1. lnconjurat de bariere puterni-
ce, interiorul Africii nu a fost
prea cunoscut panii fn secolul
19, cand comertu1, religia ~i
curiozitatea ~tiintificii i-a
determinat pe exploratorii
fndriizneti sii a~eze pe hartii
"continentul negru ".
D e~i Africa avea propria sa istorie
complexa ~i variat~, pentru str~ini ea
p~rea un continent misterios ~i interzis.
Coasta sa de nQrd f~cea parte din istoria
Mediteranei. Spre sud, Ins~, existau obstacole
naturale peste tot: 1ntinsul de~ert Sahara, sub
Sudan m1a~tinile (Sudd) In care se ascunde
izvorul Nilului; o coast~ cu o clim~ fierbinte ~i
dominatil de boli ~i paralel cu coasta, pe o
distant~ de mii de kilometri, pantele abrupte
str:lbatute de fluvii a caror curgere rapid~ le
face imposibil de trecut. De asemenea, nici ~
locuitorii din interior -chinuiti in trecut de ~ ~---~~~OC,,--
O In apropierea parte a locuitorilor Mricii de vest, In timp ce
lacului Tanganyka in corabiile lor au poposit pe coasta de est, unde
1871, a avut loc cea au construit ora~e splendide. Timbuktu a
mai celebra intalnire devenit un centru celebru al studiului, iar
din istoria explorarii geografii arabi calatoreau foarte mult In
Africii. Henry zonele islamizate. Unul dintre ace~tia, El
Morton Stanley, care Idrisi, a facut o harta, gravata pe argint) In
venise pe jos din care elemente descriptive impresionante erau
Zanzibar, a ajuns Imbinate cu fantezii ~i gre~eli tipice In
fa~a in fa~a cu omul construirea de hal1i.
pe care toata lumea
il credea mort. Expedi1ii europene
Stanley a rostit Explorarile europene au Inceput In secolul15,
atunci faimoasele cand exploratorii portughezi au navigat de-a
cuvinte: "Dr. lungul coastei de vest ocolind probabil Capul
Livingstone, ~i ajungand In India. Portughezii au construit
presupun !". un lant de fortarete de-a lungul coastelor,
sperand zadarnic sa-i tina la distanta pe ceilalti
europeni ~i sa monopolizeze comel1ul cu
filde~, piper, cupru, aur ~i sclavi. jn anul1514
portughezul Antonio Fernandez a adus cu el
C Exp~orarile Africii informatii despre un mare regat din
de Est. inaintea celor Zimbabwe, Insa nici portughezii, nici
mai mari expedi1ii, adversarii lor nu doreau sa se deplaseze spre
inima "continentului interiorul continentului, facand comel1 cu
negru" parea sa fie acesta prin intermediul comerciantilor africani.
un mister, cu jn concluzie, un secol Intreg a trecut pana
obstacole greu de cand Gaspar Bocarro a descoperit Lacul
depa~it ~i cu animale Malawi (1616). Printre alte incursiuni
salbatice. ocazionale s-a numarat ~i strabaterea raului
Gambia, pe o distanta de 600 km, de catre un
catre comerciantii de sclavi -nu erau foarte in contact cu Lacul Chad, strabatand de(iertul, capitan englez pe nume George Thompson.
prieteno~i. conducand probabil un comet trans -saharian Asemenea multor exploratori, acesta a pierit In
Cu toate acestea, cateva explorari ale Africii infloritor. De asemenea, chinezii au strabatut timpul calatoriei.
fusesera Intreprinse Inainte ca europenii sa Oceanul Indian, ajungand pe coasta de est a Chiar ~iln secolul 18, europenii se aflau In
intre In scena. in jurul anului 450 l.e.n. Africii. numar mic In Mrica., ace~tia fiind mai degraba
cartaginezul Hanno a trecut prin Coloanele lui Arabii au patruns (ii mai adanc, aducand cu soldati ~i comercianti decat coloni~ti.
Hercule (stramtoarea Gibraltar) ~i a navigat ei religia islamica. calatorind prin de(iert pe Olandezii, Insa, au facut exceptie, Infi.ihtand o
de-a lungul coastei de vest. Romanii au intrat camile (ii cai, au reu(iit sa converteasca o mare colonie In anul1652 la Capul Bunei Sperante.
197
~

2. EXPLORAREA AFRICII
00 Exploratorul sco,ian James Bruce c~rui fapte glorioase l-au transformat In emu
(stanga) ~i-a petrecut perioada dintre anii 1768 popular. ins~ fostul servitor al acestuia, pe
-1773 calatorind prin Etiopia. Aceasta gravura nume Richard Lander, a fost cel care a
(sus) ilustreaza redescoperirea izvorului Nilului descoperit gura Nigerului, In anul 1830. in
Albastru. Scrierile sale, in special cea denumita consecint~, britanicii au avut posibilitatea s~
Calatorii pentru Descoperirea Izvorului Nilului. p~trund~ In interior ~i s~ traseze harta
sunt adevarate modele de descriere ~tiin,ifica. acestuia, s~ opreasc~ comertul cu sclavi ~i In
final s~ creeze colonia Nigeria.
Considerand clima accept;abila, inceput sa
au Descoperirea Izvorului Nilului (1790) au fost La Inceputul secolului 19, europenii -In
se indrepte incet ~i spre interiorul adevarate modele de descriere ~tiint,ifica, ce mare parte francezi ~i germani -au p~truns In
continentului. lncurajau continuarea investigatiilor. nordul Africii, uncle majoritatea populatiilor
O dovada a noli conceptii generale a musulmane erau ostile fat~ de cre~tinii albi.
reprezentat-o fondarea In 1788 a Asociatiei Una dintre cele mai Indraznete expedi1;ii a fost
Schimbari importante
jn aceste circumstante, explorarea era pentru promovarea Descoperirii Regiunilor Intreprins~ de un francez, Rene Caillie, care
sporadica ~i nesistematica. Schifibari Interioare ale Africii, cunoscuta de obicei sub Intre anii 1827-1828 a reu~it s~ ias~ din Sierra
importante s-au petrecut insa spre sfa~itul riumele de Asociatia Africii. Leone deghizat In egiptean, a ajuns In
secolului 18. Marea Britanie devenise centrul in 1795, Asociatia a decis sa-l trimita pe Indep~rtatul Timbuktu, apoi a traversat
comercial al Europei, fiind insetata de Mungo Park, un tanar chirurg scotian, In Africa nestingherit Sahara de vest.
comertul maritim. Opozitia impotriva sclaviei de Vest In cautarea legendarului fluviu Niger.
incepea sa creasca, prezentand un interes Acesta a reu~it sa gaseasca fluviul, de~i nu a Mistere dezvaluite
deosebit in Africa. Aceasta opozitie era putut sa-l strabata pana la gura de varsare, Timbuktu s-a dovedit a fi o mare dezam~gire,
sustinuta: ~i de cre~tinismul evanghelic ~i deoarece a fost prins ~i lntemnitat de catre o deoarece epoca sa glorioas~, cand era centru
mi~careasa misionaca. capetenie araba, trecand printr-o serie de al imperiului ~i al studiului, trecuse de mult.
Exista, de asemenea,o dorinta crescanda aventuri lngrozitoare lnainte sa se lntoarca In Un mister asemaruItor a Inconjurat izvorul
de cunoa~tere ~tiintifjca a lumii. jn ceea ce Marea Britanie. El a reu~it sa supravietuiasca necunoscut al Nilului, inc~ din antichitate. Un
prive~te Africa, scrierile unui explorator unei alte expeditii In care a fast lnsotit doar de brat al acestui mare fluviu, Nilul Albastru,
scotian pe nume James Bruce au fost doi servitori, lnsa a murit lntr-o alta aventura, izvorat In Etiopia, a fost descoperit de James
reprezentativedin acest punct de vedere; de~i lmpreuna cu lnca 45 de lnsotitori. Bruce ~i de alti exploratori. Ins~ Nilul Alb
acestaa parcurs o distanta mica pe un teritoriu Aceasta zona a Africii, denumita adeseori izvora Intr-un loc necunoscut, s1;r~b~tand o
neatins parul atunci. jn timpul ~ederii in "Mormantul Omului Alb", a facut multe alte distan1;:l nedetermina~ Inainte de a ie~i prin
Etiopia, scrierile sale calatorii pentru victime engleze, inclusiv Hugh Clapperton, ale rnla~tinile din sudul Khartumului. Dorinta de a
O Expedi,ia lui
Munga Park traver-
seaza Raul Negru.
Trimis in numele Asa-
cia~iei Africii, acest
tanar saldat a pierit in
timpul celei de-a
daua expedi~ii.
O Timbuktu la
inceputul secalului
19. in aceasta
periaada,
explaratarii eurapeni
activau in Africa de ~
.~
Nard. Tlmbuktu, :3
insa, s-a davedit a fi
a dezamagire,
deaarece epaca sa ~
de centru de studiu t
trecuse de mult. ~
19H

3. O Sir Richard lroboln~yindu-se foarte gray. Fiind expulzati
Burton, imbracat in din lndep~rtatul centru commercial arab din
arab in timpul Tabora, In februarie 1858, ei au fost priroii
calatoriei sale la europeni ce au ajuns la Lacul Tanganyka;
Mecca, in anul 1853. Burton credea c~ acesta este izvorul Nilului,
Acest intelectual cu toate c~ existau rnulte obiectii la teoria sa.
solitar explorase La Intoarcere, in timp ce Burton s-a lns~n~to~it
Arabia inainte sa ~i ~i-a elaborat lnsemn~rile la Talbora, Speke,
intreprinda o de~i pe jumatate orbit de oftalmie (inflaroatie
expedi1ie in Somalia, a ochiului), a pomit In c~utareaunui mare lac,
in anul 1853. ce se credea c~ se afl~ in nord. Acesta a ajuns
la cap~tul sudic al unei rnari lntinderi de ap~,
O Aceasta pictura pe care a nuroit-o Lacul Victoria, apoi s-a
realizata de Thomas lntors conyins c~ acestaera adey~ratul izvor al
Baines infa,i~eaza Nilului.
cascada Victoria,
descoperita de Schimbare de roluri
Livingstone in anul De~i Speke nu avea dovezi concludente, el ~i-
1855. Livingstone, a sustinut teoria la intoarcerea In Anglia,
care era medic, a eclipsftndu-l pe tovara~ulsau Burton. Burton a
fost trimis in Africa contrazis cu asprime parerile lui Speke,
in calitate de du~mania dintre cei doi urmftnd sa aiba
consecinte tragice. In 1860, Societatea
Geografica Regalaa trimis o a doua expeditie,
de aceastadata condusa de Speke, secundat
de capitanul James Grant. Ma~aluind in jurul
lacului Victoria, Speke a observat cascadele
care se revarsau din acesta spre nord,
ajungftnd la concluzia ca acesta era In mod
sigur izvorul Nilului. Ca ~i Inainte, el banuia,
Insa banuia corect. S-aIntors in Anglia dupa o
expeditie epuizanta de doi ani ~i jumatate ~i,
In ciuda conditiei sale fizice, a fost de acord
sa-l Infrunte pe Burton Intr-o dezbatere
O John Speke. in tim-
pul expedi,iei dintre
anii 1857- 1859,
Speke l-a lasat pe
Burton la Tabora ~i a
~ descoperit lacul
~ Nyanza, pe care l-a
: redenumit Victoria.
:' O Unyanyembe,
~ desenat de Speke in
f timpul expedi~iei.
public;!. Cind dezbaterea era pe cale s;! Asemenea multor predecesori ai s~i,
Inceap;!, Speke a fost g;!sit mort -ucis de Livingstone era scotian, $i lucrase In copil~rie
propria lui arm;!, fie accidental, fie s-a sinucis Intr-o fabric~ de buillbac, studiind In fiecare
Intr-un moment de depresie. seara pan~ a ajuns s~ se califice ca medic $i
La Gondakoro, la Intoarcerea acas;!,Speke m:isionar. Trimis In Africa de Sud In 1841, el a
~i Grant au Intilnit un cuplu neobi~nuit de petrecut ani de zile In misiuni la marginea
parteneri exploratori -Samuel Baker ~i sotia De$ertului Kalahari, Inainte s~ devin~ obsedat
sa maghiar:l, pe nume Florence. Cu ajutorul de explorare. Primele sale succese au culminat
informatiilor fumizate de Speke ~i Grant, sotii In obiectivul turistic al Raului Zaillbezi
Baker au pomit spre sud, descoperind Inc;! Superior, $i l-au Indemnat la eforturi $i mai
un lac necunoscut pin;! atunci, pe care l-au mari. Dup~ ce $i-a trimis familia Inapoi In
numit Lacul Albert, dup;! numele sotului Marea Britanie, a Inceput o c~l~torie pe o
O Pictura a lui Thomas Baines, ce reprezinta Reginei Victoria. Navigind In jurul acestuia, distant:l de 4800 kill, de la Oceanul Atlantic la
expedi,ia lui Livingstone pe fluviul Zambezi. cei doi au reu~it s;! dovedeasc;! c;! Nilul se cel Indian, urmand cursul clului Zaillbezi spre
Livingstone sperase ca acesta avea sa fie o v;!rsa In lac ~i izvora din nou la Cascada mare; In druillul s~u a descoperit cele mai
ruta comerciala utila, insa curen'ii s-au Murchison. mari cascade din lume, c~rora le-a dat nuillele
dovedit a fi prea puternici. Reginei Victoria.
Exploratorii misionari Fiind acuill o celebritate, Livingstone a
rezolva aceste mistere a fost responsabil;l de Florence Baker a fost un personaj exceptional Intreprins o noud expeditie pentru explorarea
explorarea interiorului Mricii de Est intr-a printre exploratori., Insotindu-l pe sotul ei, cu clului Zainbezi, care s-a dovedit a fi mai putin
serie de expeditii intre anii 1850 -1860. care Impartea greutatile $i pericolele. accesibil corabiilor, decat s-ar fi a$teptat. De
In anul 1857, Societatea Geografic;l Regal;l Majoritatea protestantilor misionari nu $i-au asemenea, Livingstone a avut divergente cu
a trimis o expeditie In frunte cu doi ofiteri de luat doar nevestele cu ei, ci $i copiii, cand au portughezii In ceea ce privea comertul cu
armat;l, Richard Burton ~i John Speke. pomit la evanghelizarea Intunecatei Africi. A$a sclavi, iar la Intoarcerea In Marea Britanie In
p;lrnsind Zanzibarul, ace~tia au pornit lntr-o a ajuns Mary Livingstone sa ia parte la primele anu11864, $i-a folosit Intreaga influent:lpentru
c;ll;ltorie de 7 luni in vest, In timpul c;lreia cea aventuri ale sotului ei, David, cel mai celebru a asigura Int~rirea patrulei $i a relnnoi efortul
mai mare parte a hamalilor au murit, ei ln~i~i explorator misionar . misionar. Neputand s~ stea departe de Africa,
199
~

4. EXPLORAREA AFRICII
Livingstone s-a lntors In anuI1865. De aceasta
data, SocietateaGeografica Regalai-a cerut sa
exploreze regiunile din sud ~i vest ale lacului
Tanganyka ~i, ~ cat posibil, sa rezolve
controverseledintre Speke ~i Burton. Cea mai
mare descoperire a sa a fost fluviul african
Lualaba, la vest de Tanganyka, care dupa
parerea lui se varsa In Nil.
Livingstone ~i Stanley
Fiind bolnav de malarie, Livingstone a fost
transportatlnapoi In Ujiji pe lacul Tanganyika.
intre timp, pierduse coniplet contactul cu
europenii, lncat se credea ca era mort. Ziarul
New York Herald a organizat o expeditie In
cautarea lui. cand conducatorul acesteia
Henry Morton Stanley a ajuns In Ujiji i s-a
adresat albului pe care l-a gasit aici,' cu fai-
moasele cuvinte: "Dr. Livingstone, presupun".
Stanley adusesecu el medicamente care 1- ~
au 1nsanato~it Livingstone ~i, lmpreuna, cei r
~
doi, care devenisera cei mai buni prieteni, au
ajuns In cele din urma la concluzia ca lacul
Tanganyka nu putea fi izvorul Nilului. Mai ~
hotarat ca niciodata sa exploreze Laulaba, ~
0
O Scena realizata
de Samuel Baker.
probabil la Patiko in
Uganda moderna.
Baker ~i soia sa
Florence se afla in
partea stanga a
imaginii.
O Ilustraie din car-
tea lui Stanley des-
pre calatoriile lui
Livingstone, publica-
ta in anul 1884.
~
:;,
O Livingstone ~i "'
~
Stanley pe fluviul :e
0=
Ruzizi. Dupa int31-
nirea lor de la Ujiji, ~
cei doi au devenit ~
foarte buni prieteni. ~
Livingstone a refuzat s~ se lntoarc~ la Londra
cu Stanley,lns~ a murit In mai 1873,lnainte de
a putea ajunge la fluviu.
Munca sa a fost preluat1 ~i completat~ de
Stanley -un ziarist american, care l~i
petrecuse copila:ria lntr-un azil de munc~ In
Tara Galilor ~i s-a impus ca un personaj
colorat ~i lipsit de scrupule. Expeditia pe care
a lntreprins-o In anul1874 sem~na cu o mic~
armat~ -pierderile acesteia fiind extrem de
importante In urm~torii trei ani. Totu~i,
c~l~toria lui Stanley prin lacurile Ta:nganyika~i
Victoria a dovedit, 1n final, c~ Speke avea
dreptate. jn tin1pul unei c~l~torii de-a lungul
fluviului Lualaba, Stanley a ajuns la concluzia ~
c~ fluviul nu era Nilul, ci unul dintre bratele ~
o
fluviului Congo, pe care l-a urmat pan~ la ]
Oceanul Atlantic. ~
De~i mai rnm:lseser~multe de f~cut, acum
nu mai existau vaste portiuni neexplorate pe O Atacurile triburilor de pe fluvii erau unul din-
harta Mricii. Sfar~itulmarii epoci a explorarii a tre pericolele cu care s-a confruntat Stanley in
fost urmat aproape imediat de o nou~, febril~, timpul expedi~iei din 1874- 1877. in doar cate-
perioad~ de colonizare ~i control european. va zile, ace~tia au avut cinci ciocniri cu canibalii.
200