Verigi tehnologice de cultura a vitei de vie si procesare a materiei prime care sa asigure garantarea veniturilor fermelor comerciale, în conditiile respectarii criteriilor de eco-coditionalitate

1. PLAN SECTORIAL-ADER 2020
Contractor: Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultura
si Vinificatie Valea Calugareasca
Obiectivul general: ADER
Contract: 2.2.5./2011
Anul inceperii: 14.11.2011
Anul finalizarii: 15.12.2014
Denumirea proiectului: VERIGI TEHNOLOGICE DE CULTURĂ A
Numarul/codul proiectului:
VIŢEI DE VIE ŞI PROCESARE A MATERIEI PRIME CARE SĂ ASIGURE 2.2.5/2
GARANTAREA VENITURILOR FERMELOR COMERCIALE, ÎN
CONDIŢIILE RESPECTĂRII CRITERIILOR DE ECOCODIŢIONALITATE Act aditional: -/-
Denumirea fazei nr. 1./2011: Studiu privind PAC in
domeniul viti-vinicol referitoare la standardele de calitate cu
respectarea principiilor de ecoconditionalitate
Durata (luni): 37
Persoana de contact (Directorul de proiect):
Ing. Ioan VOICULESCU
Date contact (tel/fax, e-mail):
0244401901/0244401902,
voiculescuioan@yahoo.com
Proiect 2.2.5/2/faza 1 1

2. PROIECTUL NR. 2.2.5./ FAZA 1
Obiectivul general al proiectului:
 Perfectionarea sistemelor si tehnologiilor de cultura a plantelor în
vederea asigurarii sustenabilitatii fermelor comerciale în contextul
cresterii performantelor de mediu .
Obiectivele specifice ale proiectului:
 Implementrea verigilor tehnologice şi de procesare viti-vinicole
diferenţiate care respectă standardele de mediu, sănătatea plantelor şi
siguranţa alimentară prin valorificarea rezultatelor cercetării actuale, în 6
zone reprezentative pentru viticultura românească
 Elaborarea managementului tehnologic şi economic de administrare
durabilă a sectorului viti vinicol prin respectarea conditiilor de eco-
conditionalitate a Standardelor Pietei Agricole Comune diferenţiat în
funcţie de specificitatea zonei viticole
Proiect 2.2.5/2/faza 1 2

3. PROIECTUL NR. 2.2.5./ FAZA 1
Obiectivul fazei de executie nr. 1/2011
Baza de cunoştinte privind respectarea (P)olitica (A)gricolă
(C)omună in baza conceptului de ecocondiţionalitate
Scopul fazei - Realizarea bazei de cunostinte privind respectarea PAC
in baza conceptului de ecocondiţionalitate
Proiect 2.2.5/2/faza 1 3

4. Rezultatele preconizate = Rezultate obtinute
Bază de cunoştinte privind respectarea PAC in
baza conceptului de ecocondiţionalitate ,
cu următoarea structură:
● Principiile PAC
● Standarde pentru respectarea (B)unelor (P)ractici (A)gricole
(C)omunitare (BCAM)
● Cadrul legal referitor la B
● Bunele practici agricole şi de mediu
● Indicatori de monitorizarea respectării BCAM
Proiect 2.2.5/2/faza 1 4

5. REZULTATE OBŢINUTE
Sursa de informare pentru:
● adaptarea principiilor PAC in viticultura, in baza conceptului de
ecoconditionalitate;
● stabilirea standardelor pentru respectarea bunelor practici in viticultura, in
baza conceptului de ecoconditionalitate.
● propuneri, la nivelul institutiilor abilitate, a cadrului legal de respectare a
bunelor practici in viticultura, in baza conceptului de ecoconditionalitate
● stabilirea si realizarea Ghidului de bune practici in viticultura, in baza
conceptului de ecoconditionalitate
● stabilirea indicatorilor de monitorizare a respectarii principiilor PAC in
viticultura
Proiect 2.2.5/2/faza 1 5

6. Rezultate privind
Principiile Politicii Agricole Comune
Principiile orientative pentru PAC, politicile de piaţă şi dezvoltare rurală, au fost
stabilite de Consiliul European din Gotteborg din 2001 şi confirmate în Concluziile
Strategiei de la Lisabona de la Thessaloniki din iunie 2003.
Reduse la esenţă sunt:
● reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră, pentru atingerea ţintelor de
competitivitate pe piaţa locală şi globală şi pentru rezolvarea problemelor
legate de mediu. prin cunoaştere şi inovăre ;
● realizarea unor produse de calitate, corespunzatoare cerintelor de piata;
● plantarea numai cu soiuri nobile de calitate, precum si cu unii hibrizi
interspecifici rezultati in urma incrucisarii intre specii ;
● obtinerea informaţiilor necesare monitorizarii potentialului de productie la
nivel de parcela si soi;
● controlul asupra modului in care sunt dirijate si folosite ajutoarele
acordate producatorilor de catre Uniunea Europeana.
Proiect 2.2.5/2/faza 1 6

7. Rezultate privind
Standardele pentru respectarea bunelor practici
agricole relevante pentru viticultura
I. Standarde pentru evitarea eroziunii solului;
II. Standarde pentru menţinerea continutului optim de materie organică în
sol, prin aplicarea unor practici agricole corespunzătoare;
III. Standarde pentru menţinerea structurii solului ;
IV. Standarde pentru menţinerea unui nivel minim de întreţinere a solului;
V. Standarde pentru menţinerea biodiversitatii.
Proiect 2.2.5/2/faza 1 7

8. Rezultate privind
Cadrul legal pentru BCAM
Tipul Trimitere la Aplicabilă
dispoziţiei regulament din anul Tema Obligaţii
BCAM *REGULAMENTUL 2005 Eroziunea Acoperirea minimă a solului
(CE) NR. 1234/2007 solului Gestionarea minimă a terenului
Articolul 5 Terase de reţinere
alineatul (1)
Anexa IV Materiile Recircularea materiei organice
organice din
sol
Structura Utilizarea unor utilaje corespunzătoare
solurilor
Nivelul Protejarea biodiversitatii
minim de Menţinerea particularităţilor topografice
întreţinere Evitarea apariţiei vegetaţiei nedorite
Menţinerea plantaţiilor în condiţii
vegetative bune
2005 Biodiversitate Menţinerea pajistilor
X REGULAMENTUL (CE) NR. 1234/2007 AL CONSILIULUI din 22 octombrie 2007 de instituire a unei organizări
comune a pieţelor agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul
unic OCP”)
Proiect 2.2.5/2/faza 1 8

9. Rezultate privind
BUNELE PRACTICI AGRICOLE SI DE MEDIU
Obiectiv Standard Conditii de Recomandari Indicatorul Procedura de
teren de Control
specifice control
Pante 5-12% Orientarea rândurilor de vii pe - Control vizual –
directia curbelor de nivel. fotografii
Protejarea Managementul Benzi tampon permanente (4-5m
solului minim al latime) de-a lungul cursurilor de
împotriva terenului apa
eroziunii reflectând
Pante >12% Orientarea rândurilor de vitei de - Control vizual –
conditiile
vie sau a pomilor fructiferi pe fotografii
locale
curbele de nivel.
specifice.
Benzi inerbate pe curbele de nivel
între rândurile de vita de vie sau
pomi fructiferi
Benzi tampon permanente (4-5m
latime) de-a lungul cursurilor de
apa.
Proiect 2.2.5/2/faza 1 9

10. Rezultate privind
BUNELE CONDITII AGRICOLE SI DE MEDIU
Obiectiv Standard Recomandari Indicatorul Procedura de
de Control
control
Protectia solului Terase de Îndepartarea teraselor existente numai cu Proces verbal Control vizual -
împotriva retentie autorizatie de autorizare fotografii
eroziunii
Structura solului Utilizare Masini si practici adecvate Calendar al Controale pe
masinilor activitatilor teren, control
adecvate agricole vizual -
Schema fotografii
precipitatiilor
Nivelul minim Pastrarea Elementele de peisaj se vor pastra, fiind necesara Suprafete cu Controale pe
de întretinere a elementelor o autorizatie pentru îndepartarea elementelor de elemente de teren
solului de peisaj peisaj care depasesc urmatoarele praguri: peisaj
Garduri vii (lungime minima 20 m)
Rânduri de copaci (lungime minima de 50 m si
cel putin 5 copaci)
Pâlcuri de padure (100 –2000 m²)
Prevenirea Distrugerea buruienilor si a plantelor Procentajul Control vizual
dezvoltarii si tufelor invazive (ex: ferigi, stuf, suprafetelor fotografii
vegetatiei tufisuri) acoperite cu
nedorite pe vegetatie
terenul nedorita
agricol
Proiect 2.2.5/2/faza 1 10

11. Rezultate privind
Indicatori de monitorizare a performantelor de mediu
Pentru analiza relaţiei dintre practicile aplicate şi nivelul de eficienţă ambientală au fost introdusi
indicatori de urmărire a performanţei de mediu. Măsurând efectele activităţilor agricole, indicatorii de
mediu au rolul de a stimula producătorii agricoli în îmbunătăţirea propriei interacţiuni producţie-mediu,
efectele economice superioare obţinute ducând la crearea unui agroecosistem performant.
Sisteme de evidenţă a intrărilor-ieşirilor
Simbol Nume Conţinut Ţări
AEI Agro-ecological indicators Nutrienţi (NP), pesticide, energie Franţa,Germania
REPRO Repro Nutrienţi (NPK), pesticide, energie Germania
Sursa: Halberg N., Verscuur G., Googlass G., Farm level environmental indicators; are they useful? An overview
of green accounting systems for European farms, în Agriculture, Ecosystems and Environment 105/2005
Proiect 2.2.5/2/faza 1 11

12. Rezultate privind
Indicatori de monitorizare corespunzători cerinţelor de piaţă
Direcţii de impact Explicaţie
Valorea Adăugată Brută în viticultură (VABa) Măsurile de piaţă vor influenţa preţurile agricole, veniturile fermierilor şi în
continuare VABa
Produsul Intern Brut (PIB) VABa este o componentă a PIB
Cursul de schimb euro/leu Afluxul de fonduri comunitare destinate finanţării PAC poate produce unele
modificări ale cursului de echilibru.
Producţia agricolă de bunuri şi servicii (PAB) Modificarea preţurilor agricole va avea impact asupra valorii PAB
Creşterea economică VABa este componentă a PIB, iar creşterea PIB-ului determină creşterea
economică
Productivitate muncii în Modificarea VABa determină implicit modificări ale productivităţii la nivelul
viticultură sectorului
Nivelul de ocupare al forţei de muncă din Modificarea veniturilor exploataţiilor agricole poate determina efecte la nivelul
viticultură ocupării.
Progresul tehnic în viticultură Prin creşterea veniturilor, fermele vor putea să achiziţioneze utililaje şi să
aplice tehnologii moderne care să le permită o creştere a producţiei şi
îmbunătăţirea calităţii produselor
Cantitatea de inputuri folosite (îngrăşăminte Intensificarea producţiei se va face, în principal, prin creşterea consumului de
chimice, semniţe certficate, substanţe substanţe chimice şi îngrăşăminte întrucât în România, în prezent, cantităţile
fitosanitare, etc.) folosite sunt reduse.
Dotarea tehnică a viticulturii Creşterea veniturilor viticultorilor, precum şi dorinţa de a-şi extinde afacerile
vor determina modernizarea tehnică a sectorului viticol
Proiect 2.2.5/2/faza 1 12

13. Rezultate privind
Indicatori de monitorizare privind influenta practicilor tehnologice asupra
proceselor de degradare a solului, aspecte de mediu şi efecte economice
in contextul cerinţelor bunelor practici agricole
Practici Procese de degradare a solului Aspecte asociate
tehnologice privind mediul
Efecte
Erozi- Compac- Reducerea Salinizarea/ Calitatea Emisiile Biodiver- economice
une tare continutului Sodizare apei de gaze sitate
hidrică in materie cu
organica efect
de sera
Acoperirea + [+] + □ + + [+] +
permanentă a solului
(mulci)x
Subsolajul □ (+) □ (+) □ □ □ - /+
Executarea arăturilor □ □ □ □ □ □ □ +
urmărind curbele de
nivel
Zone- tampon + [+] [+] □ + □ + - /+
Terase + □ [+] □ □ □ □ -
+ efect pozitiv observat;
- efect negativ observat;
□ încurajat prin plăţile de agromediu;
Proiect 2.2.5/2/faza 1 13

14. Rezultate privind
Indicatori de monitorizare a mediului
Informaţiile oferite de sistemele de indicatori de mediu rezidă în posibilităţile de
îmbunătăţire a performanţelor ecologice. Indicatorii de monitorizare a ieşirilor urmăresc
emisiile de CO2, metan, nitraţi, energia folosită, eficienţa folosirii acesteia etc. şi
măsoară poluarea exercitată asupra atmosferei, terenurilor şi apelor.
Exemplificare – monitorizarea utilizării azotului
Specificare Balanţa N Eficienţa N Riscul emisiei Eco-punctaj
Indicatori Surplusul de N, kg/ha Eficienţa folosirii N, % Puncte, 0-10 Calcularea
ecopunctajului
pe o scală generală
de la -100 la 100
Mod de Suma eforturilor Diferenţa
IntrariN  IesiriN IntrariN  IesiriN
calcul x100 în kg N/30 – relativă dintre
ha ha Suma ieşirilor rata de fertilizare
în kg N/30 standard definită şi a
adică, suma tuturor intrărilor adică, surplusul de N impartit la N fertilizatorului
N mai puţin N din producţia total aflat in produse actual folosit
vândută şi stocată
Proiect 2.2.5/2/faza 1 14

15. Concluzii
◄ Ecocondiţionalitatea - face parte din politica agricolă comună, având numeroase
implicaţii în ceea ce priveşte conservarea solului si a biodiversităţii.
◄ Exploatarea corectã a terenului viticol conduce la cresterea productivitãtii si la
îmbunãtãtirea calitãtii mediului înconjurãtor. Practicile agricole influenteaza calitatea
mediului. Degradarea solului,fragmentarea habitatelor şi distrugerea faunei sălbatice
pot fi rezultatul unor practici agricole necorespunzătoare. Aceste practici (asociate
standardelor BCAM) s-au dovedit a avea succes în tratarea diverselor aspecte ale
degradării solurilor.
◄Referintele bibliografice specifice pentru cultura vitei de vie, in baza conceptului
de ecoconditionalitate, sunt putine. De o experienţã bogatã, la nivelul UE, privind
aplicarea BCAM in viticultura, beneficiaza unele state membre (Franta, Germania,
etc.), fiind sprijinită punererea în aplicare a cerinţelor de ecocondiţionalitate,
acoperirea globală a tuturor aspectelor normative.
Proiect 2.2.5/2/faza 1 15