2. Mihai Viteazul s-
a nascut in 1558 in
Târgul de Floci sau
Drăgoesti si a
decedat la 9 august
1601, Turda. A fost
ban de Mehedinti,
stolnic domnesc si
ban al Craiovei,
apoi domnitor al
Tării Românesti si,
pentru o scurtă perioadă în 1600, conducător de facto al
tuturor celor trei tări care formează România de astăzi:
Tara Românească, Transilvania si Moldova
3. Ascensiunea politica a domnitorului Mihai Viteazul
incepe in anul 1588, in momentul in care devine stolnic al
curtii lui Mihnea Turnitul. Mai tarziu, in anul 1583,
devine ban al Craiovei si, in anul 1593, cu ajutorul
patriarhului Constantinopolului si al otomanilor,
voievod al Munteniei.
In primii ani ai domniei, adera la „Liga Sfanta” crestina,
constituita din initiativa Pepei Clement al VIII-lea cu
scopul de a opri expansiunea otomanilor in vestul
Europei. Ulterior, adera si Transilvania, iar in anul 1594,
Aron Vodă, domnul Moldovei semnează un tratat cu
împăratul habsburgic, oferind astfel un motiv în plus lui
Mihai Viteazul să decidă, cu acordul boierilor, intrarea în
alianţa antiotomană.
4. Aderarea Munteniei la "Liga Sfîntă" a condus la izbucnirea
(13 noiembrie 1594) unei revolte antiotomane. Pe acest
fundal, Mihai porneşte o ofensivă generală împotriva
Înaltei Porţi, atacînd cetăţile turceşti de pe ambele părţi ale
Dunării (Giurgiu, Hîrşova, Silistra ş.a.). Urmează o serie
de victorii împotriva tătarilor şi turcilor, culminată cu
incendierea Rusciukului. După modelul victorios al lui
Mihai, Aron Vodă porneşte o campanie similară.
5. Unul dintre cele mai importante momente din activitatea
domnitorului a fost Batalia de la Calugareni, din 23 august 1595.
In cadrul acesteia, oastea munteano-transilvaneana, condusa de
Mihai Viteazul, a incercat sa opreasca oastea otomana invadatoare
condusa de Sinan Pasa, al carui obiectiv era transformarea Tarii
Romanesti in Pasalac.
Operațiunea lui Mihai nu a reușit, ea fiind urmată de ocuparea
Bucureștiului de către turci și de retragerea tactică a lui Mihai în munți.
Ulterior, întărit cu o armată mai mare, Mihai avea să-i îndepărteze pe
otomani, învingându-i decisiv în bătălia de la Giurgiu, la mijlocul lunii
octombrie 1595.
Batalia de la Calugareni
7. Prin şiruri, cu fulgeru-n mână.
În lături s-azvârle mulţimea
păgână.
Căci vodă o-mparte, cărare
făcând,
Şi-n urmă-i se-ndeasă, cu vuiet
curgând,
Oştirea română.
Cu tropote roibii de spaimă pe mal
Rup frâiele-n zbucium şi saltă;
Turcimea-nvrăjbită se rupe
deolaltă
Şi cade-n mocirlă, un val după val,
Iar fulgerul Sinan, izbit de pe cal,
Se-nchină prin baltă.
Sălbaticul vodă e-n zale şi-n fier
Şi zalele-i zuruie crunte,
Gigantică poart-o cupolă pe
frunte,
Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger,
Iar barba din stânga-i ajunge la
cer,
Şi vodă-i un munte.
9. Întreaga creştinătate
balcanică l-a privit ca
pe un eliberator, iar
după moartea sa, în
hîrtiile găsite sub
pernă, s-a aflat o
scrisoare în care aceşti
creştini îl numeau
„Steaua lor
răsăriteană”.
10. Pierderile suferite în urma
campaniilor antiotomane,
precum şi dezastrele provocate
de ostaşii sultanului, au adus
Muntenia la o stare critică din
punct de vedere financiar. Cu
visteria golită, Mihai se vede
silit să înceapa negocierile cu
otomanii. Finalizate printr-o
pace (1597-1598) prin care, în
schimbul acceptării
suzeranităţii otomane şi a plăţii
tributului, Înalta Poartă
recunoştea domnia voievodului
pe întreaga durată a vieţii sale.
Negocierile de pace cu
Înalta Poartă
11. La sfarsitul secolului al XVI-lea, atat Moldova, cat si
Transilvania, conduse de domnitori devotati polonezilor,
marcau diminuarea unitatii militara a tarilor romane.
Mihai Viteazul, pus în faţa destrămării coaliţiei antiotomane,
trimite o solie la Praga pentru a cere încuviinţarea împăratului
Rudolf al II-lea. Primind un răspuns favorabil, la sfîrşitul aceluiaşi
an, intră în Transilvania prin pasul Buzău, şi după victoria asupra
lui Andrei Bathory (Şelimbăr, 18/28 octombrie 1599) îşi face
intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind
cheile fortăreţei de la episcopul Napragy. În mai 1600, Mihai
Viteazul îl alungă de pe tronul Moldovei pe Ieremia Movilă,
învingîndu-l la Bacău, şi realizează astfel, prima unire a trei
principate române. Titulatura folosită de voievod (într-un
document din 6 iulie 1600) era: "Domn al Munteniei, Ardealului
şi a toată ţara Moldovei".
Unirea Tarilor Romane
13. Pentru a consolida Unirea, Mihai ia o
serie de măsuri:
* adoptă aceeaşi stemă pentru toate
teritoriile
* construieşte o biserică ortodoxă la
Alba Iulia
* acordă anumite înlesniri preoţilor
şi iobagilor români
* numeşte ca mitropolit al
Transilvaniei pe Ion de la Prislop.
Consolidarea Unirii
14. În urma strălucitelor victorii ale lui Mihai Viteazul în Muntenia,
Bulgaria, Transilvania şi Moldova, personalitatea sa a ajuns să inspire
respect şi îngrijorare în minţile vecinilor.
Habsburgii îşi vedeau ameninţate planurile de menţinere a Transilvaniei
în sfera de influenţă, Polonia nu dorea pierderea controlului asupra
Moldovei, iar Imperiul Otoman nu accepta ideea renunţării la Muntenia..
Existau însă şi conflicte interne, cauzate de insubordonarea nobililor
maghiari din Transilvania care nu acceptau măsurile impuse de noul
Domn. Mihai pierde Ardealul.
În scurt timp Moldova va reintra în posesia Movilistilor – Simion
Movila.
Destramarea Unirii
15. Împreună cu generalul Basta, Mihai porneşte campania de
recucerire a teritoriilor româneşti. Recupereaza
Transilvania si Munteania, condiţii ce întrezăreau
perspectivele unei noi uniri.
Regele Rudolf al II-lea se impotriveste, iar la ordinul
sau din 10 august 1601, Mihai Viteazul este ucis din
ordinul generalului Gheorghe Basta.
Moartea lui Mihai
Viteazul
16. Capul său este furat de unul dintre
căpitanii domnitorului, adus în
Muntenia şi înmormîntat de Radu
Buzescu la Mănăstirea Dealu, lîngă
Tîrgovişte. Pe lespedea sa de piatră
de la Mănăstirea Dealu stă scris:
"Aici zace cinstitul şi răposatul
capul creştinului Mihail, Marele
Voievod, ce au fost domn al
Munteniei, Ardealului şi
Moldovei."
17. Ana-Maria Vochita
Theodora Ionescu
Iacob Agnes
Diana Benchea
Proiect realizat de:
Statuia lui Mihai Viteazul din
Iasi
