba tibetană.)
Răspuns:
a. Credință (depa) , b. Moralitate (tsultrim) , c. Generozitate
(tongwa) , d. Învățarea (tupa) , e. Simțul rușinii (ngo-tsa shepa) ,
f. Conștiinciozitatea - considerație față de ceilalți (trel yupa),
g. Înțelepciunea (sherab) – cele 7 avuții ale unui Arya.
0
0

30. Alege Întrebarea
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15

31. Întrebarea 1)
Numește textul de bază folosit în studiul Înțelepciunii înalte
(Abhidharma): scrie numele autorului și datele în care a trăit.
Notează titlul principalului comentariu de care ne folosim,
numele autorului lui şi datele în care a trăit.

32. Întrebarea 1)
Numește textul de bază folosit în studiul Înțelepciunii înalte
(Abhidharma): scrie numele autorului şi datele în care a trăit.
Notează titlul principalului comentariu de care ne folosim,
numele autorului lui şi datele în care a trăit.
Răspuns:
Tezaurul Cunoașterii Înalte (Abhidharmakosha) a maestrului
Vasubandhu, aprox 350 AD; [chu ngunpa dzu] ; Iluminarea
Căii către Eliberare scrisă de Sfinția Sa Primul Dalai Lama
(1391 - 1474)
0

33. Întrebarea 2)
Explicați semnificația literală a cuvintelor din titlul lucrării de
bază

34. Întrebarea 2)
Explicați semnificația literală a cuvintelor din titlul lucrării de
bază
Răspuns:
Abhidharma (chu ngunpa) înseamnă ”cunoaștere”. Abhi
(ngunpa) înseamnă "până la" sau "înspre". Dharma (chu)
înseamnă "un obiect existent": orice lucru care își menține
(dhr) propria natură. Cel mai înalt obiect este Nirvana
(eliberarea de orice afecțiune mentală), iar cunoașterea îți
aduce, sau te conduce către această stare.
0

35. Întrebarea 3)
Ce înseamnă de fapt cuvântul “Abidharma”? (dă răspunsul și
în limba tibetană)

36. Întrebarea 3)
Ce înseamnă de fapt cuvântul “Abidharma”? (dă răspunsul și
în limba tibetană)
Răspuns:
Cuvântul ”abhidharma” însemnă ”cunoaștere”. Există două
tipuri de astfel de cunoaștere. Cunoașterea propriu zisă este
conținută în cele trei căi nepătate (calea viziunii, calea
obișnuinței și calea sfârșitului învățării). Acestea constituie
înțelepciunea nepătată și accesoriile ei.
[chu ngun sherab drime jedrang che]
0

37. Întrebarea 4)
Specifică cele patru criterii necesare unei cărţi budiste care se
bucură de o bună reputaţie, şi explică ce sunt ele în acest caz.
Notează-le în limba tibetană şi explică-le în limba română.

38. Întrebarea 4)
Specifică cele patru criterii necesare unei cărţi budiste care se
bucură de o bună reputaţie, şi explică ce sunt ele în acest caz.
Notează-le în limba tibetană şi explică-le în limba română.
Răspuns:
[juja] Subiectul materialului: Tipuri de fenomene pătate și nepătate.
[gupa] Scopul: De a planta în mintea studenților înțelepciunea ce
analizează fenomenologia în modul ultim. [nyigu] Scopul Suprem:
Să-i ajute pe acești studenți să atingă cele două tipuri de nirvana.
[drelwa] Relația: Scopul este atins prin subiectul materiei expuse în
carte, iar scopul final prin același scop. 0

39. Întrebarea 5)
Denumeşte cele două tipuri de bază ale karmei, sau fapte. (dă
răspunsul şi în limba tibetană)

40. Întrebarea 5)
Denumeşte cele două tipuri de bază ale karmei, sau fapte. (dă
răspunsul şi în limba tibetană)
Răspuns:
a. mișcarea minții, ce reprezintă karma mentală.
Sempa yi kyi le
b. ceea ce mișcarea minții motivează.
Sempe jepa
0

41. Întrebarea 6)
Forma „necomunicării” are cinci caracteristici. Descrie pe
fiecare dintre ele, utilizând exact frazele maestrului
Vasubhandu din textul de bază şi explică-le. (scrie frazele şi
în limba tibetană).

42. Întrebarea 6)
Forma „necomunicării” are cinci caracteristici. Descrie pe fiecare
dintre ele, utilizând exact frazele maestrului Vasubhandu din textul
de bază şi explică-le. (scrie frazele şi în limba tibetană).
Răspuns:
[sem yengpa] Forma ”non-comunicativă” este în posesia unei persoane
chiar și în momente de ”distracție”: chiar și când ea nu se gândește la ele.
[sem mepa] Este în posesia unei persoane chiar și când ”mintea este
oprită”: chiar și când el/ea este în acea stare profundă de meditație, la un
nivel foarte subtil.

43. Întrebarea 6)
Forma „necomunicării” are cinci caracteristici. Descrie pe
fiecare dintre ele, utilizând exact frazele maestrului
Vasubhandu din textul de bază şi explică-le. (scrie frazele şi
în limba tibetană).
Răspuns:
[ge dang mi ge] Acest tip de formă este fie ”virtuos sau nu”: esența
lui este fie o faptă bună fie o faptă rea.
[jedrel] Acest tip de formă ”continuă” după o faptă, ce are legătură
cu persoana care a comis-o, într-un flux constant.

44. Întrebarea 6)
Forma „necomunicării” are cinci caracteristici. Descrie pe
fiecare dintre ele, utilizând exact frazele maestrului
Vasubhandu din textul de bază şi explică-le. (scrie frazele şi
în limba tibetană).
Răspuns:
[jungwa che nam gyur jepa] Această caracteristică ultimă, ”asumă
elementele mărețe drept cauzele ei”, ceea ce înseamnă că este
materie fizică (subtilă).
0

45. Întrebarea 7)
Scrie definiția faptei bune (virtute), a faptei rele (non-virtute)
și a karmei neutre.

46. Întrebarea 7)
Scrie definiția faptei bune (virtute), a faptei rele (non-virtute)
și a karmei neutre.
Răspuns:
a. Virtutea este o acțiune, care pe termen scurt, îți aduce un rezultat
karmic, o experiență plăcută; iar în mod ultim, te protejează de
suferință prin faptul că te conduce către Nirvana.
b. O faptă rea (non-virtute) este o acțiune care-ți aduce un rezultat
karmic nedorit, o experiență neplăcută.
c. Karma neutră este o acțiune ce-ți aduce un rezultat diferit față de
cele două expuse mai sus. 0

47. Întrebarea 8)
Scrie cuvintele tibetane pentru ruşine şi consideraţie, şi
explică diferenţa dintre ele.

48. Întrebarea 8)
Scrie cuvintele tibetane pentru ruşine şi consideraţie, şi explică
diferenţa dintre ele.
Răspuns:
Ngotsa - Rușinea înseamnă să eviți faptele negative din motive ce
te privește pe tine însuți: eviți o faptă negativă datorită imaginii pe
care o ai despre tine – pentru că în adânc în inima ta nu vrei să știi
că ești un om rău.
Trelyu - Considerația înseamnă evitarea faptelor negative din
motive ce-i privesc mai mult pe ceilalți: deoarece iei în considerare
efectul sau impresia pe care acțiunile tale le-ar lăsa față de cei din
jur. 0

49. Întrebarea 9)
Scrie lista celor zece fapte corecte şi greșite, şi grupează-le în
funcție de cele trei deschideri. (dă răspunsul şi în limba
tibetană).

50. Întrebarea 9)
Scrie lista celor zece fapte corecte şi greșite, şi grupează-le în
funcție de cele trei deschideri. (dă răspunsul şi în limba
tibetană).
Răspuns:
Trei pe care le faci prin acțiunile corpului tău:
(1) A omorî --- sok chu
(2) A fura --- majin len
(3) A te comporta sexual inadecvat --- lokyem

51. Întrebarea 9)
Scrie lista celor zece fapte corecte şi greșite, şi grupează-le în
funcție de cele trei deschideri. (dă răspunsul şi în limba
tibetană).
Răspuns:
Patru pe care le faci prin limbajul tău:
(4) A minți --- dzun ma
(5) Limbaj care desparte --- trama
(6) Limbaj care rănește --- tsik tsub
(7) Limbaj fără sens (flecăreală) --- tsik kyel

52. Întrebarea 9)
Scrie lista celor zece fapte corecte şi greșite, şi grupează-le în
funcție de cele trei deschideri. (dă răspunsul şi în limba
tibetană).
Răspuns:
Trei pe care le faci în mintea ta:
(8) Să-ți dorești bunul altcuiva --- nabsem
(9) Să vrei răul cuiva --- nu-sum
(10) Concepții greșite --- lokta 0

53. Întrebarea 10)
Denumeşte cele trei tipuri de rezultate karmice (în trei
timpuri diferite) care rodesc din fapte (karma).

54. Întrebarea 10)
Denumeşte cele trei tipuri de rezultate karmice (în trei
timpuri diferite) care rodesc din fapte (karma).
Răspuns:
1. Karma ale cărei rezultate le vezi în această viață.
2. Karma ale cărei rezultate le vezi în viața imediat
următoare.
3. Karma ale cărei rezultate le vezi în oricare din viețile
următoare. 0

55. Întrebarea 11)
Alegeți trei fapte rele, fiecare dintre ele reprezentând una
dintre porți, şi explică cele patru rezultate pe care le produce.

56. Întrebarea 11)
Alegeţi trei fapte rele, fiecare dintre ele reprezentând una dintre porți, şi explică cele
patru rezultate pe care le produce.
Răspuns:
În corp, răspunsul poate fi pentru oricare din cele trei: a răni, a fura, comportament
sexual inadecvat.
I. Rezultat "copt": Pentru oricare faptă din cele 3 de mai sus, rezultă o naștere în unul din cele trei
tărâmuri inferioare.
II. Rezultat ”experiență similară”: Chiar și dacă te naști om, apoi vor veni vătămări similare către tine
(respectiv, trăiești o viață scurtă, mereu ești bolnav; nu ai parte de lucrurile necesare pentru ați asigura
existența, sau niciodată nu poți avea unu lucru al tău; sunt mulți oameni care te urmăresc pentru
partenerul tău).
III. Rezultat ”obicei similar”: Ești tentat să faci aceleași lucruri negative și în noua viață (să omori, să furi
sau să te implici în comportament sexual inadecvat).
IV. Rezultat de tipul "mediu înconjurător": Chiar și dacă te naști om, trăiești într-un loc periculos sau
nesănătos (de pe urma vătămărilor); trăiești într-un loc în care recoltele nu rodesc cum trebuie, există
foamete și secetă (datorită furtului); trăiești într-un loc murdar și care miroase urât (datorită
comportamentului sexual inadecvat).

57. Întrebarea 11)
Alegeţi trei fapte rele, fiecare dintre ele reprezentând una dintre porți, şi explică cele patru
rezultate pe care le produce.
Răspuns:
Cu privire la vorbire, un răspuns se poate regăsi în oricare din cele patru: a minți, a vorbi în
moduri care despart oamenii, cuvinte care rănesc sau vorbit fără sens.
I. Rezultatul ”copt”: Pentru oricare din cele de mai sus, o naștere într-unul din cele 3 tărâmuri inferioare.
II. Rezultatul ”experiență similară”: Chiar dacă te naști ca om, ți se vor întoarce vătămări similare cu faptele
(respectiv, oamenii discreditează ceea ce tu spui; îți e greu să menții relațiile de prietenie; ești nevoit să auzi multe
lucruri neplăcute în jurul tău; și nimeni nu este atent la ceea ce tu ai de zis).
III. Rezultatul ”comportament similar”: Ești tentat să spui aceleași lucruri greșite din nou, în noua viață (să minți; să
desparți oamenii prin cuvinte; să rănești prin cuvinte; sau să vorbești fără sens).
IV. Rezultat de tipul "Mediul înconjurător": Chiar dacă te naști ca om, trăiești într-un loc în care munca ta nu dă
niciodată roade mărețe, și există mulți oameni periculoși și vicleni în jurul tău (datorită minciunilor); trăiești într-
un loc în care mediul este periculos și ostil (datorită faptului că ai despărțit oameni prin cuvintele tale); trăiești
într-un loc plini de spini, mărăcini, pietre ascuțite și în general un teren ostil, fără apă suficientă, un mediu
periculos (datorită cuvintelor care rănesc); și trăiești într-un loc în care niciun copac sau plantă, nu dau fructe
coapte, sau care să rodească la momentul potrivit, și există puține parcuri sau locuri unde te poți relaxa, și multe
alte obiecte periculoase în jur (datorită vorbitului fără sens).

58. Întrebarea 11)
Alegeţi trei fapte rele, fiecare dintre ele reprezentând una dintre porți, şi explică cele patru
rezultate pe care le produce.
Răspuns:
În minte, răspunsul se poate găsi în oricare din următoarele trei: să râvnești la bunul altuia, să
dorești răul cuiva, concepția greșite:
I. Rezultatul ”Copt”: Pentru oricare din cele de mai sus, o naștere întrunul din cele trei tărâmuri inferioare.
II. Rezultatul ”Experiență similară”: Chiar și în eventualitatea în care te naști ca ființă umană, atunci vei experimenta
situații similare negative (în special, atunci când ești copleșit de sentimente de dorință, aversiune sau ignoranță).
III. Rezultatul ”Obicei similar”: Ești tentat în a gândi aceleași gânduri negative și în viața ta nouă (să râvnești la bunul
cuiva; să-i dorești răul cuiva; sau concepții greșite).
IV. Rezultatul ”Mediul înconjurător”: chiar și atunci când te naști ca ființă umană, trăiești într-un loc în care lucrurile se
înrăutățesc de la o zi la alta și de la o lună la alta (datorită faptului că ai râvnit la bunul altcuiva); trăiești într-un loc
unde există multe boli și maladii contagioase, și pericole, și război, animale și insecte periculoase, spirite malefice, și
criminali (datorită rea-voinței); și trăiești într-un loc unde Învățătura sfântă (Dharma) a degenerat sau s-a pierdut în
totalitate, unde oamenii consideră lucrurile murdare ca fiind frumoase, iar durerea ca fiind ceva plăcut.
0

59. Întrebarea 12)
Conform şcolii Mind Only (Numai Conștiință), la ce te uiţi cu
adevărat atunci când crezi că te uiţi la capacitatea senzorială a
ochiului tău, precum şi la formele fizice externe? (Dă
răspunsul şi în limba tibetană).

60. Întrebarea 12)
Conform şcolii Mind Only (Numai Conștiință), la ce te uiţi cu
adevărat atunci când crezi că te uiţi la capacitatea senzorială a
ochiului tău, precum şi la formele fizice externe? (Dă
răspunsul şi în limba tibetană).
Răspuns:
Kunshi nampar shepa - Conform cu această școală, tu te uiți
cu adevărat la conștientizarea ochiului, și prin extindere,
apare ca o forma exterioară pe care o vezi.
0

61. Întrebarea 13)
Explică modul în care sunt însămânțate semințele mentale din
karma și unde rămân acestea. Descrie modul în care acestea
continuă până când dau rezultate, conform școlii Mind Only.
(scrie numele „seminţei karmice” în limba tibetană).

62. Întrebarea 13)
Explică modul în care sunt însămânțate semințele mentale din karma și
unde rămân acestea. Descrie modul în care acestea continuă până când
dau rezultate, conform școlii Mind Only. (scrie numele „seminţei
karmice” în limba tibetană).
Răspuns
a. Semințele mentale sunt plantate prin conștientizările
corespunzătoare simțurilor (ce faci, spui și gândești) - bakchak
b. Aceste semințe mentale rămân apoi în conștiința fundație, chiar și
pentru un timp îndelungat, înmulțindu-se în fiecare clipă, și
transmițând energia din formele vechi în noile lor forme (biliard).
c. Când condițiile sunt potrivite, sămânța mentală rodește într-o
percepția a ceva

63. Întrebarea 14)
Şcoala Calea de mijloc nu acceptă ideea unei ”conştiinţe de
bază”, (în limba tibetană kun – gzhi sau în limba sanscrită
alaya vijnyana). Unde cred ei că rămân semințele mentale
plantate de karma până să rodească?

64. Întrebarea 14)
Şcoala Calea de mijloc nu acceptă ideea unei ”conştiinţe de
bază”, (în limba tibetană kun – gzhi sau în limba sanscrită
alaya vijnyana). Unde cred ei că rămân semințele mentale
plantate de karma până să rodească?
Răspuns:
Școala de Mijloc spune că semințele pur și simplu rămân cu
tine: sunt stocate în ”eu” care există, acel ”eu” pe care tu îl
percepi când te uiți la părțile tale, datorită karmei tale.
0

65. Întrebarea 15)
Există multe locuri în sutre unde Buddha arată că întregul
univers și toți cei din interiorul lui sunt "doar conștiință".
Școala Mind Only a interpretat acest lucru în sensul că nu
există obiecte fizice exterioare. Explică care sunt cele două
lucruri la care s-a referit Buddha atunci când a spus că totul
este "doar conștiință"?

66. Întrebarea 15)
Există multe locuri în sutre unde Buddha arată că întregul univers și toți
cei din interiorul lui sunt "doar conștiință". Școala Mind Only a
interpretat acest lucru în sensul că nu există obiecte fizice exterioare.
Explică care sunt cele două lucruri la care s-a referit Buddha atunci
când a spus că totul este "doar conștiință"?
Răspuns:
a. Într-un sens negativ, se zice că universul este ”numai conștiință” în
sensul de a nega că ar putea fi produs de altceva, cum ar fi o ființă
creatoare.
b. Într-un sens pozitiv, se zice că universul este ”numai conștiință” cu
scopul de a conceptualiza că sursa lui este mintea, datorită rolului
pe care-l joacă în crearea și rodirea karmei.
0

67. Aici este marele Pământ
Plin de miros de tămâie
Și de o pătură de flori acoperit.
Mărețul munte
Cu cele patru continente
Purtand Soarele și Luna
Ca bijuterie .
În mintea mea mi le imaginez
Paradisul lui Buddha
Și le ofer în dar pe toate ție .
Datorită acestei fapte,
Fie ca toate ființele vii
Într-o lume plină de puritate
Să locuiască.
Mandala
Idam Guru Ratna Mandalakam Niryatayami

68. Dedicație
Datorită fapte mele bune
Pe care am făcut-o chiar acum
Fie ca toate ființele
Să-și desăvârșească
Colecția de merite și înțelepciune.
Și astfel, să dobândească,
Cele două corpuri sublime
Ce numai din cele două se înfăptuiesc.