Valoarea adăugată de sectorul de IT (software si servcii) la PIB-ul României a ajuns la 3,066 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 21% comparativ cu 2014, conform datelor ANIS. Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunități pentru furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol și gaze, energie și telecomunicații. Investițiile în modernizare sunt de natură să conducă la creșterea oportunităților pentru IT, în special în tranporturi si utilități. În acest articol fac o analiza a industriei de IT din Romania.

1. 1
Constantin Măgdălina,Expert
TendințeșiTehnologiiEmergente
Industria de IT își accelerează creșterea
Autor: Constantin Măgdălina, Expert, tendințe și tehnologii emergente
I. Piața de software și servicii de IT
Valoarea adăugată de sectorul de IT&C la PIB-ul României a ajuns la 9,8 miliarde de euro în 2015. Astfel,
după ce s-a dublat față de 2012, acum a depășit contribuția industriei la PIB și este la mică distanță de
cea a comerțului. În 2015 sectorul de IT&C a avut o creștere mai rapidă decât a tuturor sectoarelor
economice – 12,5% comparativ cu 2014 – și a avut a doua cea mai mare contribuție la creșterea
economică a României de 3,7%.
În acest context, valoarea adăugată de sectorul de IT (software si servcii) la PIB-ul României a ajuns la
3,066 miliarde de euro în 2015, în creștere cu 21% comparativ cu 2014, conform datelor ANIS.
Software – Se estimează că piața internă de software (fără export) va crește cu 6,7%, ajungând la 425
milioane euro în 2016, depașind nivelul de 398 milioane euro din 2015. Pe termen mediu, se așteptă o
creștere semnificativă, cu un CAGR de 8,4% în perioada 2016-2020, ceea ce va face ca valoarea pieței
să urce la 648 milioane euro în 2020.
Serviciile de IT –Se estimează că piața internă a serviciilor de IT va crește de la 593 milioane euro în
2016 la 972 milioane euro în 2020, ceea ce corespunde unui CAGR de 8,5%. Soluțiile de cloud și
adoptarea outsourcing-ului de către companiile locale vor genera extinderea segmentului serviciilor, care
va completa sursele consacrate de venituri cum sunt consultanța și integrarea sistemelor.
Descriere 2013 2014 2015 2016E 2017P 2018P 2019P 2020P
Valoareapieței de IT [Miliarde euro] 2,152 2,548 3,066 3,616 4,211 4,834 5,495 6,000
Valoareapieței de IT [rata de crestereanuala] 15% 18% 21% 17% 16% 15% 14% 14%
Valoareapieței interne de IT [Milioane euro] 897 953 991 1,036 1,154 1,314 1,482 1,620
Vânzări software [Milioane euro] 335 370 398 425 485 499 607 648
Vânzăriservicii de IT [Milioane euro] 562 583 593 611 669 815 875 972
Sursa:Software and IT Services in Romania 2016 - ANIS, Romania Information TechnologyReport Q3 2016 - BMI
(E/P = estimat/prognoză)
Piața de aplicații tip ERP și CRM pentru companii are un potențial considerabil, iar furnizorii de soluții
cloud cu costuri mai mici ar putea câștiga cotă de piață prin valorificarea acestei oportunități. Penetrarea
relativ scăzută a aplicațiilor pentru companii reprezintă o oportunitate pentru furnizori, iar creșterea ar
putea fi deosebit de puternică pe măsură ce soluțiile ERP și CRM sunt tot mai adoptate în piață.
II. Pepiniera de talente
În România, există aproximativ 100.000 de specialiști în sectorul de IT la nivel național. Învățământul
tehnic include 5 universități politehnice de top, 59 de facultăți de stat și 174 facultăți private. Universitățile
românești au fost în top 3 al Design Competition IEEE în fiecare an, începând cu 2001. Numărul de
ingineri pe cap de locuitor este mai mare în România decât în SUA, India, China sau Rusia. 27% din
studenții la facultate și masterat încep obținerea certificărilor tehniceîn timpul studiilor.
România se află în top 10 la nivel global în ce privește numărul de specialiști IT certificați, iaraproximativ
98% dintre specialiștii de IT vorbesc engleza. Acest lucru recomandă România ca un hot spot pentru
dezvoltarea rapidă a sectorului IT în următoarele decenii.

2. 2
Constantin Măgdălina,Expert
TendințeșiTehnologiiEmergente
Bucureștiul ocupă prima poziție în industria IT din România cu 56% din numărul total de angajați. Un
umăr de 27 dintre cele mai mari 30 de companii de software și servicii de IT sunt prezente în București.
Orașul aduce împreună companii locale, integratori și furnizori de soluții, precum și centrele de suport și
cercetare ale companiilor multinaționale (SSC). Bucureștiul furnizează aproximativ 2000 absolvenți
specializați în IT pe an și a urcat în top 100 orașe pentru outsourcing din clasamentul Tholon de pe locul
44 în 2013 pe locul 40 în 2014.
După București, Cluj-Napoca este al doilea orașdin România după numărul companiilor de software și de
servicii de IT. Numeroase corporații au deschis noi centre de cercetare și dezvoltare sau le-au extins pe
cele existente. În urmă cu 4 ani Cluj-Napoca a fost unul dintre punctele fierbinți din România pentru
serviciile de IT și BPO. Cu 1700 absolvenți de IT, Cluj-Napoca oferă a doua cea mai bogată pepinieră de
absolvenți din România.
Timișoara rămâne un centru important de IT din România, însă Iașiulse află acum în ascensiune
puternică, după ce a fost considerat în 2013 al doilea cluster-ul local IT din România după Cuj-Napoca.
Alte hub-uri cu importante resurse de specialiști și cu potențial de creștere sunt Târgu Mureș, Sibiu,
Brașov, Craiova și Pitești.
România este bine poziționată pentru a beneficia de regionalizarea a pieței de cloud computing, datorită
infrastructurii puternice, costurilor reduse și mai ales datorită forței de muncă calificate. Un procent mare
de specialiști de IT sunt dezvoltatori de software (55%), urmați de cei cu competențe tehnice relevante
pentru suport (15%) și de testeri pentru asigurarea calității (9%).

3. 3
Constantin Măgdălina,Expert
TendințeșiTehnologiiEmergente
Un avantaj suplimentar al țării este reprezentat de limbajele de programare diversificate și foarte solicitate
pe care experții români le stăpânesc: Java (28%), PHP (15%), NET C # (15%), și C / C ++ (12%), sunt
cele mai des întâlnite dintre limbajele de programare și de expertiză. Specialiștii IT sunt interesați să
obțină certificări internaționale, precum: Linux, Cisco, Microsoft, Oracle, Sun, ISTQB, OMO, CBAP. Cu
toate că România își propune să fie un centru IT regional, pepiniera de talente nu pare să furnizeze
numărul de speciliști necesar atingerii acestui obiectiv. Cei peste 7.000 de absolvenți IT sunt totuși
insuficienți pentru a acoperi nevoile pieței. Acest deficit se poate adânci pe termen mai lungpe masură ce
specialiștii migrează spre alte părți ale UE în căutarea unui salariu mai mare și a unor oportunități mai
bune de angajare.
III. Segmentele industriei și competiția
a. SOFTWARE
Software pentru companii: Piața românească de enterprise software este matură ca oconsecință a
integrării în economia europeană – ratele de penetrare rămân însă semnificativ mai mici decât cele din
Europa de Vest, precum și cele din piețele lider din Europa Centrală și de Est, cum este Republica Cehă.
Oportunitatea reprezentată de enterprise software în România rămâne concentrată pe ERP, CRM și
managementul lanțului de aprovizionare (SCM).Cele mai recente date pentru 2015 arată că ratele de
adopție în rândul întreprinderilor mari și cele mici-și-mijlocii din România (IMM-uri) sunt sub media Uniunii
Europene (28 țari), atât pentru ERP cât și pentru CRM. În unele cazuri, diferența a fost deosebit de mare,
inclusiv pentru penetrarea aplicațiilor tip ERP la nivelul companiilor mici-și-mijlocii și a celor tip CRM la
nivelul companiilor mari.
Cloud computing:România este o piață mică în comparație cu cea mai mare parte a Europei, dar este în
curs de dezvoltare rapidă. Deși presiunea pe preț este de așteptat să fie intensă din cauza sensibilității
pieței la preț în general, potențialul rămâne semnificativ. Creșterea rapidă a adopției este susținută de
calitatea ridicată și infrastructura extinsă. Se estimează că totalul cheltuielilor de cloud computing în
România va crește cu o rata medie anuală de 17,4% în perioada 2016-2020, până la 69 de milioane de
euro.
SaaS: Potrivit datelor Eurostat România se încadrează în spatele colegilor din Europa Centrală și de Est.
În 2014, doar 5% din întreprinderile nefinanciare din România, cu 10 sau mai mulți angajați, au adoptat
cel puțin un serviciu de cloud (această cifră include, de asemenea, servicii de infrastructură și de
platformă).
IaaS/PaaS: În ceea ce privește adoptarea Infrastructure-as-a-Service (IaaS) / Platform-as-a-Service
(PaaS), datele arată că stocarea fișierelor și hostingul bazelor de date au fost cele mai comune servicii în
2014, accesate de aproximativ o treime din companiile care folosesc soluțiile cloud, în timp ce doar 19%
dintre companiile ce utilizeză soluții cloud din România folosesc cloud computing pentru aplicațiile proprii.
Acest lucru ar putea fi o oportunitate pe termen mediu.
b. SERVICII DE IT
Este estimatcăpiața internă a serviciilor de IT va crește de la 593 milioane euro în 2016 la 972 milioane
euro în 2020, ceea ce corespunde unui CAGR de 8,5%.Industria serviciilor de IT va fi segmentul fanion al
pieței de IT pe termen mediu, ca urmare a creșterii continue în externalizarea și adoptarea mai largă a
serviciilor de cloud computing în rândul utilizatorilor finali din România, atât în sectorul privat cât și cel
public. Cheia acestei tendințe este cererea internă generată de companii și investițiile guvernamentale în
societatea informațională. Un alt factor va fi outsourcing-ul și potențialul de creștere semnificativă a cloud
computing-uluiîn România, în cazul în care sunt puse în aplicare reglementările UE pentru securitatea
datelor.

4. 4
Constantin Măgdălina,Expert
TendințeșiTehnologiiEmergente
Fondurile UE vor continua să finanțeze cheltuielile pentru serviciile de IT, deoarece România mai are de
parcurs etape pe calea integrării complete. Guvernul a analizat accesarea fondurilor structurale ale UE
pentru a permite derularea proiectelor de IT care să ajute la generarea de investiții și la sprijinirea piaței.
Autoritățile locale sunt, de asemenea, beneficiarii fondurilor UE și reprezintă o verticală importantă a
cheltuielilor pe servicii de IT.
IV. Oportunități și factori de creștere
Prognoza pentru venitul pe familie prevede o evoluție constant ascendentă pe scala veniturilor în
România, pe termen mediu, ceea ce va permite vânzătorilor de PC-uri să țintească vânzări mai mari, și,
eventual, să beneficieze de cicluri de înlocuire mai scurte.
Actualizarea Agendei Digitale pentru România 2014-2020 include un buget de 2,4 miliarde euro pentru
investiții în IT, dintre care este de așteptat ca 850 milioane să fie asigurate din Programul Operațional
European: 495 milioane euro sunt alocate pentru dezvoltare de broadband; 100 milioane euro pentru e-
guvernare și interoperabilitate; 85 milioane euro pentru IT în educație; 50 milioane euro pentru IT, în
domeniul asistenței medicale; 30 milioane euro pentru cloud computing și social media; și 15 milioane
euro pentru IT în cultură.
Adoptarea politicilor europene este de așteptat să faciliteze creșterea economică nu numai în
outsourcing, unde România este un lider regional, dar și în serviciile IT mai avansate, cum ar fi cloud
computing. Cu toate că într-o fază incipientă de dezvoltare, piața de ERP a raportat o creștere de 20% și
pare să rămână o oportunitate majoră pe măsură întreprinderile investesc în măsuri de optimizare a
costurilor cu scopul modernizării și creșterii competitivității la nivel european.
Modernizarea sectoarelor economice cheie din România va oferi în continuare oportunități pentru
furnizorii din sectorul de IT în domeniul bancar, petrol și gaze, energie și telecomunicații. Investițiile în
modernizare sunt de natură să conducă la creșterea oportunităților pentru IT, în special în transporturi și
utilități.
Despre Constantin Măgdălina
Constantin Măgdălina are o experienţă profesională de 8 ani, timp în care a lucrat la companii multinaţionale, atât în ţară cât şi în străinătate.
Constantin are un Master în Marketing şi Comunicare la Academia de Studii Economice Bucureşti. Este certificat Lean Six Sigma şi ITIL (IT
Information Library®) ceea ce-i facilitează o bună înţelegere a proceselor şi transformărilor din cadrul organizaţiilor. Pede altă parte certificarea
obţinută de la Chartered Institute of Marketing îi completează expertiza de business. În cei peste 4 ani de activitate la EY a iniţiat şi coordonat
studii ce analizau aspecte legate de mediul de afaceri din România. Printre acestea se află previziunile economice de creştere ale firmelor în
2013-2016, managementul cunoştinţelor, experienţa de cumpărare în era consumatorilor digitali, social media și mediul de afaceri românesc,
utilizarea dispozitivelor mobile în România. Este autor a numeroase articole cu teme legate de inovaţie, eficientizarea proceselor de afaceri,
social media, transformarea digitală, tendinţe şi tehnologii emergente. Este invitat că vorbitor la numeroase evenimente şi conferinţe de
business.