Ghid de bune practici, proiect „Artist si manager cultural la 16 ani”
Upcoming SlideShare
Loading in...5
×
 

Ghid de bune practici, proiect „Artist si manager cultural la 16 ani”

on

  • 1,105 views

Prezentul ghid este un rezultat direct al proiectului Artist şi manager cultural la 16 ani, proiect derulat între iulie 2010 și martie 2011 de Fundaţia Raţiu România în cadrul programului ...

Prezentul ghid este un rezultat direct al proiectului Artist şi manager cultural la 16 ani, proiect derulat între iulie 2010 și martie 2011 de Fundaţia Raţiu România în cadrul programului Tineret în Acțiune (TIA).

Scopul proiectului l-a constituit formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesionişti performanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformala, ghidate de principii europene.

În acest sens au fost pregătiţi 15 elevi din şcoli provenind din sectorul 4 Bucureşti, în vederea dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de: curatoriat, organizare şi management de eveniment.

Ca obiective ale proiectului au fost dezvoltate şi implementate, de către tinerii participanți la proiect, trei micro-proiecte de curatoriat – evenimente culturale (evenimentele „Sectorul tău, atunci şi acum”, „Dragostea în vremea razboiului. 65+`” şi `”Violența în şcoala ta” sunt prezentate în secţiunea a patra a ghidului).

Ghidul cuprinde elemente utilizate cu succes în implementarea proiectului. Prima parte conţine informații privind caracteristicile grupei de vârstă de care au aparținut beneficiarii direcţi ai proiectului (15-18 ani).

Datele teoretice și tehnice, esenţiale ca punct de pornire pentru un proiect de tineret, au fost puse la dispoziție de către colege din cadrul organizației Alternativa Socială şi Capital Uman: Alexandra Gorea, psiholog și trainer GCDF (Global Career Development Facilitator) şi Diana Moga, manager proiecte.

Partea a doua o constituie un sumar al training-urilor care au stat la baza organizarii evenimentelor de către elevi. Training-urile au pornit cu o bază solidă de management de proiect, au continuat cu un training teoretic şi practic de management de eveniment – care s-a axat în mare măsură pe cunoştinţe de management de proiect – şi cu un training de curatoriat şi muzeologie – a cărui desfăşurare s-a bazat pe cunoştinţe de management de proiect şi management de eveniment.

În cea de a treia parte a ghidului sunt prezentate sumar proiectul și micro-proiectele evenimentelor implementate de către tinerii participanţi, pentru o mai bună înţelegere a modului de desfăşurare și, în particular, pentru a oferi o dimensiune acestui gen de proiect.

Obiectivele prezentului ghid îl constituie identificarea principiilor de bază necesare desfăşurării unui proiect și crearea unui model de bază în vederea elaborării de către tineri sau reprezentanţi ai instituțiilor de învăţământ liceal interesați.

Statistics

Views

Total Views
1,105
Views on SlideShare
1,105
Embed Views
0

Actions

Likes
1
Downloads
24
Comments
0

0 Embeds 0

No embeds

Accessibility

Categories

Upload Details

Uploaded via as Adobe PDF

Usage Rights

© All Rights Reserved

Report content

Flagged as inappropriate Flag as inappropriate
Flag as inappropriate

Select your reason for flagging this presentation as inappropriate.

Cancel
  • Full Name Full Name Comment goes here.
    Are you sure you want to
    Your message goes here
    Processing…
Post Comment
Edit your comment

Ghid de bune practici, proiect „Artist si manager cultural la 16 ani” Ghid de bune practici, proiect „Artist si manager cultural la 16 ani” Document Transcript

  • g m l o r e m x q n e xh e u q h i p s u m o ji o t c b u m f j s x sd p f x n t u j s q z qm z j z u g h i d x q xd q s a z s b d e c w ce f q i x b u n e v i vl p r a c t i c i b f bb m c p n k v g b r h ru l v l o d b t r g m gn a l d q x m p j b m fe d u s p c e a f r e j v g w w t j z h g j py q b e o e h x m t h uw b n r e w g w z f g t Studiu de caz: „Artist și manager cultural la 16 ani” 2010-2011 GHID DE BUNE PRACTICI 1
  • Material finanțat de:
  • Ghid de bune practici privind utilizarea instrumentelor de training şi învăţare prin mijloacecreative în proiecte de tineret Cuprins Pagina Introducere 4 PARTEA I: Caracteristicile grupei de vârstă 5 Partea a II-a: Descrierea proiectului 10 PARTEA a III-a: Tehnicile abordate 12 Nivelul 1: Management de proiect 12 Nivelul 2: Managementul evenimentului 18 Nivelul 3: Curatoriat şi muzeologie 23 PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16 27 PARTEA a V-a: Observații și recomandări 30 GHID DE BUNE PRACTICI 3
  • INTRODUCEREPrezentul ghid este un rezultat direct al proiectului Artist şi manager cultural la 16 ani, proiectderulat între iulie 2010 și martie 2011 de Fundaţia Raţiu România în cadrul programului Tineretîn Acțiune (TIA). Scopul proiectului l-a constituit formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesioniştiperformanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformala, ghidate de principii europene. În acest sens au fost pregătiţi 15 elevi din şcoli provenind din sectorul 4 Bucureşti, în vedereadobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de: curatoriat, organizare şi managementde eveniment. Ca obiective ale proiectului au fost dezvoltate şi implementate, de către tinerii participanți laproiect, trei micro-proiecte de curatoriat – evenimente culturale (evenimentele „Sectorul tău,atunci şi acum”, „Dragostea în vremea razboiului. 65+`” şi `”Violența în şcoala ta” sunt prezentateîn secţiunea a patra a ghidului). Ghidul cuprinde elemente utilizate cu succes în implementarea proiectului. Prima parte conţineinformații privind caracteristicile grupei de vârstă de care au aparținut beneficiarii direcţi aiproiectului (15-18 ani). Datele teoretice și tehnice, esenţiale ca punct de pornire pentru un proiectde tineret, au fost puse la dispoziție de către colege din cadrul organizației Alternativa Socială şiCapital Uman: Alexandra Gorea, psiholog și trainer GCDF (Global Career Development Facilitator)şi Diana Moga, manager proiecte. Partea a doua o constituie un sumar al training-urilor care au stat la baza organizarii evenimentelorde către elevi. Training-urile au pornit cu o bază solidă de management de proiect, au continuatcu un training teoretic şi practic de management de eveniment – care s-a axat în mare măsurăpe cunoştinţe de management de proiect – şi cu un training de curatoriat şi muzeologie – a căruidesfăşurare s-a bazat pe cunoştinţe de management de proiect şi management de eveniment. În cea de a treia parte a ghidului sunt prezentate sumar proiectul și micro-proiecteleevenimentelor implementate de către tinerii participanţi, pentru o mai bună înţelegere a moduluide desfăşurare și, în particular, pentru a oferi o dimensiune acestui gen de proiect. Obiectivele prezentului ghid îl constituie identificarea principiilor de bază necesare desfăşurăriiunui proiect și crearea unui model de bază în vederea elaborării de către tineri sau reprezentanţiai instituțiilor de învăţământ liceal interesați. Parteneri: Organizator: Finantator: Parteneri: Organizator: Finantator: Colegiul Național Gheorghe Șincai „Dragostea în vremea rãzboiului. 65+” Violenţa în şcoala ta -un eveniment organizat de liceeni din sectorului 4, București- -un eveniment care pune în discutie situatia actualã a vârstnicilor- duminicã 20 februarie 2011, ora 14.00 duminicã 13 februarie 2011, ora 15.00 Colegiul Național Gheorghe Șincai Clubul Tãranului Calea Șerban Vodă nr. 167, Muzeul Tãranului Român, sector 4, București Soseaua Kiseleff 3, Bucuresti 6 6 Acces: metrou Piata Victoriei4 GHID DE BUNE PRACTICI „Violenţa în şcoala ta” este un eveniment creat în jurul
  • Partea întâi - Caracteristicile grupei de vârstă Alexandra Gorea, Psiholog, Trainer GCDF (Global Career Development Facilitator), Diana Moga Tranziţia de la adolescenţă la adult, un proces complex Tranziţia de la adolescenţă la adult reprezintă un proces complex în care adultul în devenire treceprintr-o serie de schimbări psihologice şi fizice ce îi determină viitorii paşi. Tinerii dependenţi financiar de părinţi acum fac primii paşi înspre independenţa financiară,responsabilitate, independență emoţională. Mai mult, ei îşi asumă noi roluri: cetăţean actival comunităţii, iubit/iubită, părinte sau muncitor. Această perioadă de tranziţie poate fi una dedezvoltare şi reuşite, mai ales atunci când individul are resursele necesare pentru a demara acestproces, ca de exemplu: implicarea în societate, suport din partea familiei, asistenţă financiară şiaccesul la educaţie şi experienţe ce oferă tânărului o fundaţie pentru învăţare activa şi abilităţi deviaţă. Tinerii au potenţial nemărginit şi rolul societăţii este acela de a ghida tânărul şi a-i oferi asistență îna-şi atinge acest potențial. Tânărul, la rândul lui, trebuie să-şi seteze anumite scopuri şi obiective înviaţă şi să accepte ghidarea către ele din partea societăţii. Tânărul adult ştie acum cu precizie care-isunt nevoile şi continuă să caute acele oportunităţi sau contexte care-l ajută să şi le îndeplinească. Valorificarea potențialului și libertatea de alegere Finele liceului reprezintă un punct de turnură pentru tânărul adult, oferindu-i şansa de a-şireevalua potenţialul, dorințele, nevoile şi de a alege un context anume în care să şi le valorifice. În general tinerii ce au ales un liceu de un anumit profil rareori aleg o facultate cu un profildiferit/opus, ceea ce înseamnă că ei au avut capacitatea de a alege corect încă din adolescenţatimpurie. Mai mult, pentru mulţi dintre ei, facultatea reprezintă un context ceva mai specific deînvăţare, în care studentul are oportunităţi nemărginite de studiu dar şi de ocupare a timpului liber.Aceste lucruri îi determină pe tineri să se angajeze în activităţi extracurriculare ce le dezvoltă fiepartea profesională, fie cea persoanală. O parte din tinerii adulţi se angajează în voluntariat, considerând acesta ca fiind o oportunitatede formare atât profesională cât şi personală, alţii prefera să muncească part time pentru a-şisatisface nevoile profesionale. Spre deosebire de adolescentul libertin, rebel şi nonconformist la reguli, tinerii adulţi au nevoiede o mai mare libertate de exprimare, însă împrejmuită oarecum de un context cu reguli fixe - ceeace-i ajută să urmeze acelaşi drum pe care şi l-au ales anterior. Există bineînţeles cazuri în caretinerii adulţi refuză să se supună regulilor şi apar probleme ca abuz de alcool, sarcini nedorite,absenteism şcolar sau consum de droguri. Aceste experienţe nu numai că fac tranziţia de la tânărla adult mai dificilă dar pot avea şi efecte de lungă durată, compromiţând potenţialul tânărului desucces personal şi autoactualizare. Tânărul adult acum nu mai are o aşa mare nevoie de acele relaţii orizontale dezvoltate înperioada adolescenţei şi ştie că poate conta pe propria persoană. Mai mult, este conştient acumde libertatea de alegere şi îşi evaluează alegerile în funcţie de recompense sau consecinţe negative.El acum îşi poate asuma riscul ca unele dintre deciziile lui să fie greşite şi poate, de asemenea, săgăsească în timp util soluţii pragmatice la problemele cu care se confruntă. GHID DE BUNE PRACTICI 5
  • Adolescența Din punct de vedere al stadiilor şi al etapelor dezvoltării psihice umane,vorbim de preadolescență între 10 şi 14 ani, de adolescență între 14 şi20 ani și de postadolescenţă până la 25 de ani. Adolescența (14 – 20 ani), caracterizată fiind de foarte multeschimbări şi transformări atât în plan fizic cât şi în plan psihic, a fostconsiderată de unii autori (J.J. Rousseau) a doua naştere sau unmoment esenţial în dezvoltarea psihică. Dacă ar fi să punctăm câteva aspecte cheie ale dezvoltării psihice înperioada adolescenței aceastea ar fi: - avans cognitiv remarcabil; -depășirea identificării cu părinţii (acum nu se mai rapoartează la aceaștia ci la grupul de la şcoală sau grupul de suport) şi intrarea în scenă a rolului comunităţii/şcolii/grupului de prieteni; -căutarea identităţii de sine, a unicităţii (se cristalizează stima de sine – autocunoaşterea, iubirea de sine, încrederea în sine); -lupta pentru cucerirea independenţei (mai ales emoţionale) şi a autonomiei (luarea propriilor decizii); -construirea unor noi componente ale personalităţii. Mediul şcolar, social şi familial Psihologia contemporană consideră că viaţa psihică este rezultatul unui lung proces de dezvoltarecare este multideterminat şi multicondiționat. Cei trei factori fundamentali ai dezvoltării psihicesunt ereditatea, mediul şi educaţia. Cele două medii care joacă un rol major în viaţa adolescentului sunt mediul şcolar şi cel social(sistemul relaţiilor adolescentului). Noul nivel şcolar, cel al liceului, aduce schimbări esenţialeatât din punct de vedere al conţinuturilor de învăţare (amplificate semnificativ) cât şi din punctde vedere al activităţii mintale a adolescentului. Aceste influenţe, extrem de variate, se răsfrângasupra tututor dimensiunilor fiinţei umane. Însă influenţele exercitate de diversele medii în careexistă adolescentul nu sunt numai favorabile. Niciunul din mediile enumerate mai sus (şcolar,familial, social) nu este total pozitiv sau total negativ. Ceea ce ne face să numim pozitiv şi negativeste dominanța influențelor de un fel sau altul. Astfel că efectele acestor medii pot fi atât pozitive,ducând la investirea tuturor resurselor sufleteşti într-o direcție bună, cu rezultate remarcabile, câtşi negative: dezorientare, blocaj, refuz, deviaţie comportamentală etc. Vom enumera mai jos câteva dintre schimbările apărute în mediul şcolar, mediul social şi în celfamilial: -apariția unor noi discipline diferite de cele din gimnaziu; -cerințe educaţionale multiple; -activități extracurriculare; -noile discipline precum logica şi filozofia, care necesită mari capacităţi de abstractizare sau precum psihologia și economia, care cer înţelegerea unor fenomene foarte complexe; -așteptările profesorilor, diferite faţă de cele ale profesorilor din gimnaziu; -renunțarea din partea familiei la a mai considera adolescentul copil şi acordarea din partea acesteia a unei autonomii şi independențe crescute (este consultat în problemele familiei, i se cere părerea); -creșterea sistemului de relaţii în afara familiei şi a şcolii; - intrarea în contact cu o multitudine de alte medii, diferite de cel şcolar şi cel familial (uneori medii care exerciță o influenţă negativă asupra sa).6 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Dezvoltarea psihică Ar trebui menționate câteva aspecte ale dezvoltării psihice ale adolescentului: particularităţilegândirii, memoriei şi imaginaţiei, comunicarea şi limbajul, afectivitatea și personalitatea. a. Particularităţile gândirii, memoriei şi imaginaţiei: - se desăvârşește stadiul operaţiilor formale (J. Piaget); - operaţiile de gândire sunt pe deplin eliberate de conţinuturile informaţionale cărora li se aplică, se generalizează şi se transferă uşor; deci ele devin fomale (J. Piaget); - raţionamentul ipotetico – deductiv se realizează cu uşurinţă şi domină în activitatea gândirii. M. Reuchlin spunea: „Adolescentul are putinţă să examineze consecinţele ce decurg în mod necesar din ipotezele sale; gândirea formală este şi o gândire ipotetico – deductivă”. Adolescenţii pot construi şiruri lungi de raţionamente pentru a confirma o idee, a fundamenta o teoremă. Aceasta este „vârsta sistemelor abstracte şi a teoriilor”. (P. Osterrieth); - gândirea adolescenţilor poate prelucra un volum mare de informaţii şi operează cu sisteme variate de simboluri; - se dezvoltă un grad foarte ridicat de raţionalizare şi de abstractizare; - gândirea devine logică şi profundă, organizată şi sistematică, riguroasă şi reflexivă, deschisă la nou. „În jurul vârstei de 17- 18 ani, gândirea critică se realizează la parametri înalţi şi permite orientarea independentă în sursele de informare, aderarea la teorii şi explicaţii, testarea şi evaluarea ideilor şi soluriilor elaborate”. (M. Zlate); - creşte volumul memoriei; - domină memoria logică (adolescenții au nevoie să facă legături logice între conţinuturile de învăţare atunci când memorează); - se amplifică, capacităţile de a memora laturile abstracte şi generale ale cunoştinţelor (lucru care permite implicarea în sarcini complexe de învăţare); - creşte caracterul activ al memoriei (identificarea cu uşurinţă a ideilor centrale, ierarhizarea lor, selectarea argumentelor, folosirea celor mai bune strategii etc.); - imaginaţia este caracterizată de autodefinire şi exprimare originală; - imaginaţia creatoare este cea care se manifestă cel mai mult, la un nivel înalt şi caracteristic pentru acest stadiu; - trăirile afective sunt tumultoase (specifice adolescenței) și pot determina o manifestare a imaginaţiei la nivel înalt; - visul de perspectivă, ca formă de imaginație activă şi creatoare, este implicat în cristalizarea idealului de viaţă; - imaginaţia se relevă printr-un grad mare de originalitate şi de personalizare a modurilor sale de exprimare. b. Particularitățile comunicării şi limbajului: - îmbogățirea remarcabilă a limbajului; - utilizarea tehnicii moderne de comunicare; - utilizarea comunicării nonverbale, mult mai nuanţată şi mai bogată (creşte expresivitatea privirii şi limbajul gesturilor este mult mai bogat); - cunoaşterea unor alte limbi; - însuşirea tehnicilor de învăţare rapidă (o dată cu personalizarea stilului de învăţare – fiecare adolescent ştie ce tip de învăţare i să potriveşte mai bine). c. Particularitățile afectivității în adolescenţă: - rezonanță afectivă amplă a tuturor evenimentelor trăite; se trăiesc mai intens şi mai profund emoţii şi sentimente, deși provenite din acelaşi medii ca şi în trecut (de exemplu şcoală şi familia); - emoţii şi sentimente mai nuanţate generate de relaţiilor cu cei din jur: prietenie, admiraţie, GHID DE BUNE PRACTICI 7
  • încredere, dispreţ, ură, invidie etc. - entuziasm juvenil caracteristic (“vivacitate afectivă” – Debesse); - amplificare şi consolidare a unor sentimente cristalizate în stadiile anterioare („creşte emoţionalitatea intelectuală şi socială” – Ursula Șchiopu); - sentimente apărute în cadrul relaţiilor dintre sexe; - grad ridicat de conştientizare a experienţei afective (analiza propriilor sentimente ocupă o cantitate considerabilă de timp); - reglare a conduitelor emoţional – expresive (adolescentul poate manipula voit expresivitatea sa emoţională, putându-se adapta cu uşurinţă la diverse situaţii); - structurare a componentelor morale din structura sentimentelor (se manifestă foarte active nevoile de autoafirmare şi autorealizare, de aceea adolescentul caută tot felul de ocazii / situaţii pentru a-şi testa propriile posibilităţi sau propriile limite); - cristalizare a interesului pentru o viitoare profesie şi pentru identificarea vocaţională (la unii acestea au început la sfârşitul etapei gimnaziului atunci când au ales profilul liceului); - cristalizare a concepţiei despre lume şi viaţă, despre propriul sistem de valori, idealul de viaţă, aspiraţiile pentru viaţa de adult; - manifestare a autonomiei și a independenţei pe care adolescentul le-a cucerit sau spre care tinde; - înclinare spre respingere a tutelei familiei şi construirea destinului propriu (uneori au loc rupturi bruşte şi cu consecinţe ulterioare negative în viaţa de adult). d. Personalitatea adolescentului: - lărgirea foarte mare a relaţiilor sociale; - auto-împlinirea în propriul proces de formare; - intrarea în vâltoarea vieţii reale; - „pentru elevii noştri aventura existenţei personale a început… marea lor educatoare va fi de acum încolo viaţa însăşi” (M. Debesse); - trasformarea personalității într-un ansamblu organizat şi unitar (deşi încă insuficient de consilidat şi armonizat); - formarea unui mod propriu de a înţelege viaţa şi cristalizarea unei concepţii care să îl călăuzească pe adolescent în alegerile pe care le face; - structurarea propriului sistem de valori care îi va sta la baza alegerilor de viaţă şi a comportamentelor; - cristalizarea personalităţii adolescentului şi a modului sau de acţiune datorită rolului major al influenţelor socio – culturale; - conştiinţa apartenenţei la o generaţie: grupul este foarte important pentru adolescent, el având nevoie să fie parte dintr-un grup informal (nu cel formal de la școală); - conturarea unei imagini de sine prin nevoia de autocunoaştere; -dorința de a descoperi propria unicitate şi originalitate şi de a se dezvolta ca persoană autonomă (care îşi propune ţeluri clare; acţionează pentru a le realiza şi mai ales care este resposabilă în legătură cu ceea ce face); - diversitatea căilor de autocunoaştere la care apelează: introspecţie şi autoobservaţie; reverie şi auto – reflecţii; dialog cu familia; relaţiile cu prietenii; compararea cu ceilalţi; implicarea în activităţi diverse (uneori dăunătoare); încercări alternative de roluri şi soluţii (îmbrăcăminte, machiaj, coafură etc.). „Sarcini” de ordin emoţional şi social Adolescența este în primul rând o perioadă de maturizare fizică şi emoţională, perioada în careadolescentul are de îndeplinit în principal „sarcini” de ordin emoţional şi social. Aceste „sarcini”specifice adolescenței sunt:8 GHID DE BUNE PRACTICI
  • • Abordarea relaţiilor cu semenii (de ambele sexe) într-o manieră nouă şi mai matură; • Asumarea unui rol social masculin sau feminin • Acceptarea propriului corp şi folosirea capităţilor fizice în mod corespunzător • Obţinerea independenței emoţionale faţă de părinţi sau faţă de alţi adulţi • Obţinerea (sau lupta pentru obţinerea) independenţei financiare • Alegerea şi pregătirea pentru o anumită profesie • Pregătirea pentru viaţa de familie şi căsătorie (în anumite cazuri) • Dezvoltarea abilităţilor intelectuale • Lupta pentru dezvoltarea unor comportamente dezirabile social • Structurarea unui set de valori şi a unui sistem etic care să îi ghideze comportamentele Dezvoltarea carierei NOICC (The National Occupational Information Coordinating Committee) pune accentul pe treizone ale dezvoltării carierei în ceea ce îi priveşte pe adolescenţi.1. Autocunoaştere• Înţelegerea influenţei unei imagini de sine pozitive• Abilităţi necesare pentru a interacţiona într-un mod pozitiv cu ceilalţi ( fie că sunt colegi, membri ai familiei, autorităţi – profesori etc.)• Înţelegerea impactului pe care îl au modificările apărute în viaţa sa (cele la care ne-am referit mai sus – modificări de ordin fizic (pubertatea), social şi mai ales psihic)2. Explorarea opţiunilor în ceea ce priveşte educaţia şi profesia• Înţelegerea relaţiei dintre realizările educaţionale şi planificarea carierei• Înţelegerea necesităţii unei atitudini pozitive pentru muncă şi învăţare continuă (importanţa privirii acestora ca nişte lucruri pozitive)• Abilităţi de a evalua şi de a interpreta informaţiile legate de oportunităţile de carieră• Abilităţi de pregătire pentru a căuta, obţine, menţine şi pentru a schimba locurile de muncă• Înţelegerea modului în care nevoile şi funcţiile societăţii influenţează natura şi structura unui loc de muncă (vezi recesiunea şi impactul acesteia asupra pieţei de muncă şi mai ales asupra motivaţiei sau atitudinilor oamenilor)3. Planificarea carierei• Abilităţi de luare a deciziilor• Înţelegerea inter-relaționării rolurilor pe care o persoană le are în viaţă (balanța acestor roluri)• Înţelegerea schimbărilor continue în ceea ce priveşte rolurile masculine şi feminine din societate• Abilităţi de planificare a carierei Aşadar este necesar ca adolescenţii să aibă competențe în aceste trei zone menţionate mai sus.Cercetările arată că toate stadiile dezvoltării omului sunt importante. Adolescența a fost descrisă cao perioadă de tranziţie de la copilărie la viaţa de adult. Potrivit lui Erikson, adolescenţii îşi căută cuintensitate propria identitate. Astfel că pericolul major în acest caz îl reprezintă confuzia (identitateversus confuzie). Bibliografie Psihologia vârstelor – Tinca Creţu, Ed. Credis, 2003 Career Counseling – Vernon G. Zunker, Brooks/Cole Publishing Company GHID DE BUNE PRACTICI 9
  • PARTEA a II-a Descrierea proiectului Background proiect Artist și manager cultural la 16 ani În România, consumul de cultură este, fără îndoială, afectat de contextul economic. La nivel naţional, cultura şi arta nu se află printre priorităţile actuale. Majoritatea eforturilor financiare sunt îndreptate către ramurile clasice ale economiei – ramuri care pot stimula investiţiile străine, producţia internă şi consumul. În fiecare an, Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii publică „Barometrul de Consum Cultural”, o analiză cantitativă şi calitativă a „tiparului” consumului de cultură în România. Conform acestui raport, în 2009, rata de consum cultural a scăzut considerabil în comparaţie cu anii precedenţi, atingând un nou nivel minim. Muzeele şi expoziţiile de artă au fost cele mai afectate – o scădere cu 20% a publicului direct interesat, în comparaţie cu anul precedent. Cei care au tăiat vizitele la muzee de pe lista activităţilor sunt tinerii, elevi de liceu sau studenţi. Având în vedere importanța pe care consumul de cultură o are, la nivel individual, această tendinţă poate fi îngrijorătoare. Cu toate acestea, în ultimii ani s-a putut observa o creştere a evenimentelor culturale la nivelul Bucureştiului – de la 40 de evenimente în 2003 la 84 în 2007, tendinţa fiind de creştere. Aceste evenimente au fost organizate preponderent în zonele centrale din Bucureşti, cum ar fi Parcul Herăstrău şi Cişmigiu, în Centrul Istoric. Sectorul 4 din Bucureşti a găzduit în medie aproximativ 7 evenimente culturale pe an în perioada 2003 – 2007, dintr-un total de 255 de evenimente. Accesul la evenimente culturale în sectorul 4 este limitat şi se reduce la parcul Tineretului şi parcul Carol. În plus, sectorul 4 beneficiază doar de Muzeul Tehnologic Dimitrie Leonida, Casa Memorială George Bacovia,Centrul Cultural Nicolae Bălcescu şi o galerie privată, un număr scăzut de obiective culturale, avândîn vedere populaţia numeroasă a acestuia. Se poate concluziona că tinerii şi comunitatea acestui sector în general au un consum scăzut decultură, determinată de un acces limitat la instituţii şi evenimente culturale. Provenind din familiicu venituri scăzute, fără a le fi facilitat accesul la artă şi evenimente culturale, majoritatea tinerilordin sectorul 4 beneficiază exclusiv de acces la sistemul de învăţământ formal, care îi va ajuta să îşidezvolte gândirea pragmatică şi cunoştinţele generale în domeniile de studiu, dar care nu dezvoltacreativitatea. Proiectul vine în completarea educaţiei primite în licee şi îşi propune să dezvolte în beneficiaritocmai acele aptitudini necesare pentru a face faţă într-o piaţă a muncii competitivă, în permanentăschimbare, prin intermediul educaţiei non-formale. Soluţia propusă se constituie într-o serie de training-uri – curatoriat, organizare şi managementde eveniment – în urma cărora beneficiarii vor căpăta cunoștintele necesare implementăriiproprilor proiecte culturale, ce se vor desfăşura la nivelul sectorului 4. Scopul proiectului îl reprezintă formarea unor tineri cu oportunităţi reduse, viitori profesioniştiperformanţi, adaptabili, activi şi creativi, pregătiţi pentru o piaţă de muncă dificil de pătruns, într-un context economic instabil, prin mijloace de educaţie nonformală, ghidate de principii europene.10 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Obiective principale• Pregătirea a 30 elevi în vederea dobândirii unor cunoştinţe teoretice şi abilităţi practice de: project management, curatoriat, organizare şi management de eveniment• Dezvoltarea de către participanţi a 3 proiecte de eveniment• Facilitarea implementării a 3 proiecte realizate de beneficiarii direcţi ai proiectului până în martie 2011 Proiectul încurajează educaţia ca fiind baza dezvoltării personale şi profesionale a elevilor. Înplus, secţiunea aplicativă de managementul proiectelor şi organizare de evenimente, le va oferitinerilor oportunitatea de a dezvolta abilităţi de antreprenoriat care le vor spori şansele deangajare, sau de a demara o afacere pe cont propriu, în viitor.Evenimente create de adolescențiI. „Sectorul tău, atunci și acum”Evenimentul are ca scop punerea în contrast a unor imagini din sectorul 4 din perioada socialistă șiimagini ale acelorași locuri după douăzeci de ani de tranziție către capitalism.5 februarie 2011, 12.00 – 14.00, Sala de festivități a a Colegiului Național Ion CreangăEchipa de proiectLiceeni: Ana Maria Radoveneanu, Loredana Odoroagă, Mihai Draghici, Roxana Rusu, Amal Yaseen,Claudia TudoracheFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana IonițăII. “Dragostea în vremea războiului. 65+”Evenimentul pune în discuție situația actuală a vârstnicilor. Acesta va conţine ca secțiuni„bibliotecavie”, demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate în perioada comunistă şi interbelică. „Biblioteca vie ” cuprinde 3 subiecte - războiul, timpul liber şi dragostea - în cadrul cărora vor intraproiecţiile şi momentele artistice.Momentele artistice sunt reprezentate de două dansuri (can-can şi vals), acestea deschizândultimele două părţi din cadrul expoziţiei (timpul liber şi dragostea).Proiecţiile constau în filmuleţe şi imagini din cele două războaie mondiale, din Bucureştiul Vechiși imagini personale.Organizatorii s-au costumat pentru a ieşi în evidenţă. Vizitatorii au fost primiţi cu ceai şi prăjiturele.13 februarie 2011, 15:00-17:00, Clubul Țăranului, Muzeului Țăranului RomânEchipa de proiectLiceeni: Ana Maria Ghinea, Alexandra Trofin, Cristiana Geolfan, Raluca Radu, Andreea Mihai, AlexOlteanu, Marina MaximFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana IonițăIII. Violenţa în şcoala taEste un eveniment care se bazează pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenți, Muzeul ViolențeiȘcolare, derulat de Fundația Rațiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010.Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violență în școală și a luatîn considerare obiectele rezultate în urma atelierelor ateliere de artă (desen, modelaj, fotografie,colaj şi audio-vizual) din cadrul proiectului Muzeul Violenței.Au fost folosite tehnici teatru de improvizație şi demonstraţii de capoeira.20 februarie 2011, 14.00 – 16.00, Colegiul Național Gheorghe ȘincaiEchipă de proiect:Liceeni: Cristina Dumitrache, Mihai Pârâianu, Gabriela Sima, Anișoara Drumea,Laura Donose, Sabina CărămizaruFundația Rațiu: Cosmin Catană, Alina Teișanu, Andreea Ungureanu, Rareș Crăiuț, Oana Ioniță GHID DE BUNE PRACTICI 11
  • PARTEA a III-a: Tehnicile abordate TRAINING MANAGEMENT DE PROIECT Introducere Mediul informațional ne atinge permanent cu ştiri despre proiecte europene, despre proiecteacademice, proiecte şcolare şi tot felul de alte proiecte. Dar ce este de fapt proiectul şi la cefoloseşte el ? Nu ne vom propune să oferim o definiţie sau o explicaţie exhaustivă, în schimb, la final, speram cătoţi cei care vor parcurge aceste rânduri să poată înţelege importanţa managementului de proiect. „Dacă este adevărat că rata schimbării se va accelera foarte tare […] atunci trebuie să neaşteptăm la o creştere substanţială a numărului organizaţiilor şi sub-organizațiilor create pentruscopuri temporare. Aceasta trecere de la formele permanente la cele ad-hocratice este, în fond,o adaptare vastă şi fundamentală a societăţii la imperativele schimbării sociale de mare rapiditate[…].” Alvin Toffler, 1999 Proiectul reprezintă punerea în practică a unei idei, o transformare sau o schimbare. Cei ceadministrează schimbarea, fie ea personală, economică sau socială, vor fi mai eficienţi cunoscândşi aplicând sistemul de management al proiectelor. Caracteristici Am ales grupa de vârsta 15 – 18, liceenii, ei fiind cei mai expuşi schimbărilor. Înzestraţi cu un setde instrumente de planificare, control şi execuţie, vor face faţă cu brio majorităţii schimbărilor cucare se vor confrunta sau pe care le vor alege în viaţa lor adultă. Scop şi obiective de învăţare, metodologie Scopul cursurilor de management de proiect a fost pregătirea tinerilor pentru a crea şiimplementa, independent, un eveniment. Privit ca un proiect, un eveniment are câteva faze foartebine definite şi mijloace de control pentru o bună administrare. Cursurile de management de proiect au fost susţinute pe parcursul mai multor zile pentru aputea răspunde problemei „timp” cu care se confruntă liceenii. Au fost, astfel, susţinute 8 sesiunide training pe parcursul a 4 zile, sâmbătă şi duminică. Ţinând cont de diminuarea atenţiei în timp şi de durata standard a orelor de clasă din liceu,sesiunile au fost limitate la maxim 90 de minute cu pauze de 20 de minute. Fiecare sesiune are12 GHID DE BUNE PRACTICI
  • obiective specifice de învăţare pentru a putea ajunge, la finalul cursului, la cunoştinţele necesarede implementare şi controlare a unui eveniment. Obiective specifice:• Însuşirea de către toţi participanţii a definiţiei proiectului;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a componentelor şi fazelor proiectului;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţii de stabilire a obiectivelor şi riscurilor;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a instrumentelor de planificare temporală şi financiară a activităţilor;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a fazelor de dezvoltare ale unei echipe de proiect;• Cunoaşterea de către toţi participanţii a modalităţilor de evaluare a rezultatelor unui proiect;• Experimentarea de către toţi participanţii a planificării, implementării şi evaluării unui proiect la scară redusă. S-a ţinut în permanenţă cont de specificul grupului de participanţi. Lucrul cu adolescenţi diferăesenţial de lucrul cu adulţi, în special în privinţa transferului de noi cunoştinţe. Adolescenţii posedăo abilitate deosebită în privinţa deraierii de la subiect. În măsura în care este posibil, vor tinde săcanalizeze conversaţia spre cafenele, terase, hainele colegului, obiceiurile de predare de la şcoalăşi, mai ales, spre muzică. Să nu uităm că atenţia şi recunoaşterea care le sunt acordate pot fi factorimajori de influenţare al procesului de învăţare. Ghidându-ne după ierarhia nevoilor lui Maslow am încercat să oferim, pentru motivare, răspunsnevoilor din ultimele două etaje. I-am încurajat să ia cuvântul încercând să oferim o creştere anivelului stimei de sine, stimulându-i de fiecare dată să aplice soluţii sau răspunsuri noi problemelorprezentate. Dezvoltarea creativităţii fiind unul din obiectivele proiectului nostru, i-am sfătuit defiecare dată să nu aplice soluţii gata făcute ci să-şi construiască propriile răspunsuri şi soluţii,oricât de „nebuneşti” ar părea. Soluţiile descoperite au oferit, de cele mai multe ori, variante noişi inedite de a rezolva problemele cu care s-au confruntat. Soluţiile nefezabile au fost discutate şirefuzate în grup. Metoda învăţării prin descoperire în interiorul grupului de egali a constituit, de asemenea,un factor motivant major al cursurilor livrate în cadrul proiectului. Astfel participanţilor nu le-aufost oferite soluţii la probleme fictive ci le-au fost oferite situaţii reale la care ei au fost nevoiţi sădescopere răspunsuri şi soluţii şi apoi să ia decizii în grup privind fezabilitatea, eficiența financiarăşi implementarea acestora. Ne referim, bineînţeles, la situaţii întâmpinate în cadrul proiectelor şievenimentelor. GHID DE BUNE PRACTICI 13
  • Toolkit Cursurile de Managementul proiectelor s-au desfăşurat după un model care a permis parcurgereainformaţiei într-un mod cât mai eficient din punct de vedere al timpului necesar. Ataşam mai josstructura cursului pentru cei care vor dori să aplice acelaşi format. Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’ Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare Reguli de grup 10 Brainstorming Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare Programul cursului 5 Prezentare Împărţire echipe + logo, slogan 25 Exerciţiu Sesiunea nr: 2 Titlul: Introducere în Management Timp: 1h 30’ Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda Prezentare Logo 10 Discuţie facilitată Introducere PM – Ce este P, Fazele P 10 Discuţie facilitată Scop 15 Discuţie facilitată Obiective 30 Discuţie facilitată + exerciţiu Activităţi 10 Discuţie facilitată Metodologie 10 Discuţie facilitată Jurnal personal 5 Individual Sesiunea nr: 3 Titlul: Planificare Timp: 1h 30‘ Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda Energizer 10 Planificarea activităţilor 20 Brainstorming / prezentare GANTT 30 Prezentare + exerciţiu echipe Analiza SWOT 10 Prezentare SWOT 20 Exerciţiu echipe Sesiunea nr: 4 Titlul: Analiza riscurilor Timp: 1h 20’ Conţinut /activitate Timp (minute) Metoda Energizer 5 Analiza riscurilor 10 Prezentare14 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Extragerea riscurilor din SWOT 20 Exerciţiu echipeMatricea riscurilor 30 Prezentare + exerciţiu echipeSoluţii Riscuri 20 Prezentare + exerciţiu echipeJurnal personal 5 individualSesiunea nr: 5 Titlul: Managementul Echipei Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaEnergizer 5Ce este echipa 10 PrezentareRolurile în echipă 25 BelbinComunicarea în echipă 30 JocFazele de dezvoltare ale echipelor 20 PrezentareSesiunea nr: 6 Titlul: Management financiar Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaEnergizer 5Ce este bugetarea? 5 Brainstorming, prezentareTipuri de buget 10 Discuţie facilitatăFormular Buget, capitole cheltuieli 15 Prezentare, funcţionalitateBugetare 35 ExerciţiuDebriefing 10Sesiunea nr: 7 Titlul: Implementare Timp: 1h 30’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaEnergizer 5Taskuri echipe 5 PrezentareExerciţiu implementare 25Prezentări 15 Prezentare echipeDebriefing 15 Întrebări şi răspunsuriMenţinerea Standardelor 25 Triunghiul echilateralSesiunea nr: 8 Titlul: Evaluare Timp: 1h 20’Conţinut /activitate Timp (minute) MetodaEnergizer 5Ce este Evaluarea 10 Discuţie facilitataCe evaluăm? 15 Discuţie facilitataInstrumente de evaluare 25 Prezentare, ExerciţiuEVALUAREA CURSULUI 25 GHID DE BUNE PRACTICI 15
  • Jocuri de cunoaşterePortretul comunParticipanţilor li se împart câte un marker şi o coală goală de hârtie. Sunt rugaţi să se ridice înpicioare şi să se aşeze în cerc. Participanţii vor desena pe hârtie portretele lor. Împărţiţi procesulschiţării portretelor într-un număr egali de paşi cu numărul de participanţi. După fiecare pasîn schiţarea portretului, coală de hârtie va trece, prin rotaţie, pe la fiecare participant. Astfelparticipanţii vor avea un portret realizat în comun de toţi ceilalţi colegi. La final împărţiţi coalăde hârtie în 3 secţiuni pe care participanţii le vor completă cu Visul lor cel mai mare, ce mai marerealizare a lor şi hobby-ul lor. Astfel se va crea o imagine pozitivă şi haioasă a participanţilor.Expuneţi portretele în sala de curs.Jocuri de coeziune a echipeiBăţul imponderabilfolosiţi o tijă lungă, cel puţin 3 m pentru 10 participanţi, şi uşoară. O undiţă telescopică poatefi folosită dar are inconvenientul de a fi mai subţire la unul din capete. Aşezaţi participanţii pedouă rânduri, față în faţă. Participanţii vor trebui să susţină tija cu un singur deget (indexul mâiniiîndemânatice). Scopul jocului este de a aşeza tija pe pământ în timp ce toţi participanţii ating tijacu degetul. Trainerul va observa încălcarea unicei reguli şi va relua jocul de la început de fiecaredată când aceasta este ignorată. Puteţi începe jocul de la înălţimea bustului. Jocul dezvoltacoordonarea, comunicarea şi spiritul de echipă. Atenţie, jocul poate dura până la 50 de minute.Recomandăm încheierea cu succes a jocului pentru a evita frustrările legate de nereuşită. Trainerultrebuie să evite coordonarea grupului.16 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Jocuri de energizareÎn momentele în care participanţii par absenţi sau obosiţi sau sunt la începutul sesiunilor, ridicaţiparticipanţii în picioare şi încercaţi cu ei câteva activităţi care să stimuleze sistemul cardiorespirator.Happy go roundRugaţi participanţii să se ridice în picioare şi să se aşeze în cerc, foarte aproape unii de alţii. Toţiparticipanții se vor întoarce către dreapta. Vor pune mâinile pe umerii colegului din faţă. Apoitrainerul spune „şi acum, începeţi să masaţi!” Este un joc amuzant şi stimulator care încurajeazăcontactul între participanţi. Observaţi dacă unul sau mai mulţi dintre participanţi sunt reticenţila atingere şi, după caz, restrângeţi durata sau încheiaţi exerciţiul. Exerciţiul poate fi reluat sauprelungit schimbând sensul de rotaţie. Pentru accentuarea grupului de egali, trainerul va intra încerc şi va respecta acelaşi set de reguli ca toţi participanţii.Jocuri de evaluare şi feedbackPânza de păianjenVeţi avea nevoie de un ghem de sfoară de bumbac sau de cânepă. Comunicaţi grupului momentelecele mai frumoase şi momentele care v-au deranjat, împreună cu explicaţia. Nu faceţi referiri lapersoane. Mulţumiţi unei persoane pentru contribuţia personală la curs şi aruncaţi-i ghemul desfoară. Procesul se repetă până când toţi participanţii vor fi prinşi în pânza de păianjen. Puneţiaccentul la sfârşit pe relaţiile dintre participanţi în timpul cursului, similare cu pânză de păianjen. Pentru mai multe jocuri puteţi consulta: http://www.group-games.com/ http://www.ehow.com/info_7903609_energizing-games-kids.html http://www.ehow.com/list_6316982_teambuilding-energizer-games.html Concluzii Participanţii adolescenţi vor reacţiona excelent la o atmosferă destinsă, în care pot contribui şiîn care contribuţia lor este valorificată la nivel de rezultate. De asemenea, regulile de grup va trebuisă fie propuse şi acceptate de fiecare participant la curs iar consecinţele pentru nerespectarearegulilor vor fi idei ale participanţilor. Recomandăm pedepse „dulci” pentru nerespectareapunctualităţii, astfel încât toţi participanţii să savureze câte o bomboană sau o ciocolată cândcineva întârzie iar cursul nu poate începe. Pentru a accentua rezultatele bune ale cursului şi pentru a oferi un sentiment de finalizare alcursului recomandăm ca după sesiunea finală să oferiţi participanţilor un moment de destindere îngrup în afara sălii de curs. O ieşire în parc cu toţi participanţii este excelentă! BibliografieCulegere de metode şi instrumente nonformale ca urmare a Laboratorului de Educaţie Nonformală -Ediţia 2009; 2010Ghidul Trainerului – D. Curteanu, I. Chivu, I. Popa, Ed. Irecson 2005Managementul Proiectelor, Cale spre creşterea competitivităţii – M. Mocanu, C. Schuster; Ed. AllBeck 2001A Guide to the Project Management Body of Knowledge (PMBOK Guide) – Project ManagementInstitute 2000 GHID DE BUNE PRACTICI 17
  • TRAINING MANAGEMENTUL EVENIMENTULUI Introducere Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-au bazat în mare măsură pe cunoştinţele demanagement de proiect. Conceptul de eveniment a fost prezentat participanţilor ca un instrumentcu ajutorul căruia aceştia pot interveni activ în dezvoltarea mediului lor. Subiectul managementulevenimentelor, aşa cum a fost prezentat în cadrul acestui training, s-a concentrat pe crearea şiorganizarea unor evenimente live, fără a fi vorba de evenimente artistice exclusive. Participanţii audezvoltat teoretic şi practic cunoștinţele şi abilităţile necesare pentru a organiza şi derula cu rezultatebune un eveniment de succes. Training-ul a presupus în egală măsură dezvoltarea cunoştinţelor printeorie cât şi prin abordarea practică a evenimentelor. · Definirea şi clasificările evenimentului · Managementul evenimentului · Experienţa. Creativitatea · Evenimentul muzeal. Experienţa muzeală · Publicul · Stakeholderi · Probleme specifice evenimentelor · Registru de risc şi plan de contingenţă · Dosarul de lucru şi formate stas Scop şi obiective Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceelesectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul îl constituie,în principal, alţi tineri din același sector. Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilorposibilitatea să organizeze evenimente culturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel localiniţiative şi proiecte culturale organizate pentru tineri. Obiectivele cursului de management de eveniment sunt următoarele: - Dezvoltarea competențelor specifice managementului de eveniment – de pregătire, derulare şi evaluare a unor evenimente - Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup Structura cursului · Designul şi concepţia expoziţiei · Selectarea exponatelor · Verificarea exponatelor · Alcătuirea bugetului · Marketingul expoziţiei · PR şi comunicare personal Studii de caz · Vizite în locaţii de desfăşurare a unor evenimente · Întâlniri cu curatori şi muzeologi Metode folosite: curs deschis, studii de caz şi exemple practice, metode experienţiale18 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Desfăşurătorul cursului ZIUA 1Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 10’CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE Lucru grup Flipchart, post it,Introducere şi bun venit 10 mare markere, video proiector Lucru grup Flipchart, post it,Prezentarea participanţilor 15 mare markere Lucru grup Flipchart, post it,Aşteptări legate de curs 10 mare markere Video proiector,Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare suporturi de curs printateProgramul cursului 20 Prezentare Video proiector Timp de pauză: 10 minSesiunea nr: 2 Titlul: Managementul evenimentului Timp: 2hCONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACECe este un eveniment? Exerciţiu – Lucru în Flipchart, markere, videoTipuri de evenimente la care am 15 grup mare proiectorparticipat Flipchart, markere, videoManagementul evenimentului 15 Prezentare proiectorManagement Pre eveniment 15 Prezentare Video proiectorExerciţiu de planificare pre Lucru pe 30 Fise echipeeveniment echipeManagement în timpul 15 Prezentare Video proiectorevenimentului Lucru peExerciţiu To do list în timpul echipe. 30 Fișe pe echipeevenimentului Lucru în grup mare Timp de pauză: 20 minSesiunea nr: 3 Titlul: Experienţă. Creativitatea Timp: 2hCONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEManagement post eveniment 15 Prezentare Videoproiector GHID DE BUNE PRACTICI 19
  • Exerciţiu pe Exerciţiu To do list post eveniment 20 Fișe echipe echipe Alcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiector Lucru pe Fișe „Brief eveniment Exerciţiu - bugetul unui eveniment 20 echipe expozițional” Creativitate şi experienţă 15 Prezentare Video proiector Lucru pe Exerciţiu – soluţii design pentru 20 echipe. Fișe individuale evenimente Prezentări Luarea deciziilor. O problemă mare Video proiector, liste 15 Prezentare este suma problemelor mici printate ZIUA 2 Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 1 Timp: 2h CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE Prezentare eveniment şi temele 20 Prezentare de investigație-observație Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe 60 Fișe observaţie, caiete, completarea fiselor echipe pixuri, clip board-uri Discuţii privind concluziile, Lucru în experienţa personală, modalităţi 30 grup mare de îmbunătăţire Timp de pauză: 40 min Sesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 2 Timp: 2h CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE Prezentare eveniment şi temele de 20 Prezentare investigație-observație Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe Fișe observaţie, caiete, 60 completarea fișelor echipe pixuri, clip board-uri Discuţii privind concluziile, Lucru grup experienţa personală, modalităţi 30 mare de îmbunătăţire Timp de pauză: 40 min20 GHID DE BUNE PRACTICI
  • Sesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz în locaţie:Evenimentul 3 Timp: 1h 20‘ CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE Prezentare eveniment şi temele 20 Prezentare de investigație-observație Investigaţie, observaţie, analiza şi Lucru pe 60 Fișe observaţie, caiete, completarea fișelor echipe pixuri, clip board-uri Discuţii privind concluziile, Lucru grup experienţa personală, modalităţi 30 mare de îmbunătăţire BibliografieSilvers, Julia Rutherford, Professional Event Coordination, Wiley Event Management Series, 2003Schafer-Mehdi, Stephan; Organizarea evenimentelor, Editura ALL ANEXE FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 1 1. Faceţi o schiţă cu harta locaţiei 2. Cum este signalectica în locaţie? 3. Cum sunt semnalaţi sponsorii? 4. Care este scopul şi care sunt obiectivele evenimentului (aşa cum reiese de la eveniment, nu cele declarate)? 5. Câte tipuri de participanţi sunt? 6. Ce activităţi premergătoare evenimentului au fost desfăşurate? (minim 20) 7. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului? 8. Care sunt punctele sau zonele principale de interes? 9. Ce elemente de divertisment sunt utilizate sau vor fi utilizate în acest eveniment? 10. Ce subevenimente sau evenimente auxiliare au fost organizate? Numiţi un eveniment auxiliar pe care l-aţi fi organizat. GHID DE BUNE PRACTICI 21
  • FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 2 1. Faceţi o listă cu structurile mobile şi structurile fixe din locaţie. (minim 20 în total) 2. Ce gratuităţi sunt oferite? Ce bunuri şi servicii contra cost? 3. Numiţi trei atracţii din cadrul evenimentului. 4. Care este programul evenimentului? 5. Listaţi minim 20 de elemente de buget (estimativ) 6. Ce activităţi va trebui să fie desfășurate după încheierea evenimentului? (minim 20) 7. Cum a fost gândit planul de acces şi traficul în locaţie? 8. Există o temă principală? Cum este făcută evidentă tema principală? 9. În ce fel (feluri) este încurajată participarea activă a publicului? 10. Care dintre următoarele roluri le are mâncarea în acest eveniment? (justificaţi pe scurt răspunsul): a. Satisface foamea b. Ajută la creşterea atenţiei publiclui c. Îmbunătăţeşte imaginea evenimentului d. Creşte numărul de participanţi e. Face ca oamenii să rămână mai mult la eveniment f. Încurajează interacţiunea g. Este un element suplimentar de divertisment 11. Cât de curate sunt toaletele? FIŞA OBSERVAŢIE EVENIMENT 3 1. Care credeţi că este planul de activităţi al evenimentului pentru momentul prezent? (minim 30 de activităţi) 2. Identificaţi 10 riscuri şi măsuri aferente de contingenţă. 3. Alcătuiţi un check list pentru coordonatorul principal. (minim 20 de elemente) 4. Ce îmbunătăţiri pot fi aduse evenimentului? 5. Cum şi în câte feluri este efectuată comunicarea cu publicul? 6. Ce elemente creează atmosfera evenimentului (ce materiale sunt predominate, gen plastic sau sursele de lumină şi iluminatul?). Ce poate fi îmbunătăţit din punct de vedere al atmosferei evenimentului? 7. Ce anume ne va ajuta să ne amintim de eveniment după ce acesta s-a încheiat? 8. Ce servicii şi/sau ce bunuri sunt oferite în cadrul evenimentului? 9. Care credeţi că sunt aşteptările participanţilor? Au fost împlinite? Care sunt aşteptările voastre (şi dacă au fost împlinite)?22
  • TRAINING CURATORIAT ŞI MUZEOLOGIE Introducere Subiectul training-ului de curatoriat şi muzeologie a fost alegearea voluntarilor responsabilipentru proiectul Artist şi manager cultural la 16 ani. Organizarea şi desfăşurarea training-ului s-aubazat în mare măsură pe cunoştinţele de management de proiect şi pe cele de managementulevenimentului. Scop şi obiective „Training în domeniul curatoriat şi muzeologie” are ca scop pregătirea a 20 tineri provenind dela licee din sectorul 4 Bucureşti, în vederea desfăşurării independente a unor proiecte care au caobiect: arte vizuale, curatoriat şi critică de artă, muzeologie/muzeografie. Proiectul îşi propune organizarea unor echipe de curatori pentru tineri proveniţi din liceelesectorului 4 Bucureşti care să susţină apoi un proiect de curatoriat unde publicul majoritar îlconstituie alţi tineri din sectorul 4. Scopul principal al proiectului este de a oferi tinerilor posibilitatea să organizeze evenimenteculturale pe cont propriu sau să poată sprijini la nivel local,iniţiative şi proiecte culturale organizatepentru tineri. Obiectivele cursului sunt următoarele: • Dezvoltarea competențelor specifice curatorului – de pregătire a expoziţiei, derulare şi evaluare a unor proiecte de curatoriat şi muzeologie • Îmbunătăţirea şi perfecţionarea deprinderilor de comunicare în grup • Dobândirea de cunoştinţe despre managementul expoziţiei Structura cursului · Designul şi concepţia expoziţiei · Selectarea exponatelor · Verificarea exponatelor · Alcătuirea bugetului · Marketingul expoziţiei · PR şi comunicare personal Studii de caz: · Vizite în muzee şi expoziţii personale · Întâlniri cu curatori şi muzeologi Metodele folosite: · Curs deschis · Studii de caz şi exemple practice · Metode experienţiale GHID DE BUNE PRACTICI 23
  • Desfăşurătorul cursului ZIUA 1 Sesiunea nr: 1 Titlul: Introducere Timp: 1h 30’ CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MATERIALE Flipchart, post it, markere, Introducere şi bun venit 10 Lucru grup mare video proiector Prezentarea participanţilor 15 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere Aşteptări legate de curs 10 Lucru grup mare Flipchart, post it, markere Video proiector, suporturi de Scopul şi obiectivele cursului 15 Prezentare curs printate Programul cursului 5 Prezentare Video proiector Timp de pauză: 10 min Sesiunea nr: 2 Titlul: Conceptul şi expoziţia Timp: 2h CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE Ce este o expoziţie? Designul şi Flipchart, markere, 15 Prezentare concepţia expoziţiei video proiector Aspecte specifice unui eveniment Flipchart, markere, expozițional: relaţii, emoţii, analogii 40 Prezentare video proiector etc. Exerciţiu – concept de expoziţie 30 Lucru pe echipe Fișe individuale Selectarea exponatelor 15 Prezentare Video proiector Exerciţiu – alcătuirea liste exponate; Lucru pe optimizarea selecţiei pentru a 20 echipe. Lucru în Fișe individuale comunica teza grup mare Timp de pauză: 20 min Sesiunea nr: 3 Titlul: Management şi marketingul expoziţiei Timp: 1h 30’ CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACE Alcătuirea bugetului 15 Prezentare Video proiector Exercițiu - bugetul unei Fișe „Brief eveniment 30 Lucru pe echipe expoziţii ipotetice expozițional” Marketingul expoziţiei 15 Prezentare Video proiector Exerciţiu – plan de marketing şi eveniment de vernisare 30 Lucru pe echipe Fișe individuale pentru expoziţie ipotetică24 GHID DE BUNE PRACTICI
  • PR şi comunicare Video proiector, liste 15 Prezentarepersonală;``To do list`` printateEvaluare proiecte 45 Lucru în grup mare „Fișa de jurizare”expoziţionale ale colegilor ZIUA 2Sesiunea nr: 4 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial - instituţie privată Timp: 1h 20‘CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEIntroducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 PrezentareVizita o expoziţie 20 PrezentareDiscuţii privind conceptul expoziţiei 10 Lucru grup mare Cataloage, afişe,Discuţii privind publicul/publicurile şi autorii 10 Lucru grup mare pliantelucrărilorDiscuţii privind managementul de proiect al 30 Lucru grup mareexpoziţiei Timp de pauză: 20 minSesiunea nr: 5 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial instituţie publică Timp: 1h 20CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEIntroducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 PrezentareVizita expoziţie 20 Prezentare Lucru grup Cataloage,Discuţii privind conceptul expoziţieiei 10 afişe, mareDiscuţii privind publicul/publicurile şi autorii Lucru grup pliante 10lucrărilor mareDiscuţii privind managementul de proiect al Lucru grup 30expoziţiei mare Timp de pauză: 30 minSesiunea nr: 6 Titlul: Studiu de caz: Proiect curatorial individual/personal de artă Timp: 1h 20‘CONŢINUT /ACTIVITATE TIMP METODA MIJLOACEIntroducere personală curator şi instituţie. Istoric 10 PrezentareVizita expoziţie/atelier 20 Prezentare Lucru grupDiscuţii privind conceptul expoziţieiei 10 Cataloage, mareDiscuţii privind publicul/publicurile şi autorii Lucru grup afişe, pliante 10lucrărilor mareDiscuţii privind managementul de proiect al Lucru grup 30expoziţiei mare GHID DE BUNE PRACTICI 25
  • BibliografieLANG, Caroline; REEVE, John; WOOLLARD, Vicky;The Responsive Museum: Working With Audiences în the Twenty-first Century, Ashgate Pub Co,2006,HEIN, George E.; Learning în the Museum, Routledge, 1998 ANEXE Exemplu fișă Brief eveniment expoziţional Titlul: Muzeul violenţei şcolare Timp de lucru: 8 săptămâni Buget: 10.000 EURO Cerinţe: Publicul Minim 2 exponate interactive Îmbinare exponate lucrări de artă (ex. Fotografii, bricolaj, desen, sculptură-modelaj) şi lucrări cu caracter informativ (panouri, bannere, plinte, audio ghiduri) Exemplu Prezentare proiect de expoziţie Concept/teză curatorială Listă de lucrări cu detalii (minim dimensiune, mediu/material). Enumeraţi maximum 10 lucrări chiar dacă în expoziţie sunt mai mult de zece lucrări. Titlu lucrare Autor Dimensiuni. Mediu Schiţe de amplasament (trebuie ţinut cont de planurile clădirii oferite) Buget estimativ (total general şi categorii de buget) Exemplu Fişa de jurizare Claritatea tezei curatoriale Consumul prin interacţiune Antrenarea prin utilizarea completă a simţurilor Dezvoltarea de relaţii Emoţii Creativitate / colaborare Analogia teatrală: scripting; story telling Dimensiunea vizuală Autenticitatea Varietatea tipurilor de exponate Cât de bine susţin şi reflectă lucrările discursul curatorial Nota finală26 GHID DE BUNE PRACTICI
  • PARTEA a IV-a: Proiectele ale participanţilor din cadrul proiectului AMC16 În cadrul proiectului „Artist şi manager cultural la16 ani”, în baza training-urilor la care auparticipat – management de proiect, coordoarea evenimentelor şi curatoriat şi muzeologie –, tineriiliceeni au conceput, organizat şi desfăşurat, lucrând în trei echipe, trei evenimente expoziţionale. Obiectivele comune ale expoziţiilor/evenimentelor organizate de tineri au fost: participare a cca.300 de oameni (100 / spațiu) la vernisaje/deschidere, conştientizarea problemelor europene lanivel local şi a modului în care sunt reprezentate în comunitate, stimularea la dezbateri în cadrulcomunităţii pe marginea subiectelor expoziţiilor şi stimularea consumului de cultură la nivelulsectorului 4. Participanţii la proiect au organizat trei evenimente culturale, în trei grupuri de lucru. Secţiunea următoare constă într-o enumerare a activităţilor de implementare a proiectelor şi odescriere a fiecărui eveniment în parte, urmate de o serie de observaţii punctuale şi recomandăriprivind modul în care organizarea unor astfel de evenimente poate fi îmbunătăţită. Activităţi derulate în organizarea evenimentului Următoarele activităţi au reprezentat un instrument indispensabil organizării evenimentelorcuratoriale din cadrul proiectului. Cu toate că fiecare eveniment în parte a fost unic, aceastăstructură le-a fost de mare ajutor, servindu-le drept ghid, atât în perioada de planificare, cât şi încea de implementare. Etapele propuse de noi au fost: 1. Identificarea şi contactarea potenţialilor artişti – fiecare echipă a fost responsabilă să îşidefinească un mod de atragere a artiştilor, plecând de la subiectul expoziţiei şi specificul acesteia.Astfel, tinerii au învăţat să interacţioneze cu persoane din diferite medii sociale, având în comunpasiunea pentru artă. 2. Selectarea participanţilor şi a lucrărilor acestora – cele 3 echipe au avut libertatea de a selectalucrările pe care doresc să le expună. Trainerul de la cursul de curatoriat i-a ghidat în alegerilefăcute, însă decizia finală a aparţinut participanţilor. Astfel, participanţii au fost încurajaţi să îşidezvolte simţul critic şi gândirea pragmatică, să poată face alegeri bazate pe criterii clare, coerente– abilităţi care îi vor ajuta în viitor, atât pe plan personal, cât şi profesional. 3. Organizarea propriu-zisă a evenimentelor – această etapă a urmărit aplicarea cunoştinţelorasimilate în timpul training-urilor. Tinerii au planificat propriul eveniment cultural, sub forma unuivernisaj; au definitivat conceptul central al evenimentului, plecând de la subiectul expoziţiei centraleşi specificul operelor de artă selectate; au propus locaţiile pentru desfăşurarea evenimentuluişi, împreună cu echipa de proiect, s-au ocupat de mediatizarea lui. Expoziţiile au atras atenţialocuitorilor sectorului 4 asupra problemelor locale şi a programului Tineret în Acţiune, făcându-levizibile la nivelul comunităţii. Membrii echipei de proiect au contribuit la partea de mediatizare,prin update-uri pe conturile de Facebook şi Twitter, comunicate de presă şi post-uri pe blogul oficialal proiectului. 4. Deschiderea expoziţiei – a fost ultima etapă a proiectelor curatoriale, care s-a concretizat în3 vernisaje. Organizarea expoziţiilor a fost, în sine, rezultatul practic al cunoştinţelor asimilate detineri pe toată durata proiectului şi sunt reprezentative pentru modul în care tinerii au asimilat şiinterpretat toate informaţiile. GHID DE BUNE PRACTICI 27
  • Descrierea evenimentelor *Sectorul tău, atunci şi acum Primul dintre cele trei evenimente a avut ca punct central comunitatea sectorului 4. Participanţiiau avut libertatea de a alege cum vor pune în practică această temă, care va fi conceptul deeveniment, unde va avea loc acesta şi tot ce ţine de organizarea propriu-zisă. Dintre toateevenimentele, acesta a beneficiat de cea mai generoasă temă şi le-a dat tinerilor ocazia săexploreze comunitatea sectorului 4 din perspectivele care i-au interesat cel mai mult. Conceptul deeveniment ales de tineri a fost bazat pe ideea de paralelă între comunitatea sectorului 4 de acum20 de ani şi comunitatea sectorului 4 din prezent. Evenimentul a avut loc în sala de festivităţi a Colegiului Naţional Ion Creangă, cu toate că nua fost varianta lor preferată, prima locaţie vizată fiind staţia de metrou Tineretului. Din păcate,acordul Primăriei Sectorului 4 a venit prea târziu. Evenimentul a înglobat o expoziţie de fotografie,dans contemporan, un teatru de păpuşi, urmat de o sesiune de teatru forum. Ca metoda de educaţie non-formală, teatrul forum este o formă de teatru interactiv, careporneşte de la o situaţie de discriminare în rezolvarea căreia încearcă să implice publicul spectator.Oricine din public poate opri desfăşurarea piesei în orice moment, propunând soluţii de rezolvare,pe care este apoi invitat să le joace chiar el pe scenă. Soluţiile trebuie să ţină cont de capacitateadiscriminatului de a se apăra sau de capacitatea persoanelor din jur de a reacţiona pentru a-lproteja. Una dintre regulile „de fier” ale Teatrului Forum este de a opri înlocuirea elementuluiopresor pentru a concentra atenţia asupra ideii că schimbarea poate şi trebuie să pornească înprimul rând de la noi înşine. *Dragostea în vremea războiului.65+ “Dragostea în vremea războiului. 65+” a pus în discuţie situaţia actuală a vârstnicilor. Principaleleactivităţi ale evenimentului au fost demonstraţii de vals şi can-can, proiecţii de colaje filmate înperioada comunistă şi interbelică, iar punctul culminant a fost reprezantat de cele două sesiunide „bibliotecă vie”. Aceasta este o metodă de educaţie non-formală de mare impact, dar şi oexperienţă personală pătrunzătoare. Locaţia evenimentului a fost Clubul Ţăranului din cadrulMuzeului Ţăranului Roman. Pentru transportul „cărţilor” de la Centrul de îngrijire, până la locaţia evenimentului, a fostînchiriat un autobuz RATB (doi dintre bătrâni erau în scaune cu rotile, iar autobuzele dispun delift pentru pasageri cu dizabilităţi fizice). Echipa a pregătit catalogul de cărţi, însoţit de „recenzii”pentru fiecare „carte”, în care au prezentat pe scurt poveştile bătrânilor. Biblioteca vie funcţionează ca o bibliotecă obişnuită - cititorii vin şi împrumută cărţi pentru operioadă limitată de timp. După ce citesc cărţile, le returnează în bibliotecă şi, dacă vor, pot să maiîmprumute o carte. Există însă două puncte importante: cărţile sunt de fapt fiinţe umane şi intrăîntr-un dialog personal cu cititorul. Cărţile din biblioteca vie sunt oameni reprezentând grupuricare se confruntă sau se pot confrunta cu prejudecăţi sau stereotipuri (de gen, vârstă, educaţie,meserie, etnie, rasă, religie etc.) şi care ar putea fi victime ale discriminării sau excluderii sociale,sau pot fi oameni cu poveşti care ar da cititorului o experienţă unică de învăţare.28 GHID DE BUNE PRACTICI
  • În cazul nostru, bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile au fost „cărţile”, iar invitaţii şi participanţiila proiect au fost „cititorii”. Ca dovadă a impactului acestei metode, trebuie să precizăm că, în urmăacestui eveniment, o parte din tineri şi-au arătat interesul de a se implica în continuare în activităţicare să îi implice pe bătrânii de la Centrul de îngrijire Sf.Vasile. *Violenţa în şcoala ta „Violenţa în şcoala ta” s-a bazat pe rezultatele unui alt proiect cu adolescenţi, Muzeul ViolenţeiŞcolare, derulat de Fundaţia Raţiu în perioada octombrie 2009–iunie 2010. Muzeul Violenţei Şcolareeste un proiect educaţional care a vizat expunerea problemei violenţei şcolare prin încurajareaelevilor să înfrunte această problemă folosind arta ca vehicul conceptual. Şapte licee din Bucureştiau fost implicate în proiect, acesta cuprinzând dezbateri şi ateliere de artă (desen, modelaj,fotografie, colaj şi audio-vizual). În urma acestor activităţi au rezultat produse finite care au putut fiexpuse. Evenimentul „ Violenţa în şcoala ta” a fost creat în jurul conceptului de violenţă în mediulsocial al elevului şi a luat în considerare obiectele rezultate în urma atelierelor menţionate mai sus. Printre activităţi, amintim vernisajul cu exponatele de la Muzeul Violenţei Şcolare, proiecţii defilm şi colaj, demonstraţii de capoeira şi momente de teatru de improvizaţie. Metoda de educaţie non-formală utilizată în cadrul acestui eveniment a fost teatrul deimprovizaţie, cu toate că, iniţial, ea trebuia să fie teatru invizibil. Lăsând pregătirea piesei pentruultimele zile şi, implicit, neavând destul timp să o perfecţioneze, au apelat la teatrul de improvizaţie. Teatrul de improvizaţie este o formă de teatru în care se folosesc tehnici de improvizaţie teatralăpentru a crea dialoguri, scene, cântece sau povestiri. De cele mai multe ori publicul propune undesă se desfăşoare aceste scene, teme sau titluri pentru discursuri şi povestiri sau versuri care să fieintegrate în cântece. Teatrul de improvizaţie presupune de multe ori o relaţie interactivă cu publicul.Trupele de improvizaţie solicită frecvent sugestii din partea publicului, ca o sursă de inspiraţie, iarprin acest mod demonstrează de asemenea că spectacolul lor nu are scenariu. Această suspiciuneplanează adeseori asupra maeștrilor improvizaţiei, ale căror spectacole pot părea atât de detaliate,încât spectatorii pot bănui că scenele au fost planificate. GHID DE BUNE PRACTICI 29
  • Observaţii şi recomandări GENERAL Încă de la bun început, participanţii au pus în practică noţiunile dobândite la training-uri şi au conturatactivităţile principale. Pregătirile pentru eveniment au început fără o planificare riguroasă, însă procesulde organizare s-a consolidat treptat, pe parcursul perioadei de lucru. Cercetarea necesară organizării unuieveniment cu această temă a fost făcută în două rânduri. Prima parte de cercetare a fost făcută chiar laînceputul planificării, la conturarea conceptului de eveniment, şi a constat doar în găsirea unor informaţiigenerale, care să îi ajute în această etapă. Cea de-a doua parte de cercetare a fost mai aprofundată,întrucât a fost necesară pentru implementarea propriu-zisă a planului iniţial. Tema evenimentuluitrebuie să fie pe deplin înţeleasă de toţi organizatorii, iar o cercetare amănunţită le poate oferi mai multemodalităţi de exploatare a acesteia, le va deschide tinerilor posibilitatea de a da frâu liber imaginaţiei,având la baza noţiuni şi exemple concrete. În special în cazul în care evenimentul va avea o componentăde educaţie non-formală, organizatorii trebuie să facă un research temeinic despre metodele specifice,pentru a lua o decizie adecvată tematicii evenimentului şi grupului ţintă de participanţi. LOCAŢIE Locaţia poate fi decisivă pentru succesul sau eşecul unui eveniment. De aceea, atunci când se faceaceastă alegere, este foarte important să se ia în considerare variabile precum: publicul-țintă, tematica şitipul evenimentului, accesul prin mijloacele de transport în comun, dotărilor tehnice necesare, numărulde invitaţi şi nu numai. Trebuie menţionat că, în cazul evenimentelor care s-au desfăşurat în licee, ne-aufost de foarte mare ajutor sprijinul direcţiunii, al firmei de pază şi al diriginţilor elevilor participanţi. PROMOVARE Sarcina promovării evenimentelor a fost împărţită între echipa de proiect şi grupurile de lucru formatedin elevi. Echipa de proiect a mediatizat fiecare eveniment în parte pe blog-ul proiectului, pe pagina deFacebook a Fundaţiei Raţiu România, pe rețelele sociale proprii şi în publicaţii, site-uri şi blog-uri. Tineriiau avut sarcina de a-şi promova evenimentele în licee, astfel încât au apelat la afişe postate în instituţiilede învăţământ, flyere împărţite în zonele unde au urmau să aibă loc evenimentele şi invitaţii oferiteprofesorilor şi directorilor. Invitaţiile au promis mai mult decât s-a făcut (nu s-a dansat vals, nu au fostcursuri de dans etc.). LUCRU ÎN ECHIPĂ Cu toate că tinerii şi-au dezvoltat abilităţile de lucru în echipă, iar unii dintre ei chiar şi de leadership,încă au nevoie de îndrumare. Am remarcat faptul că prezenţa unui lider (fie şi informal), a avut un impactsemnificativ la nivelul time management-ului, organizării şi rezultatelor finale. De aceea considerăm cătrebuie să existe un lider în fiecare grup de lucru, iar în cazul în care nu se remarca niciun membru, calider informal, atunci liderul să fie ales, în mod democratic, de către membrii grupului de lucru. Chiarşi în condiţiile în care există un lider, trebuie să existe un membru al echipei de proiect, responsabil defiecare grup de lucru. Responsabilul de grup se va asigura că sarcinile au fost împărţite în mod adecvat,va superviza comunicarea internă a grupului şi va interveni, la nevoie, în situaţiile conflictuale. Întrucâtnu s-au întâlnit până acum cu proiecte de durată, elevii au avut probleme în gestionarea timpului, multedintre activităţi fiind realizate chiar în săptămâna dinainte de eveniment. Din acest motiv, unele activităţinu au fost îndeplinite aşa cum au fost planificate, iar uneori chiar au fost necesare ajustări de moment şiimprovizaţii. Recomandăm ca responsabilul de grup să urmărească îndeaproape diagrama Gantt şi să seasigure că activităţile se desfăşoară conform planului.30 GHID DE BUNE PRACTICI
  • BibliografieSursă pentru informaţiile privind metodele de educaţie non-formală: „Astăzi este o zi bună pentrunonformal - culegere de metode şi instrumente”, material publicat de ANPCDEFPFinanțator: Direcția Generală Educație și Cultură, Programul Tineret în AcțiuneParteneri: Colegiul Național Gheorghe Șincai, Colegiul Național Ion Creangă, Colegiul NaționalOctav Onicescu, Colegiul Național Mihai Eminescu, Muzeul Național George Enescu, Atelier030202-contemporary art space, JCK – ideas and creation shop, Modernism.ro, Teen PressMulțumiri artiștilor și curatorilor: Cosmin Năsui, Mihai Zgondoiu, Mirela Trăistaru, Olivia Nițiș,Andreea Micu, Mariana Petrescu, Laurent Pernel.Voluntari echipa de proiect: Alina Teișanu, manager proiect, Andreea Ungureanu, coordonatorcomunicareTraineri: Rareș Crăiuț, Cosmin CatanăParteneri tradiționali fundație: Modernism - platformă de promovare a artei contemporane,JCK - butic de creație, Bestcom - casă de traduceri, Calendar evenimente - platformă de comunicareși promovare GHID DE BUNE PRACTICI 31
  • Ghid de bune practici Studiile recente demonstrează că ştiinţele umane şi sociale, inclusiv studiul artei, ajută la dezvoltarea imaginaţiei, a creativităţii, a toleranţei, asertivităţii şi a iniţiativei personale. În acest context, importanța culturii în formarea adolescenţilor devine evidentă, întrucât facilitează dezvoltarea unor indivizi activi, cu valori bine definite, viitori lideri în domeniile lor de activitate. FUNDAŢIA RAŢIU ROMÂNIA, BUCUREŞTI Implicare socială prin artă. http://www.fundatiaratiuromania.eu Twitter: http://twitter.com/Ratiu Facebook: http://www.facebook.com/ FundatiaRatiuRomania32 GHID DE BUNE PRACTICI