1. CONTROLUL INTEGRAT AL POLUĂRII CU
NUTRIENŢI
LN 4873 – RO
WBTF 050327-RO
Derulat de MINISTERUL MEDIULUI ŞI PĂDURILOR
Campanie de conștientizare publică
Etapă – Seminarii locale la nivel de comune
www.inpcp.ro
www.inpcp-campanie.ro
2012

2. Componența echipei de experți de mediu implicată în
campania de conștientizare a proiectului
1. Prof. univ. dr. ing. Vladimir ROJANSCHI - Universitatea Ecologică
din Bucureşti, vrojanschi@gmail.com
2. Conf. univ. dr. Mihaela VASILESCU - Universitatea Ecologică din
Bucureşti,
3. Conf. dr. ing. Horia-Victor HĂLMĂJAN - Universitatea de Științe
Agronomice și Medicină Veterinară din București, hvhalmajan@gmail.com
4. Sef lucrări dr. Giuliano TEVI - Universitatea Ecologică din
Bucureşti, gtevi99@yahoo.com
5. Conf. univ. dr. Florian GRIGORE-RĂDULESCU - Universitatea
Ecologică din Bucureşti, gdflorian@yahoo.com

4. I. Prezentarea proiectului
Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului îl reprezintă acordarea de sprijin
Guvernului României în vederea alinierii la cerinţele Directivei
Nitraţilor a Uniunii Europene prin:
• reducerea poluării cu nutrienţi a corpurilor de apă
• promovarea schimbărilor comportamentale la nivel regional
• sprijin pentru întărirea cadrului de reglementare şi capacităţii
instituţionale
Obiectivul global de mediu este reducerea pe termen lung a poluării cu
nutrienţi a apelor ce se varsă în Dunăre şi Marea Neagră, printr-un
management integrat al solului şi apelor.

5. I. Prezentarea proiectului (2)
Zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi
 Ordinul nr. 241/2005 - prima
desemnare a zonelor vulnerabile
și potențial vulnerabile în
România a fost efectuată de
ICPA împreună cu Administrația
Națională “Apele Române”
 zonele vulnerabile la nitrați
din surse agricole au
reprezentat perimetrele a 255
localități din România,
 O. nr. 1552/2008 - a doua desemnare au reprezentat perimetrele a 1963 localități
din România
 Până la 31 decembrie 2012 – a treia desemnare a zonelor vulnerabile și
potențial vulnerabile în România

6. I. Prezentarea proiectului (3)
Componenta 1: Investiţii la nivel de comună în zone vulnerabile la
nitraţi
investiții integrate în canalizări și stații de epurare, țintind poluarea cu nutrienți din surse sociale
investiție pilot într-o stație de biogaz, ca alternativă la compostarea aerobă a gunoiului de grajd
 sisteme de depozitare și manipulare a gunoiului de grajd și a deșeurilor menajere – la nivel de
comună;
 plantarea perdelelor forestiere cu rol în protecția apelor de suprafață și în prevenirea eroziunii
solului;
 reabilitarea pășunilor;
 acțiuni demonstrative rezultate din îmbunătățirea calității apelor și a condițiilor de igienă;
 promovarea respectării ”Codului de bune practici agricole”
Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html

7. I. Prezentarea proiectului (4)
Componenta 2: Dezvoltarea și consolidarea capacității
instituționale:
• componentă adresată consolidării capacității Ministerului Mediului și
Pădurilor, Administrației Naționale ”Apele Române”, precum și a altor autorități
implicate, la nivel național, regional sau județean, implementarea Directivei Nitrați:
• instruirea diverselor categorii de specialiști, vizite de lucru, schimb de
experiență, etc.
•s-a achiziționat aparatură pentru analize de laborator și în teren, s-a construit
Centru Internațional de Instruire de la Voina (Argeș), este în curs de extindere
rețeaua națională de monitorizare a calității apelor freatice prin construcția unui
număr suplimentar de 115 piezometre
Sursă foto: Ministerul Mediului și Pădurilor, website proiect - http://www.inpcp.ro/ro/page/13/welcome.html

8. I. Prezentarea proiectului (5)
Componenta 3: Campanie de conștientizare publică a proiectului:
• Întâlniri de lucru regionale cu reprezentanți ai autorităților implicate (11
orașe), de ex.: consilii locale, agenții de protecția mediului, autorități bazinale
ale apelor;
• 250 evenimente în localitățile incluse în proiect;
• caravană de promovare a proiectului în localitățile implicate;
• activitate de instruire a autorităților locale, fermierilor și crescătorilor
individuali de animale, cadrelor didactice, preoților, personalului sanitar, etc.
în toate localitățile implicate în proiect (86 localități);
• activităţi de educare a copiilor din localităţile incluse în proiect (86 localităţi).
Etapa actuală
Seminarii locale pentru:
• autorități locale;
• asociații de fermieri sau fermieri individuali;
• cadre didactice, alți lideri din mediul rural, elevi de școală

9. II. Surse de contaminare
Cauzele contaminării:
A. În gospodăriile ţărăneşti B. În agricultură
Dejecții de origine umană sau  Depozitarea gunoiului de
animală grajd pe câmp
 Aplicarea gunoiului de
grajd în perioade interzise
 Utilizare incorectă a
îngrăşămintelor chimice

10. II. Surse de contaminare (2)
Exemplu:
Nitraţi + Nitriți
Microorganisme: bacterii
virusuri, paraziţi şi fungi
provenind din dejecții de
origine umană sau animală.

11. II. Surse de contaminare (3)
Lipsa protecţiei la gura fântânilor facilitează poluarea
ACVIFERULUI FREATIC prin scurgeri directe

12. II. Surse de contaminare (4)
Depozitarea gunoiului de grajd pe câmp

13. II. Surse de contaminare (5)
Aplicarea gunoiului de grajd în perioade interzise

14. II. Surse de contaminare (6)

15. II. Surse de contaminare (7)
Relația dintre apele de suprafață și apele subterane
Direcţia de
curgere
Apa transportă şi transformă Zonă
nesaturată {
compuşii azotului Nivel
hidrostatic
Direcţia de curgere
Direcţia de
curgere
Zonă
nesaturată
Nivel Zonă
hidrostatic nesaturată
Acvifer cu Nivel
nivel liber hidrostatic

16. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării
cu nitraţi
III.1. Legislaţie europeană
Directiva 91/676/CEE privind protecţia apelor împotriva
poluării cauzate de nitraţii proveniţi din surse agricole
Ce-și propune?
 reducerea poluării apelor cu nitrați rezultați din activitatea agricolă;
 prevenirea oricărei noi poluări de acest tip.
Mijloace
 stabilirea zonelor vulnerabile la nitrați și actualizarea periodică a acestora;
 realizarea codurilor de bune practici agricole și aplicarea acestora în mod voluntar
de către agricultori (art. 4 alin. 1 pct. a din Directiva 91/676/CEE );
 în zonele vulnerabile la poluarea cu nitrați aplicarea prevederilor Codului de
bune practici agricole de către fermieri şi producători agricoli este obligatorie
și respectarea anumitor prevederi reprezintă o condiție pentru plata unică pe
suprafață (Ordinul comun 296/2005 MMGA/ 216/2005 MAPDR, Art. 6);
 programe de informare și instruire a fermierilor în vederea aplicării acestor practici
agricole ”prietenoase pentru mediu”.

17. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (2)
III.2. Legislaţie românească
 Legea Mediului – OUG nr. 195/2005
 Legea Apelor – Legea 107/1996
 Legea Fondului Funciar – Legea 18/1991
 Calitatea aerului înconjurător - Legea nr. 104/2011
 Codul Silvic – Legea 46/2008 Valoare maxime admise:
 Nitraţi - 50mg/l
Reglementări privind nitrații
 Nitriţi - 0,5 mg/l
 Amoniu - 0,5 mg/l
 Reglementări pentru apă potabilă
 Reglementări pentru calitatea apelor descărcate în canalizare, în
emisar și eficiența stațiilor de epurare

18. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (3)
HG 974/2004 – amendată în 2012
 „(11). Primăriile întocmesc inventarul tuturor surselor de apă destinată
consumului uman de pe raza unităţilor administrativ-teritoriale cum sunt
fântâni publice, fântâni individuale, izvoare, captări locale – drenuri, foraje
precum şi alte asemenea surse de apă destinate consumului uman, o
actualizează anual şi o raportează autorităţii teritoriale de sănătate
publică.”
 „(2) La evaluarea/inspecţia sanitară a instalaţiilor individuale de apă de
folosinţă publică, a fântânilor publice şi a izvoarelor se utilizează fişa de
evaluare nr. 3, prevăzută în anexa la prezentele norme.
 (6) Primăria va lua toate măsurile necesare, indicate de specialiştii
autorităţii teritoriale de sănătate publică, pentru asigurarea calităţii apei în
situaţia în care valorile pentru parametrii E. coli, enterococi, bacterii
coliforme sunt mai mari decât cele prevăzute în Legea nr. 458/2002,
republicată.
 (7) Populaţia va fi informată asupra calităţii apei prin postarea pe site-ul
autorităţii teritoriale de sănătate publică a raportului judeţean privind
calitatea apei potabile, iar primăria va asigura avertizarea populaţiei la loc
vizibil şi protejat prin afişarea înscrisurilor: „apa este bună de băut”, sau
„apa nu este bună de băut”, sau „apa nu este bună de folosit pentru 18
sugari şi copiii mici”, după caz. ”

19. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (4)
Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică
Informaţii generale: Direcţia de Sănătate Publică.......Numele evaluatorului.......Localitatea.......
Informaţii fântână: Număr consumatori.......Adâncime.......
III. Informaţii pentru evaluarea riscului Risc
1. Există surse de poluare (latrină/grajd/depozit de gunoi/coteţe) Da/ Nu
2. Distanţa între sursa de poluare şi fântână de cel puţin 10m Da/ Nu
3. Pereţii fântânii amenajaţi pentru a preveni orice contaminare exterioară Da / Nu
4. Pereţii fântânii prevăzuţi cu ghizduri cu înălţimea de 70 – 100 cm deasupra solului şi
60 cm sub nivelul acestuia Da/ Nu
5. Este fântâna protejată cu capac? Da/ Nu
6. Este fântâna dotată cu acoperiş? Da/ Nu
7. Este dotată cu găleată proprie/pompă/hidrofor? Da/ Nu
8. Există perimetru de protecţie amenajat în pantă, cimentat sau pavat? Da/ Nu
Dacă există un rezervor
9. Este acoperit şi protejat potrivit cerinţelor de ordin sanitar? Da/ Nu
10. Sunt ventilele protejate? Da/ Nu
19

20. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (5)
Fişa 3. Evaluare/inspecţie sanitară fântână publică
11. Prezintă rezervorul fisuri/spărturi? Da/ Nu
12. Există pierderi în sistemul de distribuţie? Da/ Nu
13. Este pavată şi împrejmuită zona din jur? Da/ Nu
14. Se acumulează apă în jurul rezervorului (este necesară drenarea)? Da/ Nu
15. Există deşeuri solide pe o rază de 10 m în jurul rezervorului? Da/ Nu
16. Este marginea rezervorului fisurată sau erodată? Da/ Nu
17. Există pierderi la robinetul de golire? Da/ Nu
Scorul riscului de contaminare:
- pentru fântâna publică: 6 – 8 = foarte mare; 4 – 5 = mare; 2 – 3 = mediu; 0 – 1 = mic
- pentru instalaţia de apă cu rezervor: 7 – 9 = foarte mare; 5 – 6 = mare; 3 – 4 = mediu; 0 – 2 = mic
IV. Rezultate şi recomandări:
Au fost identificate următoarele puncte cu risc: ..................................................................(nr. 1 - 17)
Măsuri de remediere ..............................................................................................................................
Semnătura medicului /asistentului igienist/inspectorului sanitar .........................................................
Departamentele de supraveghere în sănătate publică şi serviciile de control vor putea adapta
formatul fişelor în funcţie de atribuţii, conţinutul informaţiilor şi scopul pentru care acestea sunt
colectate. 20

21. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (6)
Autorizarea activităţilor
ADMINISTRAȚIA
NAȚIONALĂ APELE
ROMÂNE
11 Administrații Bazinale de
Apă
8 AGENTII REGIONALE
pentru protecţia
mediului
34 AGENȚII JUDEȚENE
pentru protecția
mediului

22. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (7)
Autorizarea activităţilor
FERME
FERME FERME
MAI MULT DE 100 UVM MAI PUȚIN DE 1OO UVM
ACORD DE FĂRĂ
MEDIU ACORD DE MEDIU

23. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (8)
Autorizarea activităţilor
FERME
MAI MULT DE 1OO UVM
OFICIUL DE
STUDII
STUDIU AGROCHIMIC
În acord cu PEDOLOGICE SI
AGROCHIMICE
cerințele
PLAN DE JUDEŢEAN
Acordului de
Mediu MANAGEMENT AL
NUTRIENȚILOR
*Actualizare 4-5 ani
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale este responsabil de actualizarea
Planului de management al nutrienților

24. III. Aspecte privind protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi (9)
FERME
INSTITUTUL
<1OO UVM NATIONAL DE
CERCETARE-
DEZVOLTARE
PENTRU
PEDOLOGIE
AGROCHIMIE SI
PROTECTIA
La nivel de comună MEDIULUI – ICPA
BUCURESTI
Plan cadru de management la nivelul comunei
OSPA adaptează Planul de Management al Nutrienților pentru fiecare ferma
Se actualizează anual

25. IV. Control/analize contaminanți
Analiza apei – Concentraţii Maxim Admise (CMA)
• Cea mai simplă analiză posibilă
1. Se prelevează proba de apă
2. Se introduce banda 2 secunde în apă
3. Se compară cu scara etalon CMA – Nitraţi = 50 mg/l
4. Se interpretează rezultatul CMA – Nitriţi = 0,5 mg/l

26. IV. Control/analize contaminanți (2)
Analiza apei:
 la construcție
 apariția unui nou-născut în familie
Reabilitarea fântânilor publice

27. V. Riscuri pentru sănătate
• Prezenţa NO-3 în apa de fântână
• Methemoglobinemia (MHb) sau
“sindromul copilului albastru” a
fost consemnat în Japonia cu
câteva sute de ani în urmă - Boala
“Kuchikuro” sau boala „gurii
negre”.
• În forma în care boala este
cunoscută în prezent, ea a fost
descrisă pentru prima dată în anul
1945 de către Hunter Comly din
SUA, care a descoperit legătura
dintre consumul apei de fântână cu
o concentraţie mare de nitraţi şi
producerea methemoglobinemiei. Nou născut cu cianoză

28. V. Riscuri pentru sănătate (2)
Cazuri de intoxicaţii acute cu nitraţi prin consumul
apei de fântână în România (1997-2009)
500
400
300
200
100
0
'97 '98 '99 '00 '01 '02 '03 '04 '05 '06 '07 '09
Nr. Cazuri 206 210 171 453 334 234 293 259 215 243 128 89

29. V. Riscuri pentru sănătate (3)
Preparea
laptelui
pentru
bebeluş cu
apă
contaminată
cu nitraţi
Fierberea apei NU elimină nitraţii, ci îi poate concentra!
Tratament de urgenţă: Albastrul de metilen (1-2 mg/kg în
soluţie 1% intravenoasă cu ser fiziologic).

30. VI. Soluții posibile
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
sisteme de
sisteme de AUTORITATEA depozitare
canalizare și PUBLICĂ gunoi de
stații de LOCALĂ grajd și
epurare deșeuri
menajere

31. VI. Soluții posibile (2)
INVESTIŢII ÎN CADRUL
Captare
PROIECTULUI
Pompare
AUTORITATEA Transport apă brută
Staţie de tratare
PUBLICĂ
Râu
Transport apă potabilă
LOCALĂ Înmagazinare
Distribuţie apă
potabilă
oraş/comună/sat
Colectare apă uzată
sisteme de canalizare menajeră
și epurare a apelor Pompare
uzate (9 obiective de Nămol Transport
investiții în 7 localități) Staţie de epurare
Descărcare apă uzată epurată

32. VI. Soluții posibile (3)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
AUTORITATEA
PUBLICĂ
LOCALĂ
sisteme de
depozitare
gunoi de
grajd și
deșeuri
menajere

33. VI. Soluții posibile (4)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
Investiţii la nivel de comună în zonele vulnerabile la nitraţi
 investiţii pentru instalarea unor facilitaţi eficiente de:
 depozitare a gunoiului de grajd la nivel de gospodării individuale;
 colectare a gunoiului de grajd;
 colectare separată a deşeurilor menajere;
 depozitare a gunoiului de grajd la nivel de comună;
 aplicare pe terenurile agricole a compostului rezultat;

34. VI. Soluții posibile (5)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
La nivel de gospodării - platforme individuale
Pana in prezent, un numar de 1.128 de
platforme individuale au fost livrate
fermierilor

35. VI. Soluții posibile (6)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
La nivel de comună
 În primul lot au fost construite 14 platforme în 9 comune desemnate Centre de Demonstrare și
Instruire.
 În cel de-al doilea lot au fost construite și recepționate la terminarea lucrărilor un număr de 17
platforme din cele 18 localități aferente.
Platformă de depozitare a gunoiului de grajd
Craiesti, Mures
Amara, Buzau

36. VI. Soluții posibile (7)
INVESTIŢII ÎN CADRUL PROIECTULUI
La nivel de comună
Furnizarea de echipamente pentru managementul gunoiului de grajd (1)
Sunt livrate comunelor următoarele echipamente:
- încărcătoare frontale;
- tractoare;
- remorci;
- cisterne vidanjă;
- maşini de împrăştiat gunoiul.

37. VI. Soluții posibile (8)
Organizarea sistemului de colectare şi utilizare
a gunoiului de grajd
1. Colectarea şi transportul gunoiului de grajd de către fermieri prin mijloace
proprii

38. VI. Soluții posibile (9)
2. Sistem de colectare şi utilizare a gunoiului de grajd la nivel de comună, utilizând
echipamentele furnizate în cadrul proiectului

39. VI. Soluții posibile (10)
Alte investiţii în cadrul proiectului
Furnizarea de europubele pentru colectarea separată a gunoiului menajer

40. VI. Soluții posibile (11)
Alte investiţii în cadrul proiectului
Perdele forestiere de protecţie
Transpiraţie
afaţa
Supr lui
u
teren
Apă de
suprafaţă Nivelul hidrostatic în
afara sezonului vegetativ
de creştere
Nivelul hidrostatic
în timpul sezonului
de creştere

41. VII. Măsuri de protecţie a mediului
Programul de Acţiune pentru zonele vulnerabile la nitraţi din surse agricole
(aprobat prin Decizia nr. 21130/DC/14.10.2010 a Comisiei Interministeriale pentru
aplicarea Planului de Acţiune pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitraţi din
surse agricole)
 ICPA elaborează un Program pentru informarea, instruirea şi consilierea
agricultorilor în scopul promovării şi punerii în aplicare a:
 Codului de bune practici agricole
 Programelor de acţiune
Programul local de acțiune
 se elaborează pentru fiecare localitate vulnerabilă pe baza PROGRAMULUI-
CADRU și a datelor specifice locale furnizate de ICPA. Programul propus se
supune dezbaterii publice și, după adoptare, se afișează la PRIMĂRIE și se
distribuie fiecărui producător agricol sau fermier pe baza de semnătura (art.
11 Ordin comun 296/2005 MM și 216/2005 MADR)

42. VII. Măsuri de protecţie a mediului (2)
 neaplicarea pe terenul agricol a îngrăşămintelor în perioadele de
interdicţie
 realizarea unor platforme/depozite individuale pentru gunoiul de grajd;
 colectarea şi transportul gunoiului de grajd la depozite comunale la
nivelul unităţii administrativ-teritoriale;

43. VII. Măsuri de protecţie a mediului (3)
 nu se efectuează administrarea îngrăşămintelor chimice şi organice pe
terenurile agricole situate în vecinătatea apelor de suprafaţă:
 minim 1 m pentru terenurile cu pantă de până la 12%;
 minim 3 m pentru terenurile cu pantă de peste 12%
dimensiunea fâşiilor de protecţie a corpurilor de apă în zonele vulnerabile la
poluarea cu nitraţi se specifică de autorităţile administraţiei locale pe baza studiilor
ICPA
 nu se administrează îngrăşăminte chimice şi organice în zonele de
protecţie sanitară şi hidrogeologică pentru captările de apă potabilă
 să nu depășească cantitatea de 170 kg azot substanţă activă/ha provenită
din aplicarea îngrășămintelor organice pe terenul agricol în decursul unui
an (în jur de 40 t gunoi de grajd în funcție de proveniența gunoiului de grajd);

44. VII. Măsuri de protecţie a mediului (4)
 reabilitarea şi modernizarea staţiilor de epurare a apelor uzate existente
 realizarea unor sisteme noi de canalizare şi de epurare a apelor uzate,
adaptate și pentru mediu rural
 monitorizarea depozitelor de deşeuri menajere
 realizarea de perdele forestiere de protecţie
 etanşarea fântânilor și a foselor septice
 schimbarea mentalităţilor

45. VIII. Exercițiu
Chestionar de colectare a informaţiilor
Date despre calitatea apei de fântână
• Fişa prezintă date despre sursa de apă, respectiv: felul
fântânii care a constituit sursa de apă (individuală sau
publică), adâncimea fântânii, dacă fântâna are protecţie
sanitară sau nu, distanţa faţă de latrină, tipul de
îngrăşământ utilizat în grădină (numai îngrăşământ
natural, numai îngrăşământ chimic, ambele
tipuri, pesticide), date privind poluarea chimică, respectiv
concentraţia de nitraţi şi nitriţi determinată în apa de
băut şi metodele de determinare ale acestora, date
privind poluarea microbiologică - prezenţa coliformilor
fecali şi a streptococilor fecali şi metodele de
determinare folosite.

46. VIII. Exercițiu (2)
Ce putem face?
INSPECŢIE SANITARĂ
1. Există o latrină la mai puţin de
10m?
2. Latrina este amplasată pe un
teren mai ridicat decât fântâna?
3. Există o altă sursă de poluare la
mai puţin de 10m: gunoi de grajd
sau gunoi menajer?
4. Sunt supuse contaminării găleata
sau lanţul?
5. Sunt inadecvate înălţimea sau
ghizdul (marginea) fântânii?
46

47. VIII. Exercițiu (3)
Ce putem face?
INSPECŢIE SANITARĂ
6. Este ghizdul fântânii crăpat sau fisurat?
7. Zona betonată, pavată sau pietruită din jurul fântânii este
mai mică de 1 m?
8. Terenul din jur favorizează stagnarea apei la mai puţin de 2
m de fântână?
9. Este fisurată împrejmuirea betonată din jurul fântânii?
10. Sunt pereţii fântânii impermeabilizaţi într-un mod
neadecvat?
11. Este canalul de scurgere crăpat sau spart, favorizând
băltirea apei în jurul fântânii?
12. Este adecvat gardul din jurul fântânii pentru a împiedica
apropierea animalelor? 47

48. VIII. Exercițiu (4)
Ce putem face?
INSTRUCŢIUNI
• Se va desena o fântână cu toate
elementele enumerate în întrebările 1-12,
ajutând proprietarul să identifice şi vizual
elementele de risc.
• Se va răspunde cu DA sau NU la întrebări
şi se va totaliza numărul răspunsurilor
afirmative.
48

49. VIII. Exercițiu (5)
Ce putem face?
INTERPRETAREA REZULTATELOR
49

50. Concluzii (1)
• Informarea și educarea populaţiei
• Evitarea consumului de apă contaminată de către grupurile
vulnerabile: nou născuţi, femei însărcinate, bolnavi, bătrâni
• Igienă în gospodărie
• Depozitarea și utilizarea corectă a gunoiului de grajd
• Forarea unui puţ la o adâncime mai mare, într-un strat freatic
necontaminat
• Utilizarea apei îmbuteliate pentru băut și gătit
• Îndepărtarea nitraţilor din apă prin metode fizice sau chimice
• Conectarea la sisteme publice de aprovizionare cu apă și
canalizare.

51. Concluzii (2)
De ce să compostăm?
Gunoi de Diferite
sau materii COMPOST
grajd
organice
Compostul:
 este un foarte bun fertilizant, cu o compoziție complexă, asigurând
atât necesarul de azot, cât și alte elemente esențiale pentru
creșterea plantelor;
 poate fi împrăştiat numai în perioada de vegetaţie a culturilor;
 scade riscul de eroziune;
 îmbunătăţeşte conţinutul solului în humus;
 creşte capacitatea solului de a reţine apa;
 îmbunătăţeşte rezistenţa plantelor la factorii de stres biotici şi
abiotici.

52. Concluzii (3)
Să folosim îngrăşăminte naturale!
ÎNGRĂŞĂMINTE
NATURALE
Bălegar
Urina
Mustul de gunoi
Tulbureala
PRODUCŢII MAI MARI

53. Vă mulțumesc pentru
participare!