Suport de curs opțional liceu

1. EDUCAȚIE FINANCIARĂ
Definiția OECD:Educația financiară =o combinație de conștientizare,cunoaștere,aptitudini,atitudini,și
comportamente necesară pentru a adopta decizii financiare și pentru a ajunge la o stare individuală
de bunăstare financiară.
Cap.1. Surse de venituri şi obiective de
cheltuieli; bugetul personal şi bugetul de
familie.Proiecte.
Bugetul reprezintă o estimare pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor previzionate.
Veniturile sunt legate de resursele familiei si preiau de la acesta caracterul limitat.
Obiectivele de cheltuieli corespund nivelului şi caracteristicilor de consum, deci trăsăturilor
nevoilor specifice menajelor(familiilor): mare diversitate(mari diferenţe între familii), caracter
dinamic şi nelimitat.
Bugetul unui menaj este alcătuit din bugetul de familie şi bugetele personale ale membrilor.
Bugetul personal, ca parte a bugetului de familie, reprezintă estimarea pe o perioadă de
timp a veniturilor şi cheltuielilor unei familii.
Bugetul de familie reprezintă estimarea pe o perioadă de timp a veniturilor şi cheltuielilor
unei familii.
În funcţie de raportul dintre venituri şi cheltuieli se pot contura mai multe tipuri de buget:
- buget excedentar- atunci când veniturile sunt mai mari decât cheltuielile;
- buget echilibrat - atunci când veniturile sunt aproximativ egale cu cheltuielile;
- buget deficitar - atunci când veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.
Cei mai mulți oameni sunt salariați și se bazează pe venitul(SALARIU) adus de muncă
prestată pentru angajator. Suma este convenită de ambele părți și este rareori modificată. în
contractul de muncă este menționată de regulă forma brută (suma ce cuprinde venitul net plus
taxele către stat). Suma disponibilă angajatului este însă cea netă, pe care acesta o poate
repartiza în cheltuieli, investiții sau economii .
Dacă ești propriul tău patron într-o mică afacere, se poate spune că ești și propriul tău
angajat, deci muncești pentru tine(obții profit).
Acumulările sau averea, înseamnă ceea ce ai în proprietate: bunurile materiale, plus
conturile bancare și investițiile în acțiuni la bursă. Valoarea netă a averii se constituie din ceea
ce deține o persoană după ce își plătește datoriile și face plățile aferente bunurilor deținute, ca
de exemplu impozitele pe casă.
Folosite în diferite moduri, proprietățile pot aduce venituri. De exemplu, dacă deții un
tractor, îl poți da în folosință în schimbul unei sume de bani. În acest caz, economiștii spun că
îți folosești bunul deținut pentru a obține o rentă. Averea sub forma banilor, împrumutați sau
depozitați într-un cont, produce dobândă. Dobânda reprezintă venitul care se obține lăsându-i
pe alții să-ți folosească capitalul. Renta și dobânda sunt două tipuri de venituri obținute din
averea deținută.

2. Pentru perioade mai scurte sau mai lungi de timp menajurile îşi conturează proiecte specifice.
Acestea pot fi privitoare la venituri şi proiecte privitoare la cheltuieli.
Proiectele privitoare la venituri vizează, de regulă, găsirea unor modalităţi de creştere a
venituirilor(gasirea unui alt loc de muncă, a doua slujbă, etc).
Proiecte privitoare la cheltuieli pot avea ca scop creşterea, micşorarea sau reorientare
cheltuielilor.
Datoriile sunt o formă de cheltuială ce trebuie rambursată. Ele diminuează bugetul și
economiile. însă un împrumut de bani constituie și un venit (dacă apar cheltuieli neprevăzute),
nu doar o cheltuială viitoare (marcată de rambursarea lor).
Motivele de a te îndatora pot fi diverse - atingerea unui obiectiv sau soluționarea unei nevoi
urgente. De exemplu, poți achita o taxă de școlarizare sau achiziționa un bun costisitor (mașină,
locuință, laptop). Mai poți acumula datorii în scopul îndeplinirii unor nevoi sezoniere (vacanțe,
îmbrăcăminte etc.).
Datoriile pot fi către instituții financiar bancare sau către cunoscuți, familie, prieteni.
Modul de returnare poate fi etapizat - în rate fixe sau variabile, inclusiv în cazul cardului de
credit sau al altor credite, sau fixat în timp ca plată unică.
Planificarea financiară este un proces prin care ajungi de la situația financiară actuală
la o situație financiară așa cum ne dorim în viitor.
Cap.2.Economisirea şi
îndatorarea.Depozitele şi creditele
bancare.Băncile.
Economisirea reprezintă procesul de reţinere din venituri a ceea ce rămâne după consum.
Economiile sunt sumele de bani care rămân la dispoziţia menajelor după consum.Una din cea
mai frecventă modalitate de păstrare a economiilor pentru persoane fizice este depozitul bancar
și conturile de economii.
Depozit bancar =sume de bani, hartii de valoare, obiecte de valoare depuse spre păstrare si
fructificare la o bancă si care vor fi restituite la solicitarea depunătorului.
Băncile concurează cu o multitudine de produse cu denumiri comerciale atractive, dar în final,
toate se înscriu în câteva tipologii generale:
 Depozite la termen – aşa-zisele depozite clasice, sau standard – pot fi constituite pe
termene fixe, cu scadenţă lunară, sau pentru un multiplu de luni întregi. Dobânda este
acordată la scadenţă şi este fixă pe perioada de viaţă a depozitului. Pot fi prelungite
automat şi poţi opta pentru capitalizarea dobânzii (respectiv dobânda să fie adaugată la
suma din depozit, urmând ca pentru perioada următoare să primeşti dobandă pentru
suma cumulată astfel). O variaţie a acestor produse o reprezintă depozitele cu dobânda
platită în avans, denumite depozite revolving.
 Economii la vedere – de obicei sunt mai flexibile decât cele la termen – poţi accesa
fondurile fără a fi nevoit să aştepţi pâna la scadenţă şi fără a pierde dobânda acumulată.
De obicei, rata dobânzii este variabilă şi se actualizează în fiecare lună, la aniversarea
depozitului.

3.  Depozite dedicate copiilor – în general răspund la nevoia de economisire pe termen
lung, în numele copiilor, pentru viitor
 Depozite în valută – se înscriu în categoriile de mai sus. Este necesar să luaţi în calcul
tendinţa din evoluţia monedelor respective şi valoarea cursului valutar la momentul
constituirii depozitului.
Pentru depozitele la vedere, băncile plătesc o dobandă mai mică decât pentru cele la termen.
Venitul obţinut din depozitele bancare este dobânda.
Dobanda bonificată reprezintă nivelul dobânzii cu care sunt remunerate disponibilităţile
băneşti ale celor care şi-au constituit depozite bancare.
OBS!
Sumele pe care le încredinţezi unei bănci, se înscriu într-un mecanism de protecţie garantat
de stat, prin instituirea Fondului de Garantare a Depozitelor în sistemul bancar. În aceste
condiții, vei recupera banii în siguranţă, în limita plafonului de 100.000 euro, în echivalent
lei.
Factori care influenţează nivelul acestei dobânzi sunt:
-rata inflatiei;
- ratele dobânzilor practicate de alte bănci;
- rata de refinanțare.
Acordarea creditelor se face ,de regulă, pe baza unor garanții și a bonității clientului,adică
a aprecierilor pe care le face banca la care clientul s-a adresat asupra situației lui în funcție de
diferite criterii,astfel încât ,creditorul să se asigure față de eventualele riscuri pe care le comport
restituirea creditului și plata dobânzii încondițiile convenite prin contractual încheiat între
antreprenor și bancă.De regulă ,riscurile și amploarea garanțiilor solicitate sunt direct
proporționale cu durata angajamentelor summate de debitori(firme) și consimțite de
creditori(bănci).
Exemple de credite: comercial,bancar,de investiții, credite pentru bunuri de consum, credite
pentru nevoi personale, credite imobiliare sau ipotecare, credite pentru studii, overdraft etc
Dobânda(masa dobânzii) reflect suma de bani pe care debitorul o plătește creditorului pentru
folosirea banilor împrumutați până la scadență(data expirării contractului dintre părțile
implicate).Ea este un venit pentru creditor și un cost pentru debitor.
Rata dobânzii este un preț al creditului exprimat în procente.
Dobânda simplă se calculeaza în cazul in care perioada analizată este mai mică de 1 an, iar
dobânda nu este capitalizată(se achită lunar,trimestrial,semestrial,anual)
D = C ∙ r ∙ n, când n≤1 an,(în luni n=nr. Luni/12, în zile nr.zile/360)
D=masa dobânzii,C=volumul creditului/depozitului,r=rata anuală a dobânzii,n=timpul în ani
Dobânda compusă(capitalizată,dobândă la dobândă) se practică atunci când perioada de
depunere este mai mare decât un an, iar dobânda este reinvestită la fiecare scadenţă.
Dc = C0(1+d')n – C0=Sr-C0, unde Sr=suma finală
Sr= C0(1+d')n, adică Dc=C0[(1+r)n-1],C0=suma inițială,n=timpul în ani, când n≥2 ani(sau
luni după caz).

4. Obs :Dacă rata dobânzii de 10% pe an crește la 11% pe an ,diferența se numește 1 punct
procentual ,respectiv a crescut cu 10% față de momentul inițal.
Dobanda anuală efectivă(D.A.E.) exprimă sub formă procentuală costul total al unui
credit. Acesta este un concept impus atât in Uniunea Europeană, cât și Statele Unite, fiind
implementat pentru a permite consumatorilor să compare ușor costul creditelor.
Cel mai ușor mod de a întelege ce înseamnă DAE este sa analizăm un caz concret. De
exemplu, daca intregul cost al creditului ar fi format doar din dobanda, atunci cel mai bun credit
se poate alege prin simpla comparare a ratelor de dobanda, urmand sa alegem imprumutul cu
dobanda cea mai scazuta.
In realitate, bancile percep o serie intreaga de comisioane, care fac dificila compararea
creditelor. Sa presupunem ca o banca acorda un credit, care are o rata a dobanzii de 10% si un
comision initial de 3%, in timp ce alta practica o dobanda de 11%, cu un comision lunar de
0,1%, aplicat la sold. Care este mai scump? Greu de spus deoarece in aceasta forma datele nu
pot fi comparabile.
Rolul DAE este tocmai de a aduce la același numitor comun toate costurile unui credit. Mai
precis, DAE transforma si comisioanele aferente unui imprumut sub forma unei dobanzi
anualizate. In acest fel, devine posibila compararea a doua credite, indiferent de tipul
comisioanelor percepute. Iar diferenta dintre DAE si rata dobanzii se datoreaza, in mare parte,
acestor costuri suplimentare: comisioane initiale, lunare, anuale, prime de asigurare de viata,
etc.
Nu trebuie confundat DAE cu rata dobânzii, deoarece ele joacă roluri diferite. DAE este
doar un indicator care se exprima in forma procentuala si nu este folosit in calculul dobanzii
platite de client. El poate fi comparat cu clasa energetica de la electrocasnice. Un aparat cu
clasa A consuma mult mai putin decat unul cu clasa C. La fel, in cazul imprumuturilor, un
credit cu DAE mai mic este mai ieftin decat unul cu DAE mai mare.
Se pune problema păstrării in siguranţă a banilor, siguranţă faţă de :
A. Ameninţări extraeconomice:
- eventuale furturi;
- producerea unor calamităţi (incendii, inundaţii etc)
B. Ameninţări economice:
- deprecierea banilor provocată de inflaţie;
- schimbarea banilor.(punerea in circulaţie a bancnotelor si monedelor noi, denominarea, etc)
Economiștii fac diferența între rata „nominală” a dobânzii și rata „reală” a dobânzii,
însă în ce constă această diferență și de ce este ea importantă?
Rata nominală a dobânzii reprezintă rata convenită și plătită. De exemplu, aceasta este rata
pe care proprietarii de locuințe o plătesc pentru creditul lor ipotecar sau pe care deponenții o
primesc pentru depozitele lor. Debitorii plătesc rata nominală, iar deponenții o primesc.
Relația dintre rata dobânzii și rata inflației este rn=rr+ri, ri=IP-100%,unde rn=rata nominală
a dobânzii,rr=rata reală a dobânzii, ri=rata inflației ,IP=indicele prețurilor (general).
Totuși, nu numai rata nominală plătită sau primită este importantă pentru debitori și
deponenți, ci și cantitatea de bunuri, servicii sau alte lucruri pe care le pot achiziționa cu banii
respectivi. Economiștii numesc acest concept „puterea de cumpărare a banilor”; de obicei,
aceasta scade în timp, pe fondul creșterii prețurilor ca urmare a inflației.Debitorii și deponenții
pot stabili rata reală a dobânzii pentru împrumuturile și economiile lor scăzând această pierdere
a puterii de cumpărare din rata nominală a dobânzii.Valoarea banilor este în relație inversă cu

5. prețul și se determină după formul Pcb=1/P,în care 1- valoarea unității monetare(leu),iar P-
nivelul prețurilor.
Exemplu:
Un deponent care depune 1 000 EUR într-un cont cu scadența la un an poate primi o rată
nominală a dobânzii de 2,5%, obținând astfel, după un an, 1 025 EUR. Totuși, în cazul în care
prețurile cresc cu 3%, deponentul va avea nevoie de 1 030 EUR pentru a achiziționa aceleași
bunuri sau servicii care, cu un an în urmă, ar fi costat 1 000 EUR, ceea ce înseamnă că
randamentul real va fi fost, de fapt, de -0,5%. Acesta reprezintă rata reală a dobânzii și se
calculează scăzând rata inflației (3%) din rata nominală a dobânzii (2,5%).
Este bine să calculezi valoarea salariului tău și în termeni reali, având în vedere rata
inflației. De exemplu, dacă pe o perioadă de un an salariul tău crește cu 2%, iar rata inflației
pentru aceeași perioadă este tot 2%, înseamnă că valoarea nominală a salariului (suma pe care
o primești) a crescut, dar valoarea reală a acestuia a rămas constantă (poți să cumperi la fel de
multe din salariu: deși acesta a crescut cu 2%, bunurile pe care le cumpărai sunt mai scumpe
cu 2%).
O bancă este o instituţie căreia i se acordă permisiunea de a efectua tranzacţii cu bani.
Potrivit reglementărilor care guvernează activitatea bancară din ţara noastră, “Societăţile
bancare sunt persoane juridice al căror obiect principal de activitate îl constituie atragerea de
fonduri de la persoane juridice şi fizice, sub formă de depozite sau instrumente negociabile,
plătibile la vedere sau la termen, precum şi acordarea de credite” (Legea nr. 33/1991).
Oferta unei bănci către clienţii săi derivă din însăşi cele trei funcţii principale ale băncilor: •
Să atragă depozitele băneşti ale clienţilor, persoane fizice şi juridice; • Să permită clienţilor să-
şi retragă banii sau să-i transfere în alte conturi; • Să acorde împrumuturi clienţilor care solicită
credite, folosind depozitele atrase. Băncile fac parte din sectorul terţiar, fiind considerate
prestatori de servicii bancare. Ele se plasează pe o poziţie de intermadiari între posesorii de
disponibilităţi băneşti şi solicitanţii acestora. Oferta bancară reprezintă totalitatea serviciilor pe
care banca le pune la dispoziţia clienţilor săi. Deşi activitatea bancară este încadrată în sfera
serviciilor, în practică ”produsul bancar” este o realitate incontestabilă.
Produse bancare – oferite de bancă clientelei sale şi în cadrul lor se include: • acordarea
de credite; • plasamente de obligaţiuni emise de stat sau societăţi particulare pentru procurarea
de fonduri; • atragerea de economii în depozite pe diferite termene; • consultanţă; • gestionarea
portofoliului de hârtii de valoare; • schimb valutar; • închirierea de seifuri, etc. Servicii bancare
– solicitate de clienţi, cum ar fi: • evidenţa operaţiunilor în conturi curente; • operaţiunile de
casă; • operaţiunile privind instrumentele de plată şi de credit; • emiterea de scrisori de garanţie
bancară, etc.
Banca Națională a României (BNR), este banca centrală a României, o instituție publică
independentă, singura autorizată și responsabilă de emiterea bancnotelor și monedelor valabile
pe teritoriul României.
Acționând ca agenți economicipe piața monetară,băncile desfășoară o activitate
comercială,având character lucrativ.
Dobânda pasivă este plătită de bănci deponenților(creditori) care înregistrează surplusuri
temporare de bani(lichidități) și pe care le transformă în depozite bancare sau conturi de
economii etc. Dp = Cp ∙ rp ∙ n, în care Cp=suma depozitată,rp=rata dobânzii pasivă
Dobânda activă este plătită de cei care înregistrează deficite temporare de lichidități(debitori)
și se împrumută la bănci Da = Ca ∙ ra ∙ n, în care Ca=suma împrumutată,rp=rata dobânzii active

6. Băncile se află în dublă ipostază plătesc dobânzi pentru sumele atrase și încasează dobânzi
pentru sumele plasate.Diferența dintre dobânzile încasate și dobânzile plătite se numește câștig
bancar. Cșb=Da-Dp sau Cșb=Dî-Dp, unde Dî=dobânzi încasate ,iar Dp=dobânzi plătite.(ra≥rp).
Dacă sumele acordate sub formă de credite sunt egale cu cele depozitate atunci:
Cșb=C0•n•(ra-rp)
Prin scăderea din câștigul bancar a cheltuielilor(costurilor) de funcționare/administrative se
obține profitul bancar(impozabil). Prb=Cșb-Cf, unde Cf=costuri de funcționare ale băncii.
Cap.3.Bursa şi investițiile
Investițiile presupun așteptarea din partea investitorului a unei multiplicări a sumelor
(prin dobânzi, dividende, diferențe de prețuri etc.), spre diferență de economisirea lor, care
reprezintă doar păstrarea banilor.
O piaţă mai puţin cunoscută pentru persoanele fizice, care poate oferi posibilităţi de investitii
aducatoare de castig, este piaţa de capital.Piața de capital este ansamblul relațiilor și
mecanismelor prin care se realizează trandferul fondurilor bănești de la cei care au surplus de
capital (investitorii)către cei care au nevoie de capital (companii,organizații,stat) cu ajutorul
unor instrumente specifice(valorile mobiliare) și prin intermediul unor operatori
specifici(societăți de de servicii de investiții financiare-SSIF).Transferurile de capital
finanțează economia reală,dând drepturide participare la această finanțare acelora care au
devenit investitori.
Piaţa de capital este piaţa pe care se tranzacţioneaza diverse tipuri de titluri de valoare
cum ar fi acţiunile, obligaţiuni, titluri de stat si altele. Piața primară – prima solicitare de
finanțare a unei companii/entități (IPO) – listare la bursă. Piața secundară – investitorii pot
schimba între ei deținerile.
Alternativa depozitării banilor la bancă este plasarea lor în titluri de valoare, precum
acțiuni sau obligațiuni.Cele mai sigure plasamente sunt cele în titluri de stat (garantate în
totalitate). Ele sunt emise de Trezoreria Statului care se obligă să le răscumpere după o perioadă
de timp specificată, cu o sumă mai mare. Prin emisiunile de titluri de valoare, statul se
împrumută de la populație pentru a-și putea acoperi cheltuielile proprii.
În economia de piață,principalele societăți comerciale,mai ales cele de dimensiuni
mari,sunt organizate ca societăți pe acțiuni.Capitalul(social) unor asemenea firme se constituie
prin aportul unor persoane fizice și persoane juridice denumite generic acționari.
Acţiunile atestă dreptul de proprietate asupra unei părţi dintr-o societate comercială,
mai exact din capitalul ei. Ele aduc deținătorilor dividende. Mărimea dividendului este
hotărâtă de Adunarea Generală a Acționarilor și depinde de situația economico-financiară a
firmei și de strategia adoptată în ceea ce privește utilizarea profitului net.Acţiunile se vând şi
se cumpără la bursă; variaţiile de preţ pot aduce câştig deţinătorului (dacă le-a vândut cu un
preţ mai mare decât cel de cumpărare) dar şi pierderi. De ce creşte preţul unei acţiuni? Din
diferite motive, dar în special pentru că a crescut interesul investitorilor pentru acea firmă,
pentru că se aşteaptă să facă afaceri foarte bune(bull market și bear market).

7. Obligaţiunile sunt documente emise de companii atunci când au nevoie de un împrumut
pe termen lung, documente care se oferă la vânzare.
Deţinătorii de astfel de obligaţiuni primesc dobândă pentru investiţia financiară făcută.
Obligaţiunile pot fi cotate la bursă, la un preţ care poate să fluctueze. De asemenea, există riscul
ca emitentul obligaţiunilor să dea faliment şi astfel investitorul în obligaţiuni (de fapt creditorul
firmei) poate recupera foarte greu sau chiar deloc banii.
Majoritatea tranzacţiilor pe piaţa de capital constau în cumpărarea şi vânzarea de
acţiuni(spot) ale societăţilor cotate la BVB –Bursa de Valori București, obiectul tranzacţiilor
fiind deci părți din capitalul social al acelor firme.
Principalul motiv pentru care investitorii aleg sa achiziţioneze acţiuni de pe piaţa de
capital nu este însă obţinerea unui dividend ci cumpărarea acţiunilor la un preţ mai mic şi
vânzarea lor la un preţ mai mare, obţinând astfel un profit imediat. Când un emitent are o
situație financiară bună, mai mulți oameni vor să cumpere titlurile emise iar prețul acestora
crește(bull market), iar când un emitent are o situație financiară proastă, mai mulți oameni vor
să vândă titlurile deținute iar prețul acestora scade(bear market).
Cei care doresc să devină acţionari au două variante:
-cumpărarea unor acţiuni nou emise de către o societate listată la bursă;
-cumpărarea de acţiuni care se tranzacţionează deja la bursă.
Randamentul titlului exprimă procentual câștigul obținut în raport cu suma investită în
achiziționarea titlului(acțiune sau obligațiune) și se calculează după formula
Ra=(Dividend/C)×100,unde Ra =randamentul acțiunii,Dv=valoarea
dividendului,C=Cursul(de achiziție) al acțiunii
R0=(V/C)×100,unde Ro=randamentul obligațiunii,V=venitul fix sau cuponul
obligațiunii,C=cursul obligațiunii
OBS! Randamentul calculat se compară cu rata anuală a dobânzii practicate de bănci ,la
depozitele la termen.Dacă R este superior r,investiția este avantajoasă!
Câștigul potențial se obține ca urmare a creșterii cursului titlurilor,ca diferență între cursul
la cumpărare și cel de vânzare.El stă la baza speculațiilor la bursă.
Alți factori importanți de care se ține cont atunci când se investește sunt Riscul plasamentului
lichiditatea titlurilor și fiscalitatea.
Cap.4.Asigurările
Riscul este incertitudinea unui rezultat-poate fi un eveniment neprevăzut care conduce la
pierderi sau pagube.
Asigurarea este o garanţie acordată de un asigurător asiguratului său, de a indemniza
eventualele pagube, în schimbul unei prime sau cotizaţii.Ea este contractul (aranjamentul)
dintre un individ(asigurat) și asigurator(societatea de asigurare)prin care se protejează
împotriva riscului.

8. Pentru a putea beneficia de o asigurare este nevoie de semnarea unui contract, numit:
“contract de asigurare”. Asigurătorul este persoana juridică care în schimbul unei prime de
asigurare (sumă de bani) îşi asumă răspunderea de a acoperi pagubele produse bunurilor
asigurate.
Asiguratul este persoana fizică care in schimbul unei prime de asigurare plătite
asigurătorului, îşi asigură bunurile împotriva anumitor calamităţi ori accidente.
Beneficiarul asigurării este persoana care are dreptul de a incasa suma asigurata sau
despăgubirea, fără sa fie neaparat parte la contractul de asigurare.
Prima de asigurare este suma de bani pe care asiguratul o plăteşte asiguratorului, pentru
ca acesta din urmă să-şi poată constiui fondul de asigurare necesar achitării despăgubirii sau
sumei asigurate în momentul în care se produce riscul asigurat
Riscul asigurat se referă la un eveniment care, o dată produs, din cauza efectelor sale,
obligă pe asigurător să plătească asigiguratului despăgubirea sau suma asigurată.
Tipuri de asigurări:
a) asigurări obligatorii – sunt acelea care se bazeaza pe principiul obligativităţii prin
lege(exemple: RCA, asigurari de locuinţe- din iulie 2010,Asigurare de răspundere
civilă pentru câinii periculoși,Asigurarea pentru agențiile de turism dar de care
beneficiază cei care cumpără servicii de turism,Asigurările obligatorii de
răspundere profesională);
b)asigurări facultative- se încheie numai în baza acordului de voinţă al părţilor(exemple:
asigurări de viaţă, asigurări auto facultative: CASCO, Asigurarea medicală pentru călătorii
în străinătate,Asigurarea de răspundere civilă și profesională,Asigurarea de
sănătate,Asigurarea de accidente,Asigurarea facultativă a locuinței.Asigurarea
agricolă asigurări pentru pensii, etc.).
Cap.5.Pensiile
Ce este sistemul de pensii?
Sistemul de pensii este o parte componentă a sistemului de securitate socială care are drept
obiectiv compensarea prin beneficii a unor riscuri (bătrânețea, incapacitatea temporară sau
permanentă de muncă etc.). Acest sistem se bazează pe colectarea de fonduri de la cei asigurați
în sistemul contributoriu și distribuirea beneficiilor către cei care se află în situațiile
menționate. Sistemul de pensii are 3 piloni:
Pilonul I - obligatoriu, administrat de către stat
Pilonul II - obligatoriu, administrat privat
Pilonul III - facultativ, administrat privat.
Fondurile de pensii reprezintă un sac în care se adună sumele lunare (contribuții) ale
participanților la fonduri, cu scopul de a plăti acestora o pensie suplimentară față de cea de la
stat(pilonul I).
Aplicații

9. 1.Mama îi dă tatălui 100 de lei şi o listă de cumpărături:
- 2 pâini a 4 lei şi 50 de bani/bucata;
- 2 l ulei a 9 lei litrul;
- 1 kg zahăr a 5 lei kg;
- 5 kg sare pentru murături a 1 leu kg;
- 5 l de oţet a 1 leu şi 50 de bani litrul.
a) Ce rest va aduce tatăl după ce a făcut cumpărăturile?......................
b) Ce rest va aduce, dacă va uita să cumpere uleiul?................................
2. Jumătate din salariul mamei reprezintă 1200 lei. Un sfert din salariu îl alocă pentru
coșul zilnic de cumpărături. Câţi bani îi mai rămân mamei ?.....................................
3. O familie compusă din trei persoane și-a propus să participe la o excursie în Austria
al cărei cost pentru fiecare participant este de 120 Euro și 400 lei. Fiecare membru al familiei
va avea și bani de buzunar, câte 40 Euro de persoană. Familia decide să economiseacă acești
bani pe parcursul a 10 luni. (1 Euro = 4,5 lei) .Ce sumă trebuie să economisească în fiecare
lună?...........................
4.Pretul vechi a fost majorat / redus obtinandu-se astfel un nou pret. Care este procentul
de majorare(modificarea procentuală sau relativă), respectiv reducere?
a) Preț vechi: 24 EUR; Preț nou: 20,40 EUR →……………………….
b) Preț vechi: 1,80 EUR; Preț nou: 2,25 EUR→…………………………
5.În cazul unui credit pe 3 luni ,mărimea lui n (durata acordării creditului) se calculează astfel
: a.n=1,,b.n=12/3;c.n=3/12;d.3.
6. Cunoscând formula dobânzii simple calculaţi, după caz, variabile economice cuprinse în
tabelul următor:
Nr.
crt.
Suma depusă
(C)
Dobânda
(D)
Rata anuală dobânzii
(d´)
Durata depozitului
(n)
1 8000 600 3/4 ani
2 2000 16% 1/2 ani
3 9000 270 1 ½ ani
4 6000 216 18%
5 12000 14% 2/3 ani
6 15000 4500 24%
7.Un individ depune la bancă 80 milioane lei la începutul primului an. Ce sumă va primi ca dobândă
la depozitul său peste trei ani dacă rata dobânzii este de 10% anual ?a) 240 milioane lei;b) 24
milioane lei;c) 26,48 milioane lei;d) 104,51 milioane lei;e) 8 milioane lei.
8. Ce formă specifică îmbracă mărimea relativă a preţului plătit de către debitor, creditorului: a.
suma de bani convenită între bancă şi creditori; b. suma de bani negociată între bancă şi debitori; c.
rata dobânzii; d. rata profitului.
9. Economisirea este descurajată atunci când:a) rata dobânzii se reduce;b) rata dobânzii rămâne
constantă;c) rata dobânzii creşte;d) rata dobânzii este mai mare decât rata inflaţiei;e) rata dobânzii
este mai mare decât deprecierea monedei naţionale.

10. 10.Dacă pentru un împrumut de 10 mil. u.m., acordat pe o perioadă de 5 ani, se percepe o rată anuală
a dobânzii de 10%, dobânda se plăteşte la sfârşitul fiecărui an, iar creditul se restituie integral la
sfârşitul perioadei de creditare, atunci suma totală a dobânzii plătită băncii este de:a. 10.000.000
u.m.,b. 6.105.100 u.m.,c. 5.000.000 u.m.,d. 16.105.100 u.m.
11.Un agent economic împrumută de la o bancă pentru un an suma de 100 mil. u.m., pentru care
trebuie să plătească o dobândă totală de 50 mil. u.m. Ştiind că împrumutul a fost făcut în regim de
dobândă simplă, rata anuală a dobânzii cu care a fost obţinut creditul este de:a. 50%,b. 25%,c. 10%d.
5% .
12.Un agent economic contractează un împrumut de 200.000 u.m., cu o rată anuală a dobânzii de
10%. Dacă împrumutul trebuie restituit în patru tranşe anuale egale, calculaţi, scriind formulele de
calcul şi explicitând simbolurile utilizate:a.valoarea unei tranşe anuale T=.............................
b. dobânda pe care o achită debitorul odată cu plata celei de a doua tranşe din împrumut D2=....
c. suma cumulată pe care o primeşte creditorul pe perioada contractului de împrumut ST=.................
13.Familia Ionaşcu a contractat un credit de 7000 RON pentru redecorarea locuinţei şi urmează
să-l restituie în 5 tranşe anuale egale, cu o rată anuală a dobânzii de 12%.
Completaţi în mod corespunzător tabelul de rambursare de mai jos.
Anul Rata anuală Creditul
Dobânda
anuală
Suma anuală de
plată
1 1400 7000 840 7840
2 1400 6272
3 1400 4704
4 1400 2800 336
5 1400 1400 168
14. Mărimea garanţiilor solicitate de bănci se află în relaţie inversă cu:a) riscul creditului;b)
mărimea creditului;c) durata angajamentelor asumate de debitori;d) bonitatea debitorului;e)
înclinaţia spre prudenţă a băncii.
15. Presupunem că o familie împrumută suma de 15000 u.m. pe o perioada de 5 ani, urmând a
restitui creditul în rate anuale egale. Rata anuală a dobânzii este de 8, 25%. Alcătuiţi tabelul de
rambursare precizând rata anuală,creditul restant, dobanda anuală, suma anuală de plată. Calculaţi
dobânda totală.
16.Calculaţi modificarea procentuală a dobânzii, în situaţia în care ,pentru acceaşi sumă
depozitată şi aceeaşi perioadă stabilită pentru scadenţă, nivelul ratei dobânzii creşte cu 10 %,
scriind totodată algoritmul folosit pentru efectuarea calculului şi precizând sensul modificării
indicatorului cerut.

11. 17. Calculaţi modificarea procentuală a dobânzii unui credit, în situaţia în care ,pentru
acceaşi sumă împrumutată şi acelaşi nivel al ratei dobânzii ,perioada derulării angajamentului
scade la jumătate,scriind totodată algoritmul folosit pentru efectuarea calculului şi precizând
sensul modificării indicatorului cerut.
18.O firmă contractează un împrumut în sumă de 1 mil u.m. Peste 1 an, firm returnează băncii 1,5mil
u.m. Dacă în acest interval preţurile au crescut cu 50%, ratele nominală şi reală ale dobânzii sunt:
a) 50%, 0%;b) 50%, 100%;c) 100%, 50%;d) 0%, 50%;e) 50%, 50%.
19. O bancă acordă într-un an, sub formă de credite, sumele deponenţilor în valoare de 5 mil.
u.m. Rata anuală a dobânzii, plătită deponenţilor este de 10%, iar creditele se acordă la o rată
anuală a dobânzii de 1,15 ori mai mare. Calculaţi, scriind formulele de calcul şi explicitând
simbolurile utilizate:
a. rata anuală a dobânzii la creditele acordate;
b. câştigul brut al băncii.
c.profitul bancar, știind că cheltuielile administrative/de funcționare ale băncii au fost de 3 ori
mai mici decât câștigul brut
Notă: Calculele se efectuează cu o zecimală.
20.Se cunoaşte că într-un an, profitul unei bănci este de 6,3 mil. u.m., fiind cu o zecime mai
mic decât câştigul ei. În decursul anului respectiv, banca a plătit deponenţilor sume
corespunzătoare unei rate a dobânzii de 10% şi a încasat dobânzi la o rată de 12%, în condiţiile
în care a acordat credite egale cu depunerile. Determinați, scriind algoritmul folosit şi
explicitând simbolurile utilizate în formulele de calcul:
1. valoarea totală a creditelor acordate;
2. dobânda plătită deponenţilor.
21. O bancă mobilizează de la deținătorii de economii disponibilități bănesti în valoare de 20
mil. u.m., pe o perioadă de un an, cu o rată a dobânzii de 30%. În aceeasi perioadă, banca
acordă credite în valoare de 18 mil. u.m., cu o rată a dobânzii de 40%. În situația în care
cheltuielile de funcționare ale băncii sunt de 500.000 u.m., iar impozitul plătit statului este de
25%, calculați, scriind formulele de calcul si explicitând simbolurile utilizate:
a) dobânda plătită;
b) profitul net
22.În perioada T0-T1 rata dobânzii în economie a crescut de 20% la 25%.Știind că initial cursul
unei obligațiuni scadente în T1 era de 10.000 u.m.,calculați ,scriind formulele de calcul și
explicitând simbolurile utilizate.
a.cursul obligațiunii în T1…………………
b.venitul anual(valoarea cuponului,dobânzii fixe)……………………..
c.modificarea procentuală a cursului obligațiunii……………%,precizând și sensul
crește/scade.
23.Un agent economic dă ordin de cumpărare la termen pentru 10000 acţiuni A la un curs de
100 u.m. pe acţiune şi un ordin de vânzare la acelaşi termen pentru 20000 acţiuni B la un curs
de 120 u.m. pe acţiune. La scadenţă, atât cursul acţiunii A cât şi cursul acţiunii B sunt de 110
u.m. pe acţiune. Agentul economic:a) câştigă 200000 u.m.;b) pierde 100000 u.m.;c) câştigă
300000 u.m.;d) pierde 200000 u.m.;e) câştigă 100000 u.m.

12. 24.. Venitul nominal lunar al unei familii pe parcursul unui an este de 2200 u.m. La sfărşitul
anului rata inflaţiei a fost de 10%. Care este venitul real al familiei la sfârşitul anului.
FORMULE de CALCUL FINANCIAR
INDICATOR Simbol Formulă Semnificație indicator
Câștig bancar Cb Cb= Dobânda încasată-Dobânda
plătită
Dobânda încasată la
creditele acordate(activă)
Dobânda plătită la
depozitele deschise (pasivă)
Profit (brut), masa
profitului bancar
PrBbr PrBbr=Dobânda încasată-
Dobânda plătită-Cheltuieli de
funcționare
V-CT=Prbr
Prbrut=Prnet+Impozit pe profit
sau Pr net=Prbr-Impozit
Impozit=Prbrut×16%
Beneficiul, motivatia bancherilor(profit
brut)
Pragul de rentabilitate: CA=CT, adică acel
nivel al producției(Q)la care Pr=O sau nul
Profit net(după ce se
achită impozitul) bancar
Pr net Pr net=Pr br-Impozit Profitul net se poate/sau nu imparti integral
intre actionari proporțional cu numărul de
acțiunilor
Rata profitului bancar RprB Rpr=(Pr/CA)∙100
Sau
Rpr=(Pr/CT)∙100
Sau
Rpr=(Pr/K)∙100
Modalitati diferite de calcul , forma
relativa a profitului indica ponderea
profitului in totalul cifrei de afaceri
Rpr/CT=(Prm/CTM) ∙100
Rata dobânzii nominală rn=Dn/C
•n
Dobanda nominală Prețul banilor în mărime relativă(pentru
100 de unități monetare)
Dobândă reală rr rr=rn-ri Se exprimă în formă procentuală
Rata inflației Ri Ri=IP-100% Ip-indicele prețurilor(general)
Rata dobânzii d’ sau r r=D/(C×n) Forma relativă(%) a dobânzii, se exprimă
în %(procente) pe an
Dobanda simplă Ds Ds=S∙r∙n n≤1, n=perioada de timp pentru acordare
credit sau depozit
Valoare credit(depozit) S,C C=T∙N T=transe egale(rate), N=nr. de rate
Dobanda compusă Dc Dc=Sn-S,
Sn=S∙(1+r)n
n≥2 ani sau luni după caz
Sn=valoarea contului dupa perioada n
Modificare absolută a
unui indicator economic
X
∆X ∆X=X1-X0 X1=valoarea indicatorului in perioada
curenta si X2=valoarea indicatorului in
perioda de baza
Modificare(spor) relativă ∆%X (X1-X0)/Xo∙100 Arată dinamica, ritmul modificării unui
indicator ,
Scadere procentuala, daca indicatorul este
negativ, si crestere procentuala , daca
rezultatul este pozitiv
Indicele unui indicator
economic X
Ix Ix=X1/X2 Ip=Ri-100
Valoarea brută a unui
indicator
Xb
Valoarea netă a unui
indicator
Xn
Eficiența economică E E1=Efecte /Eforturi
Sau
E2=Eforturi/Efecte
Dicționar financiar

13. acţiune – în general, reprezintă fracţiuni din capitalul social al unei societăţi pe acţiuni sau în
comandită pe acţiuni. Ele dau dreptul de a participa la beneficii sau pierderi proporţional cu cota
deţinută.
activitate bancară – reprezintă activitatea de atragere de depozite sau alte fonduri rambursabile de
la persoane fizice și juridice sau de la entităţi fără personalitate juridică şi acordarea de credite în cont
propriu.
Asociaţia Română a Băncilor – ARB - este o persoană juridică română, constituită ca asociaţie
profesională cu scop nelucrativ care îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu statutul său şi legile
române.
bancă (engl. bank) – reprezintă o instituţie de credit cu vocaţie universală, care poate desfăşura oricare
dintre activităţile prevăzute de O.U.G. nr. 99/2006 privind instituţiile de credit şi adecvarea capitalului,
aprobată prin Legea nr. 227/2007, cu modificările şi completările ulterioare.
bancă centrală – este instituţia căreia i-a fost acordată prin lege responsabilitatea de a conduce
politica monetară a unei anumite zone. Aceasta are, de asemenea, un rol important în menţinerea
stabilităţii monedei naţionale. În zona euro, băncile centrale naţionale şi Banca Centrală Europeană
sunt considerate bănci centrale. Cele mai importante funcţii ale unei bănci centrale pot fi următoarele:
stabilirea şi implementarea politicii monetare şi de credit; emisiunea monetară; administrarea
rezervelor valutare; supravegherea instituțiilor de credit; bancă a băncilor; împrumutător de ultimă
instanţă; funcţionarea ca agent al statului şi, în această situaţie, păstrarea evidenţei contului
Trezoreriei statului.
bancă de emisiune – este o instituţie autorizată pentru a emite bancnote şi monede pe teritoriul unei
ţări. În general, banca de emisiune este banca centrală a statului respectiv. În cazul României, banca
de emisiune este Banca Naţională a României.
barter – desemnează o operaţiune comercială bazată pe o compensare globală (ce se realizează la
nivelul unor firme, dar şi la nivelul unor state) care are la bază convenţii în ceea ce priveşte în
exclusivitate schimbul de mărfuri. Este necesar să se nominalizeze mărfurile ce se vor schimba în baza
acordurilor de barter.
Banca Angliei – este Banca Centrală a Angliei, înfiinţată în anul 1694, având sediul central în Londra.
Din anul 1946, este bancă de stat, guvernul numind conducerea acesteia.
Banca Centrală Europenă – BCE – este banca centrală a Uniunii Europene. A fost înfiinţată la data de
1 iunie 1998 la Frankfurt pe Main, ca organ de bază al Sistemului European al Băncilor Centrale (SEBC)
şi al Eurosistemului. Împreună cu băncile centrale naţionale din statele membre ale UE a căror monedă
este euro, BCE defineşte și aplică politica monetară a zonei euro. De la intrarea în vigoare a Tratatului
de la Lisabona la data de 1 decembrie 2009, BCE a devenit o instituţie a Uniunii Europene.
Principalele sarcini ale BCE includ definirea şi punerea în practică a politicii monetare pentru zona
Euro, realizarea de tranzacții internaţionale în devize, pă strarea şi administrarea rezervelor valutare
ale statelor membre. Trebuie să promoveze utilizarea eficientă a sistemelor de plată şi să contribuie
la activitatea autorităţilor naţionale, având atribuţii în supervizarea instituţiilor de creditare şi în
asigurarea stabilităţii sistemului financiar. Acest sistem este organizat ca o bancă centrală similară cu
cele din statele federale (Bundesbank şi Fed) constituită prin transferul voluntar al suveranităţii
monetare de la nivel naţional la nivel supranaţional. Obiectivul primordial al BCE este definit de art. 2
din Statut, ca fiind „menţinerea stabilităţii preţului“ şi, în acelaşi timp, sprijinirea politicilor generale
economice ale comunităţii pentru a contribui la realizarea acestora. În afara obiectivului primordial,
de natura politicii monetare, BCE, ca orice bancă centrală, păstrează un număr de funcţii specifice, şi
anume: emisiunea de bancnote şi monede denominate în euro; funcţionarea stabilă şi eficientă a
sistemelor de plăţi; administrarea rezervelor valutare oficiale ale statelor membre şi alte operaţiuni
valutare; contribuţia la supravegherea bancară prudenţială şi reprezentarea externă.
Banca Mondială – este una dintre cele mai mari surse de finanţare şi de asistenţă pentru ţările aflate
în tranziţie şi dezvoltare. Scopul ei principal este ajutorarea celor mai sărace populaţii şi state,
folosindu-şi resursele financiare şi umane, precum şi experienţa bogată, pentru a reduce sărăcia din

14. ţările în curs de dezvoltare, asigurând nivelul creşterii economice şi îmbunătăţind nivelul de trai.
România a devenit membră a Băncii Mondiale în anul 1972.
Banca Naţională a României – BNR – În baza Statutului său de funcţionare, Banca Naţională a
României este banca centrală a României, având personalitate juridică. Aceasta este o instituţie
publică independentă, cu sediul central în municipiul Bucureşti şi poate avea sucursale şi agenţii atât
în municipiul Bucureşti, cât şi în alte localităţi din ţară.
Obiectivul fundamental al B.N.R. este asigurarea şi menţinerea stabilităţii preţurilor. Principalele
atribuţii ale B.N.R. sunt:
1) elaborarea şi aplicarea politicii monetare şi a politicii de curs de schimb;
2) autorizarea, reglementarea şi supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit, promovarea şi
monitorizarea bunei funcţionări a sistemelor de plăţi pentru asigurarea stabilităţii financiare;
3) emiterea bancnotelor şi a monedelor ca mijloace legale de plată pe teritoriul României;
4) stabilirea regimului valutar şi supravegherea respectării acestuia;
5) administrarea rezervelor internaţionale ale României.
bancomat – este cunoscut şi sub denumirea prescurtată de ATM, este un automat bancar utilizat de
către bănci pentru a oferi diverse servicii clienţilor acestora eliberare numerar şi tranzacţii bancare
electronice: interogare sold, plata facturilor de telefonie mobilă şi fixă, plata abonamentului TV, plata
taxelor şi impozitelor datorate administraţiei publice, transferuri din contul de card în contul curent
sau transferuri din contul de card în contul de card virtual pentru efectuarea de cumpărături pe
Internet. ATM-urile permit clienţilor eliberarea de numerar în condiţii de operativitate maximă,
permanent şi cu posibilitatea eliberării şi în alte locuri decât sediul băncii. Eliberarea numerarului se
realizează automat prin introducerea unui card și a codului personal de identificare - PIN, în limitele
disponibilului din cont, sau în cazul cardurilor de credit si a, cardurilor de debit cu facilităţi de overdraft,
în limita unui plafon stabilit de către fiecare bancă în parte. Pentru clienţii care sunt posesori ai unor
carduri emise de o altă bancă decât cea al cărui bancomat este utilizat pentru retragere de numerar,
se percepe un comision suplimentar, sumele puse la dispoziţia clienţilor fiind ulterior recuperate prin
relaţiile de corespondenţă dintre bănci.
bani – este o denumire generică pentru toate felurile de monede şi însemne ale valorii. Au apărut din
necesitatea de a facilita schimburile de mărfuri. La început, rolul de bani l-au îndeplinit diverse obiecte,
ulterior, această funcţie de echivalent a fost îndeplinită de metalele preţioase, în special, de aur. Mai
târziu, de-a lungul timpului, a fost necesară înlocuirea banilor din metale preţioase cu banii
confecţionaţi dintr-un material comun, respectiv banii de hârtie şi cei metalici. În termeni statistici, în
sfera banilor intră şi banii de cont sau moneda scripturală, care au un rol foarte important în derularea
plăţilor între partenerii de afaceri.
ban – subunitatea monetară românească; a fost introdus prin reforma monetară din 1867 care a
adoptat sistemul zecimal pentru primul sistem monetar al României. De atunci, unitatea monetară a
României, leul, se subdivide în 100 de părţi, denumite bani.
bonitate – reprezintă capacitatea debitorului de a face faţă obligaţiilor de plată la scadenţă. Pentru
determinarea bonităţii se ţine cont de o serie de indicatori, cum ar fi: lichiditatea, solvabilitatea,
rentabilitatea, gradul de îndatorare al debitorului etc.
broker – este un intermediar în activitatea financiară şi comercială.
buget – reprezintă un document prin care sunt prevăzute şi aprobate în fiecare an veniturile şi
cheltuielile sau, după caz, numai cheltuielile, în funcţie de sistemul de finanţare a instituţiilor publice.
Capital social-volumul total de care dispune o societate ce cuprinde capitalul subscris de asociați la
înființarea societății,aporturile de pe parcurs,titlurile emise pentru profiturile capitalizate și a
rezervelor deținute de societate.
card de credit – este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune de disponibilităţile băneşti ale
emitentului, oferite sub forma unei linii de credit, care îi permit utilizatorului efectuarea unor
operaţiuni, în limita unui plafon stabilit în prealabil. În general, cardul de credit, este cardul care

15. permite efectuarea de plăţi peste nivelul fondurilor disponibile în cont, creditând contul clientului
până la o anumită limită stabilită. Clientul îşi poate achita datoria faţă de bancă parţial sau în întregime
până la data convenită.
card de debit – este cardul prin intermediul căruia utilizatorul dispune doar de disponibilităţile băneşti
proprii existente într-un cont deschis la emitent pentru efectuarea unor operaţiuni. În general, acest
tip de card presupune existenţa în contul clientului a fondurilor necesare acoperirii valorii tranzacţiilor.
Prin utilizarea acestor carduri, consumatorul este împuternicit să cumpere mărfuri prin efectuarea
unui transfer electronic al fondurilor direct din conturile lui personale de la bancă în conturile
comerciantului.
cec – în general, este un ordin necondi ţionat dat în scris de că tre o persoană (titularul unui cont
creditor deschis la banca respectivă) unei alte persoane care trebuie să fie o bancă, semnat de către
persoana care a dat ordinul şi solicitând băncii să plătească la cerere o anumită sumă de bani fie la
ordinul titularului de cont, fie la ordinul unui terţ, fie la ordinul purtătorului.
client bancar - orice beneficiar direct sau indirect al unui cont de disponibilităţi, de depozit, de credit
sau al unui alt cont prin care sunt derulate operaţiuni care implică primirea sau distribuirea de fonduri.
contract – reprezintă materializarea acordului de voinţă a părţilor.
contract de credit – reprezintă, în general, un contract încheiat între o bancă şi un client al său
beneficiar al unui credit, prin care banca, în calitate de împrumutător, se obligă să pună la dispoziţia
împrumutatului o anumită sumă de bani, la termenul stabilit, contra unei dobânzi. Debitorul se obligă
să utilizeze creditul în scopul pentru care a fost contractat, să ramburseze creditul conform unui grafic
stabilit de comun acord şi să plătească dobânda şi eventualele penalităţi în caz de nerespectare a uneia
dintre clauzele convenite. În contractul de credit trebuie să se regăsească: drepturile şi obligaţiile
părţilor pe întreaga durată a derulării creditului, garanţii asiguratorii, măsuri ce se vor lua în cazul în
care una dintre părţi nu respectă clauzele contractului, şi alte clauze.
convertibilitate - reprezintă proprietatea unei monede de a putea fi preschimbată contra monedelor
străine în mod liber pe piaţa valutară.
Cotarea-admiterea,înscrierea unui titlu la cota bursei presupune îndeplinirea de către firma emitentă
a anumitro condiții de performanță economico-financiară,respective fixarea cursurilor de
tranzacționare în cadrul unei ședințe a bursei.
credit – în general, reprezintă suma de bani pe care o persoană, numită creditor, o acordă unei alte
persoane, numită debitor, pe o anumită perioadă de timp, contra unei dobânzi şi care urmează a fi
restituită la un anumit termen, numit scadenţă. Printre elementele obligatorii ale unui credit amintim:
suma creditului, dobânda, perioada pentru care e contractat creditul, modalitatea de rambursare,
garanţii, giranţi, termene de rambursare.
cupiură – este un bilet de hârtie, emis ca bancnotă, se mai numeşte şi ban de hârtie sau hârtie de
valoare (acţiuni, obligaţiuni), care are înscris pe el o anumită valoare nominală.
Cupon-venit ferm la care are dreptul deținătorul unei obligațiuni sau ale unui înscris financiar,dobândă
fermă obținută de către obligator(cel care a cumpărat obligațiunea).
curs de schimb – în general, reprezintă expresia raportului valoric dintre două monede sau preţul la
care o valută poate fi cumpărată cu o altă valută.
certificat de depozit - reprezintă un instrument financiar de credit pe termen scurt, emis de bănci,
indicând faptul că o anumită sumă de bani a fost depusă la emitent. Are scadenţe care variază de la
câtevă săptămâni la câţiva ani şi poate avea orice valoare nominală. Ratele dobânzii sunt determinate
de piaţa monetară. Poate fi negociabil sau nu.
datorie – reprezintă o sumă de bani sau alte valori care trebuie plătite de către un debitor unei alte
persoane, numită creditor, la un termen stabilit de comun acord, numită scadenţă.
dividend – repartizarea unei sume de bani din profitul obţinut de companie; această sumă de bani pe
care o va primi acţionarul depinde de valoarea profitului repartizat acţionarilor.
educație financiară - cunoașterea și înțelegerea conceptelor si riscurilor financiare; abilitățile,
motivația și încrederea de a aplica aceste cunoștințe și înțelegerea lor; în scopul luării unor decizii

16. eficiente în anumite contexte financiare; pentru îmbunătățirea stării de bine financiare a indivizilor și
a societății; și pentru a permite participarea la viața economică. (definiție OCED 2014);
euro – este denumirea monedei unice europene stabilită de Consiliul Uniunii Europene la Conferinţa
de la Madrid, care s-a desfăşurat între 15 şi 16 decembrie 1995.
Trecerea la euro s-a realizat în mai multe etape: selecţionarea ţărilor participante la uniunea
monetară, prin respectarea celor cinci criterii de convergenţă de la Maastricht, înfiinţarea Băncii
Centrale Europene, introducerea monedei euro (începând cu 01.01.1999) ca monedă unică de
evaluare şi decontare fără circulaţie efectivă şi pregătirea punerii în circulaţie efectivă a monedei
EURO.
numerar – reprezintă sume în monedă naţională şi alte monede deţinute sub formă de bancnote şi
monede în circulaţie utilizate în mod curent pentru efectuarea plăţilor;
ofertă publică de cumpărare-procedură prin care o societate propune în mod public acționarilor altei
societăți- pe care ea dorește să o controleze-să îi cumpere acțiunile la preț superior cursului de la
bursă astfel încât să devină acționar majoritar
ordin de plată – reprezintă o instrucţiune necondiţionată, dată în orice formă de emitent instituţiei
receptoare, în mod direct sau prin intermediul unui sistem de plăţi, în scopul punerii la dispoziţia unui
beneficiar a sumei de plată indicate în ordinul de plată, prin creditarea unui cont al acestuia deschis la
instituţia destinatară sau, după caz, prin eliberarea sumei respective în numerar;
Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică – O.C.D.E. – această organizaţie a fost
înfiinţată în anul 1961 la Paris, având ca obiectiv sprijinirea creşterii economice sustenabile şi a
ocupării forţei de muncă, precum şi creşterea nivelului de trai în cele 30 de ţări membre (în 2010), în
condiţii de menţinere a stabilităţii financiare, toate acestea cu scopul de a contribui la dezvoltarea
economiei mondiale.
PIN – reprezintă un număr de identificare personal; un număr unic alocat de către emitent titularului
de card şi care îi conferă acestuia din urmă siguranţă în accesarea terminalului bancar şi care previne
utilizarea cardului de către persoane neautorizate.
POS – reprezintă un terminal bancar amplasat la comercianţi, conectat la sistemul băncii printr-o linie
telefonică care permite efectuarea în timp real a autorizării, înregistrării şi transferului de bani direct
din contul cumpărătorului în cel al vânzătorului, atunci când plata este efectuată cu ajutorul unui card
bancar
profit - partea de bani care rămâne după ce se scad toate cheltuielile efectuate cu afacerea respectivă
(cheltuieli cu salariile angajaţilor, costul electricităţii folosite etc.) din totalul încasărilor făcute
(încasarea costurilor de transport cu taxi-ul, costul unei rochii lucrate la croitorie, banii încasaţi pe
benzina vândută etc.).
rambursare a creditelor – reprezintă operaţiunea de stingere treptată a obligaţiilor ce revin
împrumutatului prin restituirea creditelor primite de la bancă. Rambursarea creditului se face conform
graficului de rambursare şi a prevederilor contractuale. În cazul în care ratele nu sunt rambursate la
scadenţă, acestea devin restante, atrăgând astfel şi penalităţi.
rată a dobânzii – reprezintă cota procentuală ce se aplică de către bănci la creditele acordate şi se
încasează de către acestea la datele convenite prin contractele de credit sau la disponibilităţile care
sunt păstrate în conturi bancare.
risc (industrial, comercial, bancar) – este, în general, o întâmplare a cărei producere are o consecinţă
nefavorabilă asupra subiectului/agentului economic. Riscul reprezintă posibilitatea de nerealizare a
câştigului scontat sau de apariţie a unei pierderi în tranzacţiile economice (de import, export, arbitraj
etc.), ca urmare a producerii unor evenimente sau fenomene cu impact asupra afacerilor societăţii
comerciale/ operatorului.
taler-leu – monedă emisă în Provinciile Unite ale Ţărilor de Jos, care înfăţişa pe revers un leu rampant
(ridicat pe labele din spate). Prima emisiune de acest tip a fost pusă în circulaţie în anul 1575, în
provincia Holland.

17. troc – reprezintă schimbul direct de produse sau servicii pe calea comerţului, fără utilizarea unui mijloc
de schimb internaţional şi a unei monede neutre (moneda unui stat, biletul la ordin sau cambia). Trocul
reprezintă, practic, cea mai primitivă formă de comerţ, dar în anumite condiţii şi cea mai eficientă.
valută – după unii autori, reprezintă moneda naţională a unei ţări, indiferent de forma în care se
prezintă (numerar sau disponibil în cont) atunci când aceasta este folosită în tranzacţii internaţionale.
Valuta îmbracă două forme: (a) numerar şi atunci avem de a face cu o valută efectivă şi (b) disponibil
în cont bancar și atunci avem de a face cu o valută în cont. După criteriul de schimbare a unei valute
în alta, valutele pot fi: valute convertibile şi valute neconvertibile.
După alţi autori, reprezintă moneda naţională a unei ţări, în numerar sau disponibil în cont, ce
îndeplineşte funcţia de instrument de plată şi de rezervă de plată pe plan internaţional. Moneda
naţională a unui stat are caracter de valută atunci când este folosită de orice rezident al ţării respective
pentru plata contravalorii unor tranzacţii internaţionale sau atunci când este utilizată de un nerezident
pentru plata unor mărfuri sau servicii din ţara respectivă. În baza reglementărilor Băncii Naţionale a
României, valuta reprezintă moneda naţională a altui stat, moneda unei uniuni monetare a unor state,
precum şi monedele compuse, cum ar fi drepturile speciale de tragere (moneda Fondului Monetar
Internaţional).
Rezolvări aplicații
1.a)55,5 lei;b)73,5 lei
2.1800
3.336 lei
4.