2. Bioterapie
• Def: Terapie care contribuie la restaurarea
unui proces normoreactiv sau la extincţia
unui proces pato-reactiv (O.A. Julian, 1963)
• Exemple de bioterapii: homeopatia, terapia
antropozofică Steiner, terapia cu săruri
minerale Schussler, aromoterapia,
fitoterapia, gemoterapia, acupunctura,
reflexoterapia, terapia neurală, osteopatia,
sofrologia etc
3. DEFINIŢIE GEMOTERAPIE
Metodă terapeutică aparţinând
bioterapiei, care utilizează soluţii din
prima diluţie decimală (DH 1) de
macerate hidro-glicero-alcoolice din
extracte vegetale proaspete,
reprezentate prin ţesuturi meristematice
5. MERISTEM
• Def: Ţesut celular
vegetal tânăr, care
creşte prin diviziune
şi poate ocupa
diferite poziţii în
contextul corpului
vegetal.
• Ţesuturile
meristematice –
tipice pentru stadiile
tinere ale plantelor
(caract. prin act.
mitotică intensă)
• Ţesuturile adulte
(definitive)
6. Terminologie - problematică
• Gemoterapie –
frecvent utilizat, dar
confuzie cu gemo-
terapia (cu geme =
pietre preţioase)
• Meristemoterapie
(meristem =
muguri), dar şi alte
ţesuturi folosite
• Blasto-terapie
• Fito-embrio-terapie
(noţiuni prea generale,
ţesuturile
embrionare putând fi
şi animale, nu numai
vegetale)
7. Istoric
• Descoperitorul metodei – dr. Pol Henry (medic
belgian); dezvoltată în Franţa de dr. Max Tetau, dr.
O.A. Julian.
• Medicina ayurvedică foloseşte şi în prezent mugurii
de plante în scop terapeutic
• Galen – Acopon = balsam cicatrizant obţinut prin
macerare muguri de plop în ulei de măsline
• Paracelsus – intuieşte proprietăţile şi indicaţiile
terapeutice ale diferitelor părţi componente ale
plantelor
• S. Hahnemann – homeopatia, legea similitudinii – a
arătat legătura strânsă dintre regnul mineral, regnul
vegetal, regnul animal şi lumea umană
8. GEMOTERAPIA CLINICĂ
• Parte a fitoterapiei moderne
• Are la bază 4 postulate:
1. Viaţa este expresia dinamicii celulare
– în terapie este necesară folosirea de
celule în fază de diviziune potenţială,
ce pot stimula şi alte ţesuturi celulare
2. Viaţa animală depinde de cea
vegetală, care o poate regla dacă apar
alterări.
9. 3. Arborii sunt vegetalele în care energia
vitală se exprimă anual sub forma unei
reînnoiri celulare masive.
4. Printre plante, mesteacănul (Betula
pubescens şi verrucosa) şi stejarul
(Quercus peduncullata) au cele mai
clare capacităţi de adaptare,
aclimatizare, rezistenţă, difuziune şi
regenerare
10. AVANTAJE FOLOSIRE GEMODERIVATE
• Nu prezintă toxicitate
intrinsecă şi extrinsecă
• Uşor de administrat
• Permit medicului să
“dreneze” pacientul înainte
de aplicarea unui tratament
• Se pot prescrie în asociere
cu terapia homeopată
• Pot fi prescrise individual
sau în combinaţii cu remedii
din fitoterapia tradiţională
• Se pot administra la copii şi
femei însărcinate
• Au o utilizare practică şi
rapidă
• Pot fi asociate în cursul
unei zile cu alte preparate
gemoterapice
• Permit limitarea utilizării
medicamentelor chimice de
sinteză
• Pot fi prescrise de medic
sau farmacist
• Sunt disponibile atât în
farmacii cât şi în
magazinele naturiste
11. PRINCIPII ACTIVE PREZENTE ÎN
GEMODERIVATE
• Enzime
• Factori de creştere
• Vitamine
• Proteine
• Aminoacizi
• Acizi nucleici
(ADN,ARN)
• Micropolipeptide
• Auxina = hormon vegetal (cu
struct. asemănătoare
triptofanului) responsabilă de
distensia celulară care
determină creşterea plantei
• Giberelina = terpenoid, ce
exercită efecte marcate asupra
alungirii tulpinii, creşterii
mugurilor, procesului de
înflorire şi de germinare a
polenului
• Cinetina = citochinonă,
capabilă să det. celula să-şi
recapete caract.
meristematice.
• Acid abscisic
13. Mecanism de acţiune
gemoderivate
• Stimularea funcţiei de reechilibrare a
homeostaziei celulare şi tisulare
• Dpdv biologic, acţionează asupra
ţesutului reticulo-histiocitar, interferând
şi corectând perturbările rapoartelor
proteice (alb/glob)
• Gemoderivatul=entitate biologică
complexă, dinamică şi unitară.
14. Mecanism de acţiune - 2
• Gemoderivatul = rezultatul interacţiunii a
multiple molecule active, precum săruri
minerale, oligoelemente, vitamine,
aminoacizi, micropolipeptide, enzime,
auxine, gibereline, fitohormoni, factori de
creştere etc
• Planta (ţesutul vegetal) întreagă este mai
activă şi mai blândă decât principiile active
de sinteză, în virtutea fenomenului de
sinergie fitocinetică
15. DIFERENŢE TINCTURI - GEMODERIVATE
Tinctură
fitoterapică
(clasică)
Tinctură mamă
(“Suşă
homeopată”)
Gemoderivat
(Meristemoderivat)
Materie primă
Planta uscată sau părţi
din plantă uscate
Planta proaspăt
recoltată din habitat
natural.
Ţes. meristematice
proaspete, din habitat
nat.
Solvenţi
Alcool etilic Alcool etilic Soluţie hidro-glicero-
alcoolică în dil 1:10 (1
DH)
Grad alcoolic
Obişnuit 60o; 70o pt.
princ.activ alcaloid; 80o
pt. princ. activ esenţă,
Obişnuit 45o; rar 65o –
70o – 90o
18o cu densitate 11
16. Comparaţie - continuare
Titrare
Raport greutate
plantă/solvent 20% (1:5),
sau 10% (1:10)
Raport greutate
plantă/solvent 10% (ct)
Raport plantă/solvent 1:20
(5%), apoi diluat 1:10 (1
DH); 100 ml macerat = 0,5
mg muguri
Preparare
1) Maceraţie alcoolică
2) Percolaţie alcoolică
3) Diluţie extracte
fluidice
1) Maceraţie alcoolică
2) Percolaţie (netezire)
1) Maceraţie hidro-glicero-
alcoolică
Perioadă de
extracţie
Minim 2 zile, maxim 8 zile
21 zile 27-28 zile
Conservare
2 ani 5 ani 5 ani
18. Administrare şi posologie
gemoterapice
• Cale orală de
administrare
(picături care se
diluează cu puţină
apă naturală)
• Se ţin câteva sec. în
cavitatea bucală
• Doza adult: 30 – 70 picături
pe doză, de 1-3 ori pe zi
• Doza nou-născuţi 1/10 din
doză adult (1-15 pic/zi)
• Doză sugari 1/5 din doză
adult (10-30 pic/zi)
• Doză copii ½ doză adult
(20-60 pic/zi)
• Adolescenţi 2/3 doză adult
(30 – 70 pic/zi)
• Vârstnici 2/3 doză adult (30-
70 pic/zi)
19. Contraindicaţii relative
• Alnus incana, Alnus glutinosa (arin) – efecte galacto-inhibitoare
(nu – alăptare)
• Buxus sempervirens, Viscum album, Prunus armeniaca,
Prunus persica – nu sarcină (toxicitate rel. crescută)
• Ribes nigrum – administrat dimineaţa (pt. sinergizare cu
acţiunea fiziologică a corticoizilor suprarenalieni), orele 8 – 10
a.m.; atenţie la subiecţii hipertensivi!
• Rosmarinus officinalis – nu seara (acţiune excitantă
cerebrală!); numai dimineaţa şi prânz
• Melia azedarah – toxicitate crescută, nu în timpul sarcinii, nu în
patologia cronică, de origine hepatică
22. Top afecţiuni tratate gemoterapic – top
macerate folosite în practica proprie
LOCUL 1 - Afecţiuni tract digestiv:
- colon iritabil,
- constipaţie,
- distensii abdominale/balonări,
- diaree/scaune moi,
- diferite intoleranţe alimentare,
- diskinezie biliară,
- litiază biliară
- dureri abdominale,
- UGD
- hepatopatii, hepatite, ciroză
hepatică, steatoză hepatică
23. Tratamente
Rosmarinus officinalis D1 –
macerat de top
- 70-80% din cazuri,
ameliorarea tranzitului
intestinal
- 75% din cazuri, dispariţia
durerilor în hipoc dr, a gustului
amar în gură şi a balonărilor
- 35% din cazuri – ameliorarea
retenţiei de apă şi pierdere în
greutate
- 80% din cazuri, stare generală
mai bună
25. Locul 2 în
topul afecţiunilor tratate cu gemoterapie
2) Tulburări de metabolism:
- Obezitate,
- Diabet zaharat, hiper- şi hipoglicemii
- Hiper col, hiper TG cu HTA şi ATS
- Hiperuricemie (cu încărcare toxică a
organismului)
- Sdr. de oboseală cronică (epuizare de
CSR)
- Retenţie hidrică, transpiraţii,
meteosensibilitate
- Demineralizări (spasmofilie,
osteoporoză, anemii, tulburări fanere
– căderea părului, unghii friabile, carii
dentare, piele uscată, diferite
tulburări cutanate)
- Hipovitaminoze (uscăciune piele,
mucoase, diferite nevralgii, tulburări
vedere)
26. Gemoderivate folosite
1) Pentru tratamentul
supraponderii:
- Fraxinus D1 + Juniperus
communis D1 + Betula
linfa/Rosmarinus off D1
(obezitate cu hipercol sau
hiperuricemie)
- Rosmarinus off D1 + Tilia
tomentosa D1 (foame pe
stres)
- Fagus sylvatica D1 +
Betula pubescens D1
(obezitate cu retenţie
hidrică)
27. Gemoterapice
folosite în tulburările de metabolism:
- Ribes nigrum D1 (stimulator de
SR, cortizon-like natural) –
gemoderivat de top
- Quercus ped D1 (anti-oboseală,
anti-senescent)
- Fraxinus excelsior D1 (drenor
articular, biliar şi renal)
- Alnus glutinosa D1 (stimulator
CSR, elimiare lichide,
antiinflamator)
- Rosmarinus off D1
- Juniperus com D1
- Morus nigra D1
- Abies pectinata D1
- Pinus montana D1
28. Ribes nigrum
Coacăz negru
Din familia Saxifragaceae
Arbust decidual, care preferă
terenuri profunde cu
compoziţie argilo-silicată
sau argiloasă-calcară
Fructele conţin acizi organici
(malic, glicolic şi oxalic,
ascorbic şi tartaric),
antociani, flavonoizi,
zaharuri;
Seminţele conţin un ulei bogat
în acizi polinesaturaţi şi
acizi graşi esenţiali (acid
stearidonic, precursor
biologic al PG, important în
prevenţia bolilor cardio-
vasculare)
Frunzele – compuşi terpenici,
fosfor şi sulf, aminoacizi
(arginină)
Mugurii – heterozide, derivaţi
fenolici, vit C şi aminoacizi
(arginină, prolină şi alanină)
29. Ribes nigrum
Coacăz negru
Frunzele şi fructele de Coacăz
negru - acţiune antiinflamatorie,
anti-aterosclerotică, diuretică,
anti-urică, astringentă,
antiinflamatorie, depurativă,
vitaminizantă,antiscorbutică
răcoritoare şi protectoare
vasculară;
Decoctul din vârfuri de Coacăz
negru– indicat în retenţia
parţială sau totală de urină
La un moment dat, considerat
“elixir pentru longevitate”
31. Extract din muguri de Coacăz negru
Ribes nigrum MG=D1
- Stimulează cortexul suprarenal, cu
eliberare de substanţe cu acţiune anti-
inflamatorie şi anti-alergică (acţiune
cortizon-like)
- Activează şi stimulează 11-oxi-steroizii,
cu creşterea nivelului corticosteroizilor
endogeni
- Activează catabolismul ureei, acidului
uric şi colesterolului
- Reduce VSH, alte proprietăţi
imunostimulante
- Acţionează ca protector la nivelul
mucoaselor
- Creşte rezistenţa la frig a
subiecţilor friguroşi
32. Extract din muguri de Coacăz negru
Ribes nigrum MG=D1
Împreună cu Arinul
(sinuzite, postinfarct
postavc)-cronic si sub.
şi Mesteacănul –
domină faza
inflamatorie primară,
mai ales de
predominanţă alergică
(pentru orice stare
inflamatorie în fază
exudativă).
33. Extract din muguri de Coacăz negru
Ribes nigrum MG=D1
Mare anti-inflamator sistemic,
stimulant suprarenalian şi
imunitar – indicat în tratament şi
prevenirea stărilor inflamatorii de
etiologie mecanică, chimică,
imunologică sau infecţioasă –
orice fel de “ite”.
34. Locul 3 în
topul afecţiunilor tratate cu gemoderivate:
3) Afecţiuni genito-urinare:
- Infecţii urinare, cistite
colibacilare, litiaza renală
- Tulburări hormonale
feminine de pubertate şi
menopauză
- Mastopatia fibrochistică
- Chisturi ovariene
- Fibrom uterin cu sângerări
abundente
- Tulburări dinamică sexuală
- Adenom de prostată
- Calin-antispastic in sarcina
35. Gemoderivate mai des folosite:
Urinar:
- Calluna vulgaris D1
- Vaccinium vitis idae D1
- Vaccinium Myrtillus D1
- Juniperus communis D1
Genital:
- Rubus idaeus D1-reglator horm
- Rubus fructicosus D1- antinoduli
- Alnus incana D1
- Salix alba amenti D1 cretere de sani,
cei mai buni estrogeni
- Ribes nigrum D1
- Buxus sempervirens D1 antitumoral
36. Locul 4 în
topul afecţiunilor tratate cu gemoderivate:
4) Afecţiuni respiratorii:
tratament, dar mai ales
profilaxie:
- răceli frecvente la copii şi
adulţi (catar nazal, angine,
sinuzite, bronşite, etc)
- tuse recurentă
- astm bronşic
- convalescenţă după infecţii
respiratorii
- alergii respiratorii (m.a.
rinita alergică)
- BPOC
40. “ Nu există remedii mici şi medicamente
mari. Atunci când o substanţă are un
efect terapeutic şi un rezultat, atunci
este întotdeauna considerată un
medicament mare.”
Dr. Fernando Pitera
autor Compendiu de Gemoterapie clinică
