1. TEMA 2
BANCA INTERNAŢIONALĂ PENTRU RECONSTRUCŢIE ŞI DEZVOLTARE (BIRD)
Accesul unei ţări la BIRD presupune:
• să fie în prealabil membră a FMI
• să subscrie cota parte la capitalul băncii
• să furnizeze date şi informaţii privind dezvoltarea economică şi financiară pentru
fundamentarea necesităţii apelului la împrumuturile BIRD
• să aibă un PNB/locuitor relativ redus (5185 USD/locuitor). Dacă plafonul este depăşit de ţara
membră, treptat, sumele pe care le poate împrumuta vor fi reduse anual, până la încetarea
alocării de noi împrumuturi, ţara respectivă fiind "reclasată"
Politica de reclasare are următoarele caracteristici:
reclasarea nu trebuie să intervină mai repede de 5 ani de la data când ţara respectivă a atins limita
stabilită pentru aceasta, respectiv nivelul stabilit al PNB/locuitor;
după reclasare, sprijinul BIRD continuă sub formă de asistenţă tehnică pentru lucrări sau pentru
organizarea unor instituţii de management, studii de politică economică sau acorduri pentru
obţinerea de ajutor financiar de la alţi creditori etc.;
problema reclasării este supusă unei reexaminări anuale, alături de posibilele dificultăţi ce ar putea
surveni în urma aplicării sistemului de apreciere a momentului operării reclasării, bazat pe nivelul
PNB/locuitor.
Potrivit statutului său, obiectivele BIRD sunt:
• să contribuie la reconstrucţia şi dezvoltarea ţărilor membre şi la dezvoltarea producţiei şi
valorificarea superioară a resurselor acestora;
• să contribuie prin garanţiile şi participarea sa la împrumuturile pe care le acordă, la
încurajarea investiţiilor din ţările membre;
• să încurajeze dezvoltarea echilibrată, pe lungă durată, a comerţului şi menţinerea unor
balanţe de plăţi echilibrate;
• să coordoneze împrumuturile acordate sau garantate;
• să asigure folosirea eficientă a fondurilor sale şi să acorde asistenţă tehnică de specialitate.
Capitalul BIRD
Capitalul autorizat al BIRD la înfiinţare a fost de 10 miliarde USD (curs la 1 iulie 1944),
divizat în 100.000 de acţiuni cu o valoare nominală de 100.000 USD fiecare. Numărul părţilor
subscrise a crescut treptat, ajungând în 1988 la 786.500, cu o valoare totală de aproximativ 98,88
miliarde USD, în 1994 valoarea capitalului ridicându-se la aproximativ 170 miliarde USD, iar în
1997 la 182,426 miliarde USD (97% din capitalul autorizat de 188 miliarde USD).
Până în prezent au fost consemnate trei mari majorări de capital: în 1959 dublarea
capitalului de la 10 miliarde la 20 miliarde USD; în 1979 mărirea cu 97,5%, de la 41 la 81 miliarde
USD; în 1989, ca urmare a acordului de majorare a capitalului semnat în primăvara anului 1988.
Principalii acţionari ai BIRD sunt: SUA cu 16,41% din fondurile subscrise, Japonia
(7,87%), Germania (4,49%), Marea Britanie (4,31%), Franţa (4,31%), Canada (2,78%), Italia
(2,55%). Participarea României a fost de 162,1 milioane USD (1.621 părţi), ceea ce reprezintă
0,41% din totalul fondurilor băncii, respectiv 0,43% din voturi.
9

2. Structura organizatorică a BIRD
Conducerea activităţii BIRD este asigurată de:
• Consiliul Guvernatorilor, care reuneşte câte un guvernator (ministrul de finanţe) şi câte un
supleant (de obicei, conducătorul băncii centrale sau al altei bănci) din fiecare ţară membră. Ei
sunt numiţi pe o perioadă de 5 ani, cu posibilitatea de a fi realeşi. Consiliul se întruneşte o dată
pe an, când are loc şi o şedinţă comună cu Consiliul Guvernatorilor al FMI. Conform statutului,
guvernatorii deleagă conducerea activităţii Consiliului Directorilor Executivi, cu excepţia
admiterii de noi membrii, stabilirii condiţiilor de aderare a acestora, hotărârii de a proceda la
majorări sau micşorări de capital, suspendării de membrii, angajării în colaborarea cu alte
organizaţii internaţionale, suspendării operaţiunilor sau hotărârii de distribuire a venitului net
realizat.
• Consiliul Directorilor Executivi are 24 membri; primii 5 acţionari numesc câte un director
executiv iar ceilalţi 19 reprezintă fiecare câte un grup de ţări (în total 179 de ţări, banca având în
prezent 184 membri).
• Preşedintele este prin tradiţie cetăţean al celui mai mare acţionar – SUA.
Drepturile de vot sunt distribuite proporţional cu capitalul investit, administratorii aleşi
având un număr de voturi rezultat din numărul părţilor subscrise.
Formal, calitatea de membru conferă o egalitate deplină oricărui stat, fapt reflectat de numărul egal
de voturi în Consiliul Guvernatorilor, câte 250 pentru fiecare stat membru.
Formarea resurselor BIRD
Resursele băncii se pot grupa în trei categorii:
a). Capitalul social - este constituit din cotele vărsate de statele membre. Mărimea cotei se
stabileşte de BIRD şi ţara membră pe baza situaţiei economico-financiare a ţării şi este
proporţională cu cota subscrisă la FMI.
Subscrierea poate fi:
• Obligatorie. Prin aderare la BIRD, ţara în cauză este obligată să verse 10% din subscripţia
stabilită, din care 1% în DST sau o valută convertibilă (până în 1978 în aur), suma fiind liber
utilizabilă de bancă şi 9% în moneda naţională a ţării respective. Diferenţa de 90% din suma
subscrisă nu se varsă, iar banca poate face apel la ea numai în cazuri deosebite.
• Facultativă – în limita a 250 de acţiuni (120.635 USD/acţiune).
b). Emisiunea de obligaţiuni - BIRD obţine aproape toate resursele de pe pieţele financiare
internaţionale (23 miliarde USD în anul 2003). Cu o cotă de solvabilitate de AAA, BIRD emite
obligaţiuni pentru a obţine fonduri şi apoi transmite clienţilor săi beneficiul dobânzilor mici.
c). Venitul net al băncii – dobânzi şi comisioane la împrumuturile acordate.
Utilizarea resurselor BIRD
Utilizarea resurselor băncii se află în concordanţă cu funcţiile acesteia:
• acordă împrumuturi directe sau participă la împrumuturi directe prin utilizarea fondurilor
proprii;
• acordă împrumuturi directe sau participă la împrumuturi directe prin utilizarea împrumuturilor
(emisiuni de obligaţiuni contractate de Bancă);
10

3. • garantează, total sau parţial, împrumuturile acordate de alte instituţii financiare;
• participă la acţiuni de cofinanţare alături de alte instituţii;
• acordă asistenţă tehnică ţărilor membre.
Asistenţa financiară acordată de BIRD unei ţări îmbracă trei forme:
• contractarea de împrumuturi pe termen lung, pentru realizarea de proiecte care presupun:
participarea ţării cu o cotă proprie la proiectul finanţării (30-40%), existenţa unei garanţii
privind rentabilitatea proiectului (între 12-20%) şi posibilitatea rambursării la termen, orientarea
cu precădere spre agricultură şi infrastructură, educaţie, industrie, starea balanţei de plăţi. Durata
împrumuturilor se situează între 15-20 de ani, cu o perioadă de graţie de 5-10 ani, deşi nu se
precizează expres, limita fondurilor acordate nu poate depăşi suma subscrisă de ţară, dobânda
percepută se modifică periodic şi este în corelaţie cu rata dobânzii de pe piaţa internaţională, se
plătesc comisioane de neutilizare în cazul în care ţara nu respectă ritmul lucrărilor din devizele
de lucrări şi, respectiv nu utilizează sumele la termenele stabilite;
• finanţarea pe bază de program presupune prezentarea de către ţara solicitatoare a unui program
de dezvoltare corelat cu un program de redresare economică şi financiară pe termen mijlociu şi
lung. Acest tip de finanţare este utilizat în cazul în care, ca urmare a unor calamităţi naturale sau
prefaceri structurale, nu se apelează la finanţarea pe bază de proiecte;
• cofinanţarea reprezintă sprijinul financiar acordat de bancă, alături de alte instituţii de credit
publice, bănci de finanţare a exporturilor sau bănci private, la acordarea de împrumuturi ţărilor
membre. Mecanismele de cofinanţare sunt puse la dispoziţia proiectelor prin parteneriate.
1. Acordarea de credite
Obiectul creditului: Banii împrumutaţi de guverne trebuie folosiţi pentru programe
specifice, de exemplu, pentru reducerea sărăciei, oferirea de servicii sociale, protecţia mediului
înconjurător sau creştere economică.
Perioada creditului: 15 şi 20 ani
Perioada de graţie: 3-5 ani
În anul fiscal 2002, BIRD a oferit împrumuturi în valoare totală de 11,5 miliarde USD
pentru susţinerea a 96 de proiecte în 40 de ţări.
În anul fiscal 2003, BIRD a oferit împrumuturi de 11,2 miliarde USD pentru 99 de proiecte în 37
de ţări. Împrumuturile totale acordate de BIRD se ridică la suma de 383 miliarde USD.
Banca oferă două tipuri de bază de credite:
• credite de investiţii în bunuri, lucrări şi servicii în sprijinul proiectelor de dezvoltare economică
- destinate unor obiective specifice, cum ar fi construcţia sau reabilitarea unor drumuri,
construirea de şcoli şi spitale etc. Documentele de implementare prevăd în mod relativ detaliat
serviciile şi bunurile care pot fi achiziţionate pentru realizarea obiectivelor specifice proiectului.
In general, Guvernul prin Ministerul sau Agenţia respectivă execută lucrările specificate după
care prezintă Băncii "nota de plată" pentru a fi decontată. Banca verifică corespondenţa dintre
lucrările prevăzute şi cele executate, respectarea normelor de licitare, etc. şi execută "plăţile"
de fonduri respective.
• credite de ajustare structurală - destinate sprijinirii eforturilor ţării membre de a întreprinde
reforme structurale în domeniul economic şi social care să ducă la o dezvoltare susţinută pe
termen lung. Sprijinul financiar este destinat susţinerii balanţei de plăţi a ţării respective, iar
11

4. singurele restricţii legate de aceste sume sunt specificate într-o "lista negativă" de cheltuieli pe
care Bancă nu le agreează, cum ar fi importurile de tehnică militară sau de articole de lux.
Activitatea de asistenţă dintre Bancă şi guvernul ţării membre se bazează pe o strategie
adoptată de ambele parţi, pentru o perioadă de 3-5 ani, concretizată într-un document numit
"Strategia de Asistenţă". Acest document prevede liniile majore pentru care guvernul solicită
asistenţă şi se preconizează eventualele împrumuturi sau domeniile în care este necesară asistenţa
tehnică sau consultanţa.
Pe baza acestui document strategic Guvernul, cu sau fără asistenţa Băncii, trece la
elaborarea Programelor de Reformă Structurală şi a Proiectelor de Investiţii. Pentru a fi
sprijinit financiar în aceste operaţiuni, Guvernul solicită Băncii Mondiale un împrumut care poate
fi de ajustare structurală, respectiv de investiţii.
Documentaţia se elaborează de către personalul Băncii şi Guvern şi este evaluat de
specialiştii Băncii, negociat de cele două parţi şi ulterior este supus aprobării Consiliului
Directorilor Executivi al Băncii. In urma acestei aprobări, Acordul de Împrumut este semnat de
reprezentanţii celor două părţi. Ulterior, Guvernul trebuie să obţină la rândul său ratificarea
acordului. Aceasta se obţine prin supunerea Acordului de Împrumut aprobării Parlamentului pentru
fiecare operaţiune care implică îndatorarea statului. Numai din acel moment un împrumut devine
efectiv.
Etapele acordării unui credit BIRD
• După ce debitorul identifică şi pregăteşte o propunere de proiect, Banca îi examinează
viabilitatea.
• În timpul negocierii împrumutului, Banca şi debitorul cad de acord asupra obiectivelor de
dezvoltare, a componentelor, rezultatelor, indicatorilor de performanţă, planului de
implementare şi asupra unui calendar de distribuire a fondurilor împrumutului.
• După aprobarea împrumutului de către Bancă şi intrarea sa în vigoare, debitorul implementează
proiectul sau programul conform termenilor conveniţi cu Banca.
• Banca supraveghează implementarea fiecărui împrumut şi evaluează rezultatele acestuia.
Criteriile de "succes" ale operaţiunilor Băncii sunt deosebit de stricte. De pildă, înainte ca un
proiect sa fie considerat reuşit, trebuie să aibă o rată de profit economic de cel puţin 10%. Această
rată este mult mai ridicată decât cea minimă cerută de mulţi dintre donatorii bilaterali, care cer ca
investiţiile lor în proiectele de dezvoltare să prezinte o rată de profit economic de jumătate din
aceasta - între 5 si 6%.
Evaluarea impactului
Rezultatele studiului asupra eficacităţii asistenţei pentru dezvoltare în ultima jumătate de
secol realizat de Bancă în anul 2002 scot în evidenţă:
• În decursul ultimilor 40 de ani, speranţa de viaţă la naştere în ţările în curs de dezvoltare a
crescut cu 20 de ani.
12

5. • În ultimii 30 de ani, analfabetismul în lumea aflată în curs de dezvoltare a fost redus aproape la
jumătate, de la 47 la sută la 25 la sută din totalul adulţilor.
• În ultimele două decenii, numărul persoanelor care trăiesc într-o sărăcie cruntă (cu sub 1 dolar
pe zi) a început, în sfârşit, să scadă – cu, poate, 200 milioane de oameni – după ce s-a aflat în
creştere aproape pe întreaga perioadă a secolelor XIX şi XX.
Progresul în domeniul sănătăţii, învăţământului şi veniturilor nu este
întâmplător. Guvernele, cu sprijinul comunităţii de dezvoltare şi al organizaţiilor societăţii civile,
au accelerat creşterea economică şi reducerea sărăciei prin îmbunătăţirea politicilor lor, a
instituţiilor, a procesului de guvernare şi prin intermediul unor proiecte şi programe bine concepute.
Banca este cel mai mare organism extern de finanţare a învăţământului din lume,
furnizând o sumă cumulativă de 30 miliarde dolari pentru proiecte din domeniul învăţământului.
BIRD este cel mai mare organism de finanţare a programelor de sănătate din lume, cu
noi angajamente de 1,3 miliarde dolari anual pentru sănătate, nutriţie şi proiecte legate de
populaţie. Aceste proiecte au avut rezultate semnificative în sine şi au fost adesea reluate în afara
zonei proiectului iniţial.
În China, de exemplu, un proiect de la sfârşitul anilor '90 a contribuit la creşterea proporţiei
gospodăriilor care folosesc sare iodată de la 40 la 89 la sută, reducând deficienţele de iod la grupuri
de vârstă ţintă, de la 13 la 3 la sută.
În Mali, un proiect de la începutul anilor '90, a ridicat cota copiilor complet vaccinaţi de la 0 la 24 la
sută.
În sectorul educaţional, înscrierea fetelor la şcoală în Bangladesh a crescut impresionant - de la 34
la sută înrolare şcolară în învăţământul mediu în 1990, la 48 la sută în 1997 - cu sprijinul unui
proiect al Băncii.
Selectivitatea în cadrul ţărilor este bazată în mare măsură pe priorităţile de dezvoltare ale
fiecărei ţări.
Conceptul de cadru general de dezvoltare (CGD) stă la baza tuturor operaţiunilor, principiile sale
fiind: controlul ţării, o viziune şi o strategie pe termen lung şi de ansamblu, parteneriate strategice
între entităţile interesate şi concentrarea asupra asumării răspunderii cu privire la rezultatele
dezvoltării. CGD orientează programul de dezvoltare al fiecărei ţări, ţinând cont de toate aspectele
dezvoltării: social, structural, uman, de guvernare şi mediu înconjurător, economic şi financiar.
Programele trebuie să aibă sprijinul tuturor entităţilor interesate - societatea civilă şi sectorul privat,
precum şi guvernele şi donatorii.
Pentru Bancă, CGD furnizează cadrul pentru strategiile de asistenţă pentru ţară. Aceste strategii -
care de obicei acoperă o perioadă de trei ani - definesc programul Băncii legat şi nelegat de
împrumuturile din fiecare ţară.
În ţările cu venit scăzut, care sunt eligibile pentru subvenţii şi credite fără dobândă acordate
de Asociaţia Internaţională de Dezvoltare, principiile CGD trebuie codificate într-un Document al
Strategiei de Reducere a Sărăciei (PRSP) înainte de pregătirea oricărui program de asistenţă al
Băncii. Din 1999, aceste documente - care trebuie să plaseze reducerea sărăciei în centrul oricărui
plan de dezvoltare şi trebuie să angajeze în mod adecvat participanţi cum ar fi sectorul privat şi
societatea civilă - au fost şi sunt cerinţe obligatorii pentru finanţare şi alte tipuri de asistenţă şi,
acolo unde este aplicabil, pentru a fi avută în vedere asistenţa în achitarea datoriilor.
Întrucât reducerea sărăciei rămâne o problemă gravă în majoritatea ţărilor cu venit mediu,
Banca, prin împrumuturi BIRD, are un rol important. Adeseori aceasta înseamnă eforturi îndreptate
înspre crearea unui climat de investiţii cu mai multe şanse de a atrage capitalul privat şi contribuţia
la stabilirea unor programe de cheltuieli sociale eficiente şi echitabile, având drept scop construirea
capitalului uman şi asigurarea accesului egal la oportunităţile economice.
13

6. Un cadru orientativ pentru asistenţă se aplică nu numai de la o ţară la alta, ci şi de la sector
la sector. Strategiile sectoriale ajută la definirea abordării şi activităţilor Băncii într-un sector sau
într-o zonă tematică dată, identificând aspectele de performanţă relativ scăzută pe ţară pentru a li se
acorda o atenţie prioritară. Ele sunt completate - şi revizuite din trei în trei ani - după o consultare
amplă, deschisă din ce în ce mai mult participării prin Internet.
Principalele strategii sectoriale sunt: Transport urban, Administrarea resurselor de apă şi a
Pădurilor, Dezvoltarea rurală, a Mediului înconjurător, Tehnologii de Informare şi Comunicare,
Dezvoltarea sectorului privat, Anticorupţie, Învăţământ, Reforma metodelor de guvernare şi a
sectorului public, Sănătate, Nutriţie şi populaţie, Minerit, Administraţii urbane şi locale
2. Granturi acordate de BIRD
Pot fi finanţate direct sau în colaborare. Mecanismele de distribuire a granturilor sunt:
• Dezvoltarea pieţei – fonduri destinate întreprinzătorilor săraci pentru promovarea proiectelor
lor
• Facilitatea de dezvoltare – este parte a strategiei de dezvoltare a BIRD; este destinată pentru
încurajarea inovaţiei şi parteneriatului
• Fonduri pentru organizaţiile societăţii civile
• Facilitatea globală de mediu – fonduri destinate pentru îmbunătăţirea climatului, a
biodiversităţii şi a apelor internaţionale
• InfoDev – program pentru promovarea aplicării inovaţiilor tehnologice
–Fondul de dezvoltare a resurselor umane – program pentru reducerea sărăciei în ţările în curs de
dezvoltare
• Fondul japonez de dezvoltare socială – program încheiat între Guvernul Japoniei şi Banca
Mondială pentru reducerea efectelor sociale determinate de criza economică şi financiară din
perioada 1997 – 1999.
3. Operaţiuni nefinanciare ale Băncii Mondiale
Deşi acordarea de împrumuturi reprezintă o parte fundamentală a activităţii desfăşurate de
Banca Mondială, Banca face mult mai mult decât să acorde doar împrumuturi. Banca include în
mod obişnuit şi asistenta tehnică în realizarea proiectelor. Aceasta poate cuprinde consultanţă în
domenii ca: dimensiunile globale ale bugetului unei ţări, direcţiile în care trebuie alocaţi banii sau
cum se realizează dispensarele rurale sau ce fel de echipamente sunt necesare pentru construirea
unui drum. Banca finanţează în fiecare an câteva proiecte dedicate exclusiv acordării asistenţei de
specialitate şi perfecţionării personalului. In plus, Institutul de Dezvoltare Economică al Băncii îi
învaţă pe cei din ţările împrumutate cum să creeze şi să deruleze programe de dezvoltare.
Un alt rol important al Băncii Mondiale este de a atrage diverse genuri de ajutoare
nerambursabile pentru ţara în care lucrează, pentru a reduce, pe cât posibil, gradul de îndatorare al
ţării membre. Astfel în beneficiul României, Banca Mondială a atras din 1990 până în prezent peste
11 milioane dolari ajutoare nerambursabile, care au fost folosiţi pentru pregătirea proiectelor sau
pentru operaţiuni de asistenţă tehnică şi dezvoltare instituţională. De asemenea, multe agenţii de
asistenţă bilaterală, sunt încurajate să co-finanţeze proiecte alături de Banca Mondială.
• Asistenţa pentru cazuri de urgenţă este disponibilă după o catastrofă naturală sau după un
eveniment cu impact semnificativ asupra economiei şi care necesită o reacţie rapidă. De
exemplu, Banca a furnizat 160 milioane dolari ţărilor Etiopia, Malawi şi Zambia pentru
14

7. redresare de pe urma secetei. Banca a furnizat aproximativ 600 milioane dolari Indiei pentru
reconstrucţie ca urmare a cutremurului din Gujarat din ianuarie 2001. Banca elaborează, de
asemenea, proiecte pentru managementul catastrofelor - de exemplu, la implementarea
măsurilor de prevenire a inundaţiilor şi a incendiilor forestiere. Din 1980, Banca Mondială a
aprobat peste 500 de operaţii legate de catastrofe, ce s-au ridicat la peste 38 miliarde dolari.
• Prevenirea conflictelor şi reconstrucţia post-conflict sunt critice pentru reducerea sărăciei.
Rolul Băncii în acest domeniu a devenit mult mai larg decât reconstrucţia postbelică a
infrastructurii. În prezent, acest rol include eforturi pentru redresarea economică, crearea de
competenţe, dezvoltarea comunităţii locale, curăţirea terenurilor minate, demobilizarea şi
reintegrarea foştilor combatanţi şi reintegrarea refugiaţilor.
• Doar în intervalul 1990-2002, au avut loc 56 de conflicte armate majore în 44 de focare
diferite din lume, exacerbând sărăcia şi perturbând eforturile de dezvoltare.
• Din 1996, Banca a iniţiat peste 600 de programe anticorupţie specifice şi iniţiative de
guvernare în aproape 100 de ţări client. Abordarea Băncii este definită în documentul său
referitor la strategia în sectorul guvernamental şi public, Reforma Instituţiilor Publice şi
Întărirea Guvernării: O Strategie a Băncii Mondiale.
• Aproape un sfert dintre noile proiecte conţin acum componente legate de cheltuieli publice şi
reformă financiară.
15