1. Promovarea excelenţei în educaţia
profesorilor VET în Finlanda
Promoting excellence in VET teacher education in Finland
Tipul vizitei: VET
21 – 25 mai 2012
Organizator: HAMK University of Applied Sciences,
Vocational Teacher Education Unit, Hämeenlinna, Finland
Stănescu Viorica
inspector de fizică, I.S.M.B.
Category of themes: Support initial and continuous training of teachers,
trainers and education and training institutions’ managers
Vizita de studiu 181: http://www.cedefop.europa.eu/EN/Files/4097_multi.pdf
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL
VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
2. Programul de Învăţare pe Tot
Parcursul vieţii (LLP)
• Programul Sectorial Comenius: Comenius
Mobilităţi profesori, mobilitati elevi
• Programul Sectorial Erasmus
• Programul Sectorial Leonardo da Vinci
• Programul Sectorial Grundtvig
• Programul Transversal, Activitatea cheie
1.1 Vizite de Studiu
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL
VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 2
3. http://www.llp-ro.ro/userfiles/Apel_2012_VS.pdf
PROGRAMUL TRANSVERSAL
Activitatea cheie 1.1. – Vizite de studiu
pentru factori de decizie din domeniul
educatiei si formarii profesionale
• DEPUNEREA CANDIDATURII:
Formularul de candidatura pentru Vizite de
Studiu se va completa în varianta online pe
site-ul CEDEFOP
http://studyvisits.cedefop.europa.eu/
din momentul lansării fiecăreia dintre rundele
de candidatură (în una din limbile: engleza,
franceza, germana sau spaniola).
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 3
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
4. Teme abordate în cadrul
vizitei de studiu
• profesor de educaţie profesională în Finlanda,
metodele şi instrumentele sale, cadre didactice
pentru educaţia elevilor cu nevoi speciale, consilieri
de orientare de educaţie;
• reţele profesionale şi procese profesionale de
învăţare (în practică);
• medii diferite de învăţare, utilizate în mai multe
moduri;
• sistem de calificări bazate pe competenţe pentru
adulţi şi demonstraţii de abilităţi pentru tinerii din
VET;
• Perspective de import / export de formare în UE.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 4
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
5. Activităţi desfăşurate în cursul
vizitei de studiu
• Întâlnire cu specialişti VET, cu formatori de cadre
didactice şi de studenţi;
• Vizitarea unor instituţii regionale de educaţie şi
formare profesională şi a unor centre de educare a
adulţilor;
• Schimb educaţional de idei, import / export de idei;
• Observarea unor demonstraţii de competenţe la
locul de muncă;
• Discutarea despre învăţământul profesional cu nevoi
speciale;
• Observarea unor procese educaţionale de tip e-
learning şi discutarea despre acestea;
• Participarea la ateliere de lucru.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 5
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
6. Structura
educaţiei
în
Finlanda
Educaţie de bază, învăţământ
obligatoriu 9 clase, 7-16 ani
Liceu: Programa este
planificată pentru trei ani, este
posibil să se termine în doi ani,
sau maximum patru ani,
de obicei; elevii au 16-19 de ani.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 6
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
7. Educaţia formală
în FINLANDA
ISCED-classification 1997
0 Pre-primary education
1–2 Primary education or lower
secondary education
3 Upper secondary education
4 Post-secondary non-tertiary
education
5 First stage of tertiary education
6 Second stage of tertiary education
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 7
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
8. Evaluarea sistemului de educaţie
• Activităţile furnizorilor de educaţie sunt ghidate de obiectivele
stabilite în legislaţie şi de programele naţionale de bază.
• Sistemul se bazează pe competenţa cadrelor didactice si pe
eforturile acestora de a îndeplini obiectivele stabilite în planul
de învăţământ.
• Furnizorii de educaţie sunt responsabili de autoevaluarea
educaţiei care o furnizează şi participă la evaluările naţionale şi
internaţionale.
• Vizitele de inspectie în scoli, efectuate de către autorităţile de
stat, au fost abandonate.
• Consiliul pentru Educaţie, Ministerul Educaţiei şi Culturii este
responsabil pentru planificarea, coordonarea, gestionarea şi
dezvoltarea si evaluarea educaţiei de bază, în învătământul
general şi profesional secundar superior, precum şi pentru
educaţia şi formarea adulţilor.
• Politehnica şi universităţile sunt responsabile pentru evaluarea
propriilor rezultate, în acest sens, ei primesc sprijin din partea
Consiliului Superior de evaluare în educaţie.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 8
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
9. Structura anului şcolar
• Anul şcolar cuprinde 190 de zile între
mijlocul lunii august şi începutul lunii iunie a
anului următor.
• O zi de scoala poate consta din mai mult de
cinci lecţii, maxim şapte ore pe zi.
• De obicei, o lectie durează 60 de minute (cel
puţin 45 de minute lecţie şi timpul rămas
este folosit pentru o pauză).
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 9
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
10. Clasele de elevi
• Nu există reglementări privind clasa de mărime, cu
excepţia celei pentru nevoi speciale de educaţie,
caz în care numărul maxim de elevi este de 6-10,
(în funcţie de nevoile lor speciale).
• În mod normal, clasele sunt formate din elevi de
aceeaşi vârstă. Atunci când este cazul, se lucrează
cu elevi de vârste diferite, în special în şcolile mici.
Elevii din primele sase clase au acelaşi profesor
pentru mai multe discipline, însă unele discipline
(cum ar fi: artele vizuale, muzică şi educaţie fizică)
sunt predate de profesori specializati.
• Elevii din “clasele” 7-9 au profesori pentru aproape
fiecare disciplină.
• 2% scoli private.
http://eacea.ec.europa.eu/education/eurydice/documents/eurybase/national_summary_sheets/047_FI_EN.pdf
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 10
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
11. Cum devii profesor în Finlanda?
Cerinţe riguroase de admitere:
- minim diplomă de licenţă “Bachelor’s
degree” (pentru a deveni profesor VET este
nevoie de trei până la cinci ani de experienţă
relevantă de muncă, în funcţie de domeniul
profesional);
- rezultate relevante la liceu şi activităţi
extraşcolare;
- examen scris;
- demonstrarea abilităţilor sociale şi de
comunicare;
- interviu.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 11
12. Personal didactic în Finlanda
- Cadre didactice pentru clasele 1-6;
- Profesori pentru discipline de bază
(clasele 7-9 şi licee);
- Profesorii de discipline profesionale
(UAS, VET, instituţii de adulţi);
- Cadrele didactice care furnizează
educaţie pentru elevi cu nevoi
speciale;
- Consilieri de orientare.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 12
13. Formare initială a profesorilor
• Programele de pregătire a cadrelor didactice se
concentrează pe instruirea în domeniul educaţiei şi
pentru întelegerea profundă a conţinutului
ştiinţific al disciplinelor pe care le va preda.
• În programele de formare a profesorilor finlandezi este
admis doar unul din şapte - zece candidati.
Performanţele academice ale candidaţilor sunt
foarte importante pentru admiterea la programe de
formare a profesorilor.
• Sunt selectati numai candidaţii care au o aptitudine
clară de predare, evaluată printr-o probă specială care
constă în activitate practică şi interviu.
• Candidatii la universitate sunt evaluaţi pe baza
rezultatelor de la liceu, a activităţilor extracurriculare şi
nota obţinută la examenul de la sfârşitul
învăţământului secundar superior (“bacalaureat”).
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 13
14. Profesor in Finlanda
• Profesia de cadru didactic este foarte respectată.
• Numai 10 % – 15 % din profesori părăsesc sistemul.
• Salariile profesorilor sunt competitive în comparaţie cu alte
profesii din Finlanda, dar sunt apropiate de medie cu cele
din alte ţări europene.
• În şcolile finlandeze nu sunt inspecţii.
• Fiecare profesor se simte liber şi responsabil.
• Fiecare profesor poate sa dezvolte curriculum propriu (un
curriculum-ul mai detaliat acceptat de şcoală), pe baza
curriculum-ului de bază, publicat de Consiliul Naţional de
Educaţie.
• Profesorii sunt implicaţi în elaborarea Curriculum-ului
Naţional de bază.
• Fiecare profesor are libertatea de a alege manualele
necesare din cele puse la dispoziţie de către edituri diferite.
• Formarea continuă a profesorilor se realizează prin Consiliul
Naţional al Educaţiei şi universităţi. Fiecare universitate are
un centru de educaţie continuă şi fiecare provincie are o
universitate de vară.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 14
15. PISA (Programul pentru evaluarea
internaţională a elevilor)
• Este un studiu comun al ţărilor membre ale OECD şi un număr de alte
ţări.
• Testele sunt administrate în şcoli, la fiecare trei ani, pentru elevi cu vârsta
de 15 de ani, în domeniile matematică, ştiinţe, lectură şi rezolvare a
problemelor.
• Abilităţile elevilor finlandezi au fost printre cele mai bune în toate
domeniile evaluate în testarea PISA. Uniformitatea de performanţă a
elevilor este caracteristică în Finlanda. Diferenţele dintre rezultatele cele
mai slabe şi mai bune sunt printre cele mai mici în Finlanda. Diferenţele
între şcoli şi regiuni sunt, de asemenea, deosebit de mici în Finlanda. Nu
există diferenţe între rezultatele fetelor şi baieţilor.
• DE CE? Accentul este pus pe fiecare copil. Dacă un copil rămâne în urmă,
cadrele didactice cu înaltă calificare ştiinţifică şi pedagogică sunt
responsabile şi recunosc necesitatea remedierii problemei, proiectând
imediat un plan pentru a răspunde nevoilor individuale ale copilului.
• În Finlanda, şcoala este obligatorie de la 7 ani.
• http://www.youtube.com/watch?v=1CLdY9AAqI4
• http://www.businessinsider.com/finland-education-school-2011-12?op=1
• http://www.oecd.org/dataoecd/34/44/46581035.pdf
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 15
16. PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR MATHEMATICS 2003 Source: OECD 2004
Finland 544
Korea 542
Netherlands 538
Japan 534
Canada 532
Belgium 529
United Kingdom
Switzerland 527
Australia 524
New Zealand 523
Czech Republic 516
Iceland 515
Denmark 514
France 511
Sweden 509
Austria 506
Germany 503
Ireland 503
OECD average 500
Slovakia 498
Norway 495
Luxembourgh 493
Poland 490
Hungary 490
Spain 485
USA 483
Portugal 466
Italy 466
Greece 445
Turkey 423
Mexico 385
Hong Kong (China) 550
Liechtenstein 536
Macao (China) 527
Latvia 483
Russia 468
Serbia and 437
Uruguay 422
Thailand 417
Indonesia 360
Tunisia 359
Brazil 356
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 16
300 350 400 450 500 550 600
17. PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR SCIENCE 2003 Source: OECD 2004
Finland 548
Japan 548
Korea 538
United Kingdom
Australia 525
Netherlands 524
Czech Republic 523
New Zealand 521
Canada 519
Sw itzerland 513
France 511
Belgium 509
Sw eden 506
Ireland 505
Hungary 503
Germany 502
OECD average 500
Poland 498
Slovakia 495
Iceland 495
USA 491
Austria 491
Spain 487
Italy 486
Norw ay 484
Luxemburg 483
Greece 481
Denmark 475
Portugal 468
Turkey 434
Mexico 405
Hong Kong (China) 539
Liechtenstein 525
Macao (China) 525
Russia 489
Latvia 489
Uruguay 438
Serbia and Montenegro 436
Thailand 429
Indonesia 395
Brazil 390
Tunisia 385
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 17
300 350 400 450 500 550 600
18. PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR READING LITERACY 2003 Source: OECD 2004
Finland 543
Korea 534
Canada 528
Australia 525
New Zealand 522
Ireland 515
United Kingdom
Sw eden 514
Netherlands 513
Belgium 507
Norw ay 500
Sw itzerland 499
Japan 498
Poland 497
France 496
USA 495
OECD average 494
Denmark 492
Iceland 492
Germany 491
Austria 491
Czech 489
Hungary 482
Spain 481
Luxembourg 479
Portugal 478
Italy 476
Greece 472
Slovakia 469
Turkey 441
Mexico 400
Liechtenstein 525
Hong Kong 510
Macao (China) 498
Latvia 491
Russia 442
Uruguay 434
Thailand 420
Serbia and 412
Brazil 403
Indonesia 382
04 iunie
Tunisia 2012 375 Stănescu Viorica 18
300 350 400 450 500 550 600
19. PISA RESULTS: MEAN SCORES FOR PROBLEM SOLVING 2003 Source: OECD 2004
Korea 550
Finland 548
Japan 547
New Zealand 533
Australia 530
Canada 529
Belgium 525
Sw itzerland 521
Netherlands 520
France 519
Denmark 517
Czech Republic 516
Germany 513
Sw eden 509
Austria 506
Iceland 505
Hungary 501
OECD average 500
Ireland 498
Luxembourgh 494
Slovakia 492
Norw ay 490
Poland 487
Spain 482
USA 477
Portugal 470
Italy 469
Greece 448
Turkey 408
Mexico 384
Hong Kong (China) 548
Macao (China) 532
Liechtenstein 529
Latvia 483
Russia 479
Thailand 425
Serbia and Montenegro 420
Uruguay 411
Brazil 371
04 iunie 2012
Indonesia 361 Stănescu Viorica 19
Tunisia 345
20. COMPARISION OF THE NATIONAL AVERAGES
Pisa 2003: Comparison of the national averages
above the OECD average close to the OECD average below the OECD average
Mathematics Reading Literacy Scientific Literacy Problem-Solving
Hong Kong (China) Finland Finland Korea
Finland Korea Japan Hong Kong (China)
Korea Canada Hong Kong (China) Finland
Netherlands Australia Korea Japan
Liechtenstein Liechtenstein Liechtenstein New Zealand
Japan New Zealand Australia Macau (China)
Canada Ireland Macau (China) Australia
Belgium Sweden Netherlands Canada
Macau (China) Netherlands Czech Liechtenstein
Switzerland Hong Kong (China) New Zealand Belgium
Australia Belgium Canada Switzerland
New Zealand Norway Switzerland Netherlands
Czech Switzerland France France
Iceland Japan Belgium Denmark
Denmark Macau (China) Sweden Czech
France Poland Ireland Germany
Sweden France Hungary Sweden
Austria United States Germany Iceland
Germany Denmark Poland Austria
Ireland Iceland Slovakia Hungary
Slovakia Germany Iceland Ireland
Norway Austria United States Luxembourg
Luxembourg Latvia Austria Slovakia
Poland Czech Russia Norway
Hungary Hungary Latvia Poland
Spain Spain Spain Latvia
Latvia Luxembourg Italy Spain
United States Portugal Norway Russia
Russia Italy Luxembourg United States
Portugal Greece Greece Portugal
Italy Slovakia Denmark Italy
Greece Russia Portugal Greece
Serbia-Montenegro Turkey Uruguay Thailand
Turkey Uruguay Serbia-Montenegro Serbia-Montenegro
Uruguay Thailand Turkey Uruguay
Thailand Serbia-Montenegro Thailand Turkey
Mexico Brazil Mexico Mexico
Indonesia Mexico Indonesia Brazil
Tunisia Indonesia Brazil Indonesia
04 iunie 2012
Brazil Tunisia Stănescu Viorica
Tunisia Tunisia 20
25. Mese gratuite la şcoală - o inovaţie
finlandeză
• Mesele oferite de şcoli sunt un indicator al nivelului societăţii finlandez
de dezvoltare.
• În Finlanda, fiecare copil sau tânăr participant la învăţământul pre-
primar, de bază şi secundar superior se poate bucura de o masă
gratuită şcoală.
• Mesele gratuite la şcoală au fost introduse la şcolile finlandeze în
1948. Astăzi, aproape 850000 de elevi au dreptul la masa de prânz
gratuit şcoală. În afară de aceasta, 47.000 de copii care iau parte la
diferite activităţi, înainte şi după şcoală, se bucură de o gustare. Unii
furnizori de educaţie oferă, de asemenea, o gustare gratuită pentru
copii care merg la cluburi şcolare.
Mesele oferite de şcoli sunt o parte integrantă a programelor naţionale
de bază.
• Mesele regulate constituie la bunăstarea copiilor şi a tinerilor,
la o creştere şi o dezvoltare sănătoasă a acestora.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 25
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
26. O masă bună la şcoală - o investiţie în
viitor
• Mesele oferite de şcoli, în general, constau din
alimente tipice finlandeze.
• Politicile guvernamentale sunt orientate spre
oferirea de mai mult sprijin referitor la planificarea
şi servirea alimentelor la şcoală.
• Oamenii din Finlanda, în general, sunt mândri de
istoria lungă a ţării de a oferi mese gratuite la
şcoală.
• Un prânz bun este mai mult decât hrană. Este
ceva care dă plăcere, relaxează, improspatează,
menţine capacitatea de a lucra şi îi ajută pe copii
să crească sănătos.
• O masă bună şcoală este văzută ca o
investiţie în viitor.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 26
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
27. Rolul meselor şcolare
O bună metodă pedagogică de predare în scopul
formării deprinderilor de a avea o bună nutriţie şi
obiceiuri alimentare sănătoase şi al creşterii
consumului de legume, fructe, pâine de porumb, lapte
degresat sau cu scăzut de grăsimi.
http://www.oph.fi/download/47657_school_meals_in_finland.pdf
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 27
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
28. Masă sănătoasă la şcoală
legume proaspete şi
preparate care acoperă
jumătate din farfurie;
▪ cartofi, orez, paste sau
acoperind un sfert din
porţie;
▪ peşte, cel puţin o dată,
de preferinţă de două ori
pe săptămână, sau de
carne (sau fasole si
varza, ca parte a unei
diete vegetariene), care
acoperă restului de un
sfert din porţie
▪ lapte degresat sau
semi-degresat, lapte
fermentat;
▪ apă;
▪ pâine cu margarină
vegetală sau unt,
margarina, amestec
de fructe de padure sau
fructe pentru desert.
http://www.oph.fi/download/47657_school_meals_in_finland.pdf
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 28
Finanţare din fonduri UE, PROGRAMUL DE INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII - LIFELONG LEARNING, LLP : http://www.anpcdefp.ro/
29. Grup vizită de studiu
16 participanti din ţări europene
Anglia, Luxemburg, Franţa, Germania, Olanda, Romania,
Spania, Grecia, Malta, Cipru, Portugalia, Irlanda, Belgia
32. Workshop
HAMK University of Applied Sciences
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 32
33. HAMK University of Applied Sciences
Loc de fumat în campus
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 33
34. HAMK University of Applied Sciences
Loc de fumat în campus
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 34
35. Tavastia Vocational College
Este unul din cele mai mari şcoli de învăţământ secundar superior (licee) din Finlanda,
are 2300 de elevi (majoritatea au 16-19 ani ) şi oferă calificări vocaţionale în 41 de
domenii educaţionale.
Programul de studii are trei ani şi 120 de credite. În fiecare program se studiază
discipline profesionale şi generale (matematică, engleză, finlandeză, suedeză, educaţie
civică, fizică, chimie, ADP, arta si cultura, sport).
Domenii şi calificări în învăţământul vocaţional:
- Ştiinţe sociale, Afaceri şi Administraţie, Business si Administrare;
- Ştiinţe Naturale, Tehnologia Informaţiei în afaceri;
- Turism, catering şi servicii de uz casnic, Industria turismului, Servicii hoteliere şi de
restaurant;
- Tehnologie, Comunicatii si Transporturi: Piese metalice şi maşini, Tehnologia de
întreţinere a construcţiilor, Proprietate de întreţinere, Tehnologie vehicule, Logistică,
Inginerie electrică si de automatizare, Tehnologia Informaţiei şi Telecomunicaţiilor,
Construcţii, Prelucrarea lemnului, Tapiţerie, Tehnologia tratării suprafaţelor, Topografia
terenurilor, Laborator de Tehnologie, Producerea de alimente, Textile şi articole de
îmbrăcăminte;
- Servicii sociale, de sănătate şi sport: Sociale şi medicale, Coafat;
- Sectorul de cultură: Artizanat si Design;
- Educaţie profesională pentru adulţi - calificări suplimentare şi speciale de formare;
- Educaţie pentru şomeri - cursuri de zi si de seara.
http://www.kktavastia.fi/portal/briefly_in_english/fields_and_qualifications_of_vocational_education/
36. Tavastia Statistics
250 Teachers
130 Service personnel in Education and Training
Consortium
6 Directors
2 280 Students in Unit Priced Financing Education
150 Students in Double Qualification
90 000 Student working days in adult education
> 30 000 000 Annual turn over
15 Buildings
54 000 m2
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 36
47. Tavastia Vocational College
Prânz: după servirea mesei, fiecare îşi duce vasele şi le aşează
în zone speciale, pe tipuri
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 47
48. Colegiul Tehnic Tavastia
• O parte esenţială a studiilor profesionale este
instruirea practică şi oferirea de servicii pentru
clienti. Toate domeniile implică prestare de servicii
de către studenţi. O clasă are în jur de 23 de elevi.
Colegiul Tehnic Tavastia are facilităţi excelente
pentru organizarea de diferite evenimente şi
întâlniri, oferind servicii de restaurant.
• Scoala are un magazin de desfacere cu programul:
Wednesday - Friday
12.00 - 15.30
• Tot ceea ce se comercializează prin magazinul
propriu este produs de elevii diferitelor
specializări din şcoală. Astfel, se comercializează
articole pentru uz zilnic, decoraţiuni (din sticlă sau
lemn, de exemplu), articole de îmbrăcăminte,
produse textile, pălării.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 48
49. Tavastia Vocational College
Magazin alimentar Oppisoppi
Hattelmalantie 8 (A-building)
Tel. +358 3 6581 408/Hanna Tuominen
Opening Hours of Oppisoppi
Monday 12-16
Tuesday - Thursday 11-16
Friday 11- 15
Home made food with reasonable prices!
Oppisoppi is a food shop of Tavastia
Vocational College where you can buy
tasty ”home made” food as well as bakery
products made by our students.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 49
50. Tavastia Vocational College
Cafeteria Punaportti
Hattelmalantie 25 (P-building)
Opening Hours
Open from Monday to Friday 8.30 - 14.30
House made
•Coffee Shop Bakery Products
•Special Coffees
•Panninies
•Wraps
•Salads
Lunch
Salad and bread is included in each portion.
French Fries or potatoes according to the
meny.
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 50
51. Tavastia Vocational College
Restaurant Keltanokka
Hattelmalantie 25, I-building
Restaurant Keltanokka is a practical training restaurant of
Tavastia Vocational College.
Tel. +358 3 6581 561
Table reservations: Tiina Heikkilä, tel. +358 3 6581 493
Banquet services: Riitta Grönqvist, tel. +358 3 6581 461
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 51
52. Tavastia Vocational College
Barber's shop
Hattelmalantie 8 (A-building)
Barber's Shop Services
•hair cut
•hair-styling
•hair extension
•colouring
•permanent waves
•hair treatments (e.g. laser treatments)
•beard treatments
•make ups and masks
We offer student made barber s shop services with reasonable
prices.
Bookings
tel. +358 3 6581 340
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 52
53. Activitate în aer
liber, după program
(seara):
cina, SAUNA cu fum
si plimbare pe lac
cu canoe în parcul
naţional Evo
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 53
54. Pregătire
pentru
vâslit
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 54
56. Conţinutul prezentului material
reprezintă responsabilitatea
exclusivă a autorului.
ANPCDEFP şi Comisia Europeană nu sunt
responsabile pentru modul în care a fost
prezentat acest material.
Mulţumesc pentru atenţie!
04 iunie 2012 Stănescu Viorica 56
