Cine sunt eu? Cine eşti tu?… întrebări pe care ni le punem într-un fel sau altul, mai devreme sau mai târziu. Felul cum răspundem la aceste întrebări va determina viaţa noastră pe acest pământ,

1. Innoiti! (Efeseni 4:17-24)
Astăzi mergem mai departe în dezvăluirea practicalităţii Bisericii lui Cristos... şi în versetele 17-
24 vom asista la un CONTRAST!...
· contrast între ce înseamnă a fi păgân şi ce înseamnă a fi creştin! (adică diferenţa dintre
un om „necredincios” şi un om „credincios”)
· contrast între „omul cel vechi” (păcătos) şi „omul cel nou” („faptura nouă”)
· contrast între „VECHI” şi „NOU”
Vom înţelege ce înseamnă a fi ÎNNOIT prin Duhul lui Dumnezeu, Cel care ne’a creat, ne-a oferit
mântuirea şi acum că am acceptat-o, înţelegem ce înseamnă VIAŢA NOUĂ în Cristos!
Coloseni 3:3 – „pentru că voi aţi murit, iar viaţa voastră este ascunsă cu Cristos în
Dumnezeu.”
Biblia ne-a fost dată pentru a fi trăită şi nu doar citită, auzită sau chiar studiată!
· De aceea, în partea a 2-a a Epistolei către Efeseni întâlnim adesea cuvintele „Aşadar”-
„Iată dar”, „De aceea” (4:1, 17, 25; 5:1, 7; 6:13, 14)
Pavel, prin Duhul lui Dumnezeu, ne spune: „Iată ce a făcut Cristos pentru tine şi din tine!
Acum, datorită acestor lucruri/adevăruri, iată ce ar trebui/se cade să faci pentru Cristos!”
Iacov 1:22 – „Fiţi împlinitori ai Cuvântului şi nu doar ascultători, înşelându-vă singuri!”
Astfel:
· Faptul că am fost CHEMAŢI ÎN CRISTOS (Ef.1:18) trebuie să ne motiveze SĂ UMBLĂM
ÎN UNITATE! (Ef.4:1-16)
· Faptul că AM FOST ÎNVIAŢI DIN MORŢI (Ef.2:1-10) ar trebui să ne motiveze SĂ UMBLĂM
ÎN PURITATE! (Efe.4:17-5:17)
Adică, trebuie să ne dezbrăcăm de HAINELE MORŢII şi să ne îmbrăcăm în HAINELE VIEŢII!
Vs.17a ne spune „Aşadar, vă spun aceasta şi depun mărturie în Domnul: nu mai trăiţi ca
păgânii în deşertăciunea gândirii lor!”
· De observat că Pavel spune „vă spun aceasta şi depun mărturie în Domnul” – se referă la
faptul că ceea Pavel ne spune aici este o declaraţie care-l are ca martor pe Dumnezeu,
adică ceea ce spune aici are AUTORITATEA lui Dumnezeu!
· „NU MAI TRĂIŢI CA PĂGÂNII!” – cu referinţă la oamenii care nu cred în Dumnezeu!
Dar, CE înseamnă să fii PĂGÂN?... să nu crezi în Dumnezeu?... să fii necredincios?
Viaţa fără Dumnezeu este caracteriză de:
1. Gândire deşartă (vs.17b) – nu ai nici un SCOP în viaţă! ... şi nici o speranţă pt viitor!
· Cartea „Eclesiastul” din Vechiul Testament, este cel mai bun exemplu pentru a ne
descrie ce înseamnă a trăi o viaţă deşartă!
- în această carte cuvântul „deşertăciune” se întâlneşte de 29 de ori în cele 12 capitole, şi se
referă a „ceva gol”, fără sens/scop şi fără speranţă – vanitate, inutilitate
- Solomon, autorul, descrie prin acest cuvânt viaţa fără Dumnezeu! – atunci când Dumnezeu
nu este în centrul veiţii!

2. Eclesiastul 1:14 – „Am observat toate lucrările care se fac sub soare şi iată că toate sunt
deşertăciune şi goană după vânt.”
Eclesiastul 3:18-19 – „Apoi mi-am zis: «În ceea ce-i priveşte pe oameni, Dumnezeu îi încearcă,
pentru ca ei să vadă că sunt precum animalele, 19 în sensul că soarta omului şi soarta
animalului sunt una şi aceeaşi: cum moare unul, moare şi celălalt. Suflarea este aceeaşi pentru
amândoi, iar omul nu are parte de nimic în plus faţă de animal. Totul este deşertăciune!”
· FĂRĂ DUMNEZEU VIAŢA NU ARE SENS!
o Nu întelegi lumea din jurul tău: natura şi oamenii
o Nu te înţelegi nici pe tine: scopul tău... viitorul tău
-Când Solomon, însă, finalizează cartea sa, concluzionează aşa:
Eclesiastul 11:9-10 - „Bucură-te, tinere, în tinereţea ta, veseleşte-ţi inima cât eşti tânăr! Umblă
pe căile dorite de inima ta şi plăcute ochilor tăi, dar să ştii că pentru toate acestea te va chema
Dumnezeu la judecată! 10 Izgoneşte orice supărare din inima ta, alungă răul din trupul tău, căci
tinereţea şi zorile vieţii sunt deşarte!“
Eclesiastul 12:1 – „Adu-ţi aminte de Creatorul tău în zilele tinereţii tale, până nu vin zilele cele
rele şi până nu se apropie anii când vei zice: «Nu găsesc nici o plăcere în ei!»”
Eclesiastul 12:13-14 – „Concluzia la tot ceea ce ai auzit este aceasta: «Teme-te de Dumnezeu
şi păzeşte poruncile Lui, căci aceasta este datoria fiecărui om. 14 Fiindcă Dumnezeu va aduce
la judecată fiecare lucrare tot ce este ascuns, fie bine, fie rău.»“
· Astfel, CÂND AI PE DUMNEZEU în viaţa ta (când El este Salvatorul şi Domnul tău), viaţa
ta are SCOP (ascultarea de El şi trăirea pt scopurile Lui) şi SPERANŢĂ (judecata Lui pt
răsplătirea ta).
Viaţa fără Dumnezeu este caracteriză de o
2. Minte întunecată (vs.18a) – „Ei au mintea întunecată şi sunt despărţiţi de viaţa lui
Dumnezeu...”
· omul necredincios crede că este „luminat” pentru că el respinge Biblia şi crede în
filosofiile lumii – dar, Dumnezeu spune că este „întunecat” – „orb” de fapt!
2 Corinteni 4:3-4 – „...Evanghelia este acoperită, este acoperită pentru cei ce pier, 4 ale căror
minţi necredincioase le-a orbit dumnezeul acestui veac, ca să nu strălucească lumina
Evangheliei slavei lui Cristos, Care este chipul lui Dumnezeu.”
Romani 1:21 – „...pentru că, deşi L-au cunoscut pe Dumnezeu, ei nu L-au slăvit ca Dumnezeu şi
nici nu I-au mulţumit, şi astfel gândirea lor a devenit fără folos, iar mintea lor nesăbuită s-a
întunecat.”
În Ioan 3:20, Isus ne spune şi motivaţia omului fără Dumnezeu: „Căci oricine face răul urăşte
lumina şi nu vine la lumină, ca să nu i se expună faptele.”
· REZULTATUL unei astfel de gândiri este DESPĂRŢIREA de Dumnezeu! – „despărţiţi” =
îndepărtaţi, separaţi
3. Împietrire spirituală (vs.18b) – „datorită lipsei lor de cunoaştere, care este o urmare
a împietririi lor.” –
· CAUZA unei „minţi întunecate” este „lipsa de cunoaştere” a lui Dumnezeu
- Profetul Osea spunea că „poporul piere din lipsă de cunoştinţă”, cu referire la cunoaşterea
lui Dumnezeu! (Osea 4:6)
- Dar, Ce se întâmplă cu omul atunci când nu-L cunoaşte pe Dumnezeu?...
adevărurile Sale?

3. RĂSPUNSUL aici merge mai departe şi ne vorbeşte despre ÎMPIETRIREA SPIRITUALĂ! –
Ce înseamnă o inimă împietrită? Care sunt semnele/indiciile ei?
vs.19 – „Ei nu mai au ruşine; s-au dedat depravării, trăind cu lăcomie în toate necurăţiile.”
· „nu mai au ruşine”
· Lipsa de ruşine în felul cum ne îmbrăcăm, cum vorbim, cum ne purtăm unii cu alţii (în mas
media spre exemplu) – o lume extrem de senzuală!
2 Timotei 3:1-5 – „1 Să ştii că în zilele din urmă vor fi vremuri grele. 2 Căci oamenii vor fi
iubitori de sine, iubitori de bani, lăudăroşi, aroganţi, blasfemiatori, neascultători de părinţi,
nemulţumitori, lipsiţi de sfinţenie, 3 fără afecţiune, neînduplecaţi, acuzatori, neînfrânaţi, sălbatici,
neiubitori de bine, 4 trădători, nechibzuiţi, încrezuţi, iubitori mai degrabă de plăceri decât de
Dumnezeu, 5 având doar o formă de evlavie, dar negându-i puterea. Îndepărtează-te de astfel
de oameni!”
· „s-au dedat depravării”
· Practici urâte... păcătoase... nesănătoase... „împotriva naturii”
Romani 1: 22-28
„Pretinzând că sunt înţelepţi, au înnebunit 23 şi au schimbat slava Dumnezeului nemuritor într-o
imagine făcută după asemănarea omului muritor, a păsărilor, a patrupedelor şi a animalelor mici5.
24 De aceea, Dumnezeu i-a lăsat pradă necurăţiei, ca să urmeze poftele inimilor lor,
dezonorându-şi astfel trupurile între ei. 25 Ei au schimbat adevărul lui Dumnezeu într-o
minciună şi s-au închinat şi au slujit creaţiei în locul Creatorului, Care este binecuvântat în veci,
amin! 26 Din pricina aceasta, Dumnezeu i-a lăsat pradă viciilor ruşinoase, căci femeile lor au
schimbat relaţiile intime naturale cu unele care sunt contrare naturii; 27 tot astfel şi bărbaţii, au
părăsit relaţiile intime naturale cu femeile şi s-au aprins de poftă unii pentru alţii, săvârşind lucruri
scârboase unii cu alţii şi primind astfel în ei înşişi răsplata pe care o meritau pentru rătăcirea lor.
28 Pentru că n-au socotit că merită să-L aibă pe Dumnezeu în cunoaşterea lor, Dumnezeu i-a
lăsat pradă minţii lor corupte, ca să facă lucruri pe care n-ar trebui să le facă.”
· „trăind cu lăcomie în toate necurăţiile”
Romani 1:29-32
„Sunt plini de orice fel de nedreptate, de nelegiuire, de lăcomie, de răutate; sunt plini de invidie,
ucidere, ceartă, înşelătorie, sunt duşmănoşi, şoptitori, 30 bârfitori, Îl urăsc pe Dumnezeu, sunt
obraznici, aroganţi, lăudăroşi, născocitori de rele, neascultători de părinţi, 31 necugetaţi, nu-şi ţin
promisiunile, sunt fără afecţiune, nemiloşi. 32 Şi, deşi cunosc hotărârea lui Dumnezeu, potrivit
căreia cei ce înfăptuiesc astfel de lucruri sunt vrednici de moarte, ei nu numai că le fac, ci îi şi
încuviinţează pe cei ce le înfăptuiesc.”
· Astfel redenumim păcatul pt a-l face acceptabil (îl legalizăm chiar)
Ex:
-avortul – libertatea de alegere
- alcoolismul (şi altele de acest gen) – o boală
- ateismul – liber cugetător
- curvia – libertate sexuală
- alte practici de acest gen – orientari fiziologice înnăscute
- pornografia – libertatea presei (...şi a Internetului)
- profanarea – libertatea vorbirii
- etc
Dumnezeu numeşte asta ÎMPIETRIREA INIMII ---- INVOLUŢIE!

4. Întrebări pt fiecare dintre noi:
· Este viaţa mea aşa? ...în felul descris mai sus?
o Este gândirea mea deşartă? – fără scop?... fară speranţă?
o Am ochii deschişi?... văd ce se întâmplă în lume? Văd cum se împlineşte
Scriptura? Văd că lumea se strică tot mai mult?... se afundă tot mai mult în păcat?
o Este inima mea împietrită? – trăiesc în păcat?... mă deranjează păcatul? Practic
pocăinţa?... Mai am ruşine? ... sunt lacom?... Există lucruri nesănătoase în practica
vieţii mele?
o Am o relaţie strânsă cu Dumnezeu? - prin citire, meditare şi practicare a
principiilor Lui? – pt ca astfel să nu rămân în necunoştinţă... şi să mă împietresc!
Pt noi, cei care suntem ai Lui ... prin recunoaşterea păcătoşeniei noastre şi a nevoii noastre de
El (pocăinţa) şi prin încrederea pusă în jertfa Fiului Său (credinţa), astfel născuţi din nou,
deveniţi „fii ai lui Dumnezeu”, oameni cu o IDENTITATE NOUĂ, Apostolul Pavel ne spune în
contrast cu cele de mai sus:
vs.20 – „Dar voi nu aşa L-aţi cunoscut pe Cristos!”
CE înseamnă a fi CREŞTIN? ... să crezi în Dumnezeu? ... să fii credincios?
Pavel, subliniază CONTRASTUL dintre IDENTITATEA VECHE şi IDENTITATEA NOUĂ.
Vs.21 „Cu siguranţă, aţi auzit despre El şi, ca urmaşi ai Lui, aţi fost învăţaţi adevărul care este
în Isus.”
· VIAŢA CREŞTINĂ începe cu CRISTOS! – „aţi auzit despre El” (ÎNTÂLNIREA)
Romani 10:17 - „credinţa vine prin auzire, iar auzirea vine prin Cuvântul lui Cristos”
- EL ne-a căutat! – „Căci Fiul Omului a venit să caute şi să mântuiască ce era pierdut.” (Luca
19:10)
- El a venit la noi! – „A venit la ai Săi...” ... „şi Cuvântul s-a făcut Trup şi a locuit printre
noi...”(Ioan 1:11,14)
- El s-a jertfit pt noi! – „Fiindcă atât de mult... că a dat pe singurul lui Fiu...”(Ioan 3:16)
„pe când eram noi păcătoşi, Cristos a murit pentru noi.” (Rom.5:8)
· VIAŢA CREŞTINĂ înseamnă A-L URMA PE EL! – „urmaşi ai Lui” (ASCULTAREA)
Luca 9:23 – „Dacă vrea cineva să vină după Mine, să se lepede de sine, să-şi ia crucea în
fiecare zi şi să Mă urmeze!”
· VIAŢA CREŞTINĂ se bazează pe ADEVĂRUL care este tot ISUS! – „adevărul care este
în Isus.” (ÎNVĂŢAREA)
Ioan 14:6 – Isus a zis „Eu sunt Calea, Adevărul şi Viaţa! Nimeni nu vine la Tatăl decât prin
Mine.”
Vs.22 „Aţi fost învăţaţi, în ce priveşte felul vostru de viaţă din trecut, să vă dezbrăcaţi de
omul cel vechi, care se perverteşte după poftele înşelătoare...”
- Vorbind despre unul din adevărurile de bază ale vieţii creştine, aici ne este prezentată
DINAMICA VIEŢII CREŞTINE - dintre „omul cel vechi” (natura veche, înnăscută,
păcătoasă/coruptă de păcat, identitatea veche) şi „omul cel nou” (identitatea nouă, natura
spirituală, primită prin pocăinţa şi credinţa în Cristos)
- Imaginea aici este aceea a unui „costum de haine” de care trebuie să ne dezbrăcăm!
o „omul cel vechi” se „strică” (v.Cornilescu) – atât ştie! atât poate!
o „omul cel vechi” – este un „costum nepotrivit” pt noi, pt noua noastră identitate!

5. Ex. unui puşcăriaş care a fost eliberat – trebuie să renunţe la hainele de închisoare!
Ex. lui Lazăr când l-a înviat Isus (Ioan 11) – „Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“
Galateni 5:16-17- „Vă spun: umblaţi prin Duhul şi astfel nu veţi împlini pofta firii. 17 Căci firea
pofteşte împotriva Duhului, iar Duhul doreşte împotriva firii. Acestea sunt lucruri care se opun
unul altuia, pentru ca voi să nu faceţi ceea ce vreţi.”
Vs.23 „să vă înnoiţi în atitudinea minţii voastre” („duhul minţii voastre” - v.Cornilescu)
-ÎNNOIREA – „regenerare, reclădire” – aceasta este acţiunea Duhului lui Dumnezeu în viaţa
credinciosului, prin învăţătura Cuvântului (vs.21 şi 22) şi prin pocăinţa zilnică, ca răspuns la
adevărurile lui Dumnezeu.
-pocăinţa – gr.„metanoia” – schimbarea minţii, a gândirii
Romani 12:2 – „Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea
gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită.”
vs.24 „şi să vă îmbrăcaţi cu omul cel nou, care este creat după chipul lui Dumnezeu, în
dreptatea şi sfinţenia care vin din adevăr.”
- DINAMICA VIEŢII CREŞTINE înseamnă:
o UN PROCES de „dezbrăcare” (a naturii vechi) şi „îmbrăcare” (a naturii noi).
o UN PROCES de „lepădare” (de sine) şi „urmare” (a exemplului lui Cristos)
o UN PROCES de „golire” (de EU – caracterizat de pofte) şi „umplere” (cu Duhul Sfânt
– caracterul lui Dumnezeu ) - „omul cel nou, care este creat după chipul lui
Dumnezeu, în dreptate şi sfinţenie...”
Isus se ruga pt ucenicii Săi, şi implicit pt noi, ucenicii Săi de astăzi:
„Ei nu sunt din lume, aşa cum nici Eu nu sunt din lume. 17 Sfinţeşte-i prin adevăr! Cuvântul
Tău este adevărul.” (Ioan 17:16-17)
Tit 2:11-14 - „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12
şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum
într-un mod cumpătat, drept şi evlavios... 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea
slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru
noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al
Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.”
Să ne întrebăm:
- Vedem noi o diferenţă în noi?... între CE ERAM şi CE SUNTEM acum?
Un predicator bătrân avea o vorbă, cu care putem să ne identificăm fiecare:
„Nu sunt ceea ce vreau să fiu şi nu sunt nici ceea ce voi fi, dar slavă lui Dumnezeu, că nu mai
sunt ceea ce obişnuiam să fiu!”
2 Corinteni 5:17 – „dacă cineva este în Cristos, este o nouă creaţie. Cele vechi s-au dus; iată,
toate au devenit noi!”

6. Ex. unui puşcăriaş care a fost eliberat – trebuie să renunţe la hainele de închisoare!
Ex. lui Lazăr când l-a înviat Isus (Ioan 11) – „Isus le-a zis: „Dezlegaţi-l şi lăsaţi-l să meargă!“
Galateni 5:16-17- „Vă spun: umblaţi prin Duhul şi astfel nu veţi împlini pofta firii. 17 Căci firea
pofteşte împotriva Duhului, iar Duhul doreşte împotriva firii. Acestea sunt lucruri care se opun
unul altuia, pentru ca voi să nu faceţi ceea ce vreţi.”
Vs.23 „să vă înnoiţi în atitudinea minţii voastre” („duhul minţii voastre” - v.Cornilescu)
-ÎNNOIREA – „regenerare, reclădire” – aceasta este acţiunea Duhului lui Dumnezeu în viaţa
credinciosului, prin învăţătura Cuvântului (vs.21 şi 22) şi prin pocăinţa zilnică, ca răspuns la
adevărurile lui Dumnezeu.
-pocăinţa – gr.„metanoia” – schimbarea minţii, a gândirii
Romani 12:2 – „Nu vă conformaţi acestui veac, ci lăsaţi-vă transformaţi prin reînnoirea
gândirii voastre, ca să puteţi discerne voia lui Dumnezeu, cea bună, plăcută şi desăvârşită.”
vs.24 „şi să vă îmbrăcaţi cu omul cel nou, care este creat după chipul lui Dumnezeu, în
dreptatea şi sfinţenia care vin din adevăr.”
- DINAMICA VIEŢII CREŞTINE înseamnă:
o UN PROCES de „dezbrăcare” (a naturii vechi) şi „îmbrăcare” (a naturii noi).
o UN PROCES de „lepădare” (de sine) şi „urmare” (a exemplului lui Cristos)
o UN PROCES de „golire” (de EU – caracterizat de pofte) şi „umplere” (cu Duhul Sfânt
– caracterul lui Dumnezeu ) - „omul cel nou, care este creat după chipul lui
Dumnezeu, în dreptate şi sfinţenie...”
Isus se ruga pt ucenicii Săi, şi implicit pt noi, ucenicii Săi de astăzi:
„Ei nu sunt din lume, aşa cum nici Eu nu sunt din lume. 17 Sfinţeşte-i prin adevăr! Cuvântul
Tău este adevărul.” (Ioan 17:16-17)
Tit 2:11-14 - „Căci harul lui Dumnezeu, care aduce mântuire pentru toţi oamenii, a fost arătat 12
şi ne învaţă să renunţăm la lipsa de evlavie şi la poftele lumeşti şi să trăim în veacul de acum
într-un mod cumpătat, drept şi evlavios... 13 în timp ce aşteptăm fericita nădejde şi arătarea
slavei marelui nostru Dumnezeu şi Mântuitor, Isus Cristos. 14 El S-a dat pe Sine Însuşi pentru
noi, ca să ne răscumpere din orice fărădelege şi să-Şi curăţească un popor care să fie doar al
Lui, plin de râvnă pentru fapte bune.”
Să ne întrebăm:
- Vedem noi o diferenţă în noi?... între CE ERAM şi CE SUNTEM acum?
Un predicator bătrân avea o vorbă, cu care putem să ne identificăm fiecare:
„Nu sunt ceea ce vreau să fiu şi nu sunt nici ceea ce voi fi, dar slavă lui Dumnezeu, că nu mai
sunt ceea ce obişnuiam să fiu!”
2 Corinteni 5:17 – „dacă cineva este în Cristos, este o nouă creaţie. Cele vechi s-au dus; iată,
toate au devenit noi!”