1. Vis s i telepatie*
de Sigmund Freud
*Extras din lucrarea editata de AROPA: "Psihanaliza fenomenelor oculte"
dedicata cı torva texte scrise de Sigmund Freud. I acest extras avem o analiza de vis
n
"telepatic" pe care Freud o supune studiului de tip psihanalitic. Visul provine de la un
corespondent necunoscut care i l-a comunicat prin mai multe scrisori.
Cu unul din ei am corespondat deja ınainte; el a avut amabilitatea, ca s i ală mulă
i i
cititori, sa -mi comunice observaă extrase din viaă de zi cu zi, s i din alte surse. De
ii a
asta data , acest om, extrem de cultivat s i de inteligent, mi-a pus ı mod expres
n
materialul sa u la dispoziă ı cazul ı care as vrea ”sa -l utilizez pentru publicareÎ.
ie, n n
Iata scrisoarea sa:
Cred ca visul care urmeaza este suficient de interesant pentru ca sa vi-l ofer ca
material pentru studiile dumneavoastra .
Trebuie sa va spun ı prealabil: fiica mea care este ma ritata la Berlin asteapta sa
n
nasca pentru prima oara la juma tatea lunii decembrie a.c. Aveam inten„ sa merg la ia
Berlin cu aceasta ocazie ı mpreuna cu so„ mea (a doua), mama vitrega a fiicei mele.
ia
I noaptea de 16 spre 17 noiembrie am visat, mai precis si mai real ca niciodata , ca
n
so„ mea a na scut gemeni. I va d pe cei doi copilasi, au o mina stra lucitoare, rozalii
ia i
si buca la„ cı se poate de clar, dormind ala turi ı pa tu„ lor, nu-mi dau seama ce
i, t n ul
sex au, unul - cu pa rul blond ca si spicul de grı are precis tra sa turile mele
u
amestecate cu tra sa turile so„ mele, cela lalt - cu pa rul brun-saten are precis
iei
tra sa turile so„ mele amestecate cu ale mele. I spun so„ mele care are pa rul
iei i iei
blond-roscat: nu ı ncape ı ndoiala ca pa rul brun-saten al copilului ” ta uŞ va deveni si
el roscat mai tı rziu. So„ mea ı ala pteaza pe copilasi. Ea tocmai a fiert dulcea„
ia i a
ıntr-o chiuveta (tot ı vis) si cei doi copilasi s-au ca „ rat ı chiuveta si o ling.
n a n
Iata visul. M-am trezit de patru sau cinci ori ı timp ce visam ı
n ntrebı ndu-ma daca
este adeva rat ca avem gemeni, fa ra sa pot conchide cu toata certitudinea ca nu am
fa cut decı sa visez. Visul a durat pı la trezire, chiar si pu„ dupa trezire, pı cı
t na in na nd
m-am la murit pe deplin cum stau lucrurile. La micul dejun i l-am povestit si so„ iei
mele care s-a amuzat copios. Ea mi-a zis: Nu cumva a na scut gemeni Ilse (fiica mea)?
I-am ra spuns: Nu-mi prea vine sa cred, ca ci nici ı familia mea si nici ı cea a lui Gs.
n n
(so„ ei) nu au existat gemeni. Pe 18 noiembrie, la orele 10 de diminea„ , am primit
ul a
o telegrama trimisa ı dupa -amiaza precedenta de ginerele meu, ı care eram
n n
anun„ ca s-au na scut doi gemeni, un ba ie„ si o feti„ . Nasterea s-a produs, prin ur-
at el a
mare, ı momentul ı care visam ca so„ mea a na scut gemeni. Evenimentul a avut
n n ia
loc cu patru sa pta mı mai devreme decı am socotit cu to„ bazı
ni t ii ndu-ne pe supozi„ iile
fiicei mele si ale so„ ei.
ului
S i asta nu-i totul: I noaptea urma toare, am visat ca fosta mea soă defuncta ,
n ie,
mama fiicei mele, a luat ı grija patruzeci-s i-opt de nou na scuă La primirea primilor
n i.
doisprezece, am protestat. Aici visul se sfı rseste.
Fosta mea so„ a iubit mult copiii. Adeseori afirma ca si-ar dori o droaie de copii,
ie
cu cı mai mul„ cu atı mai bine, si ca s-ar sim„ ı stare sa faca pe ı
t i t i n ngrijitoarea la o
gra dini„ de copii. Zgomotul si „
a ipetele copiilor erau muzica sa favorita . Adeseori se
ı mpla sa invite o ceata de copii de pe strada , sa -i ospa teze ı curtea vilei noastre
ntı n

2. cu ciocolata si pra jituri. Fiica mea, dupa ce a na scut si, mai ales, dupa ce i-a trecut
surpriza nasterii survenite prematur, a gemenilor si a diferen„ lor de sex, s-a gı
ei ndit
de-ndata , fa ra ı ndoiala , la mama sa, stiind cu cı bucurie ar fi ı mpinat ea
ta ntı
evenimentul. ” Oare ce ar spune mama acum daca ar sta la ca pa tı meu de la uza ?Ş
iul
Acest gı i-a trecut mai mult ca sigur prin minte. S i iata ca eu am avut visul cu
nd
prima mea so„ defuncta , pe care am visat-o rareori, de care n-am mai vorbit dupa
ie
primul meu vis si la care nici ma car nu m-am gı ndit.
Crede„ oare ca coinciden„ visului cu evenimentul, ı ambele cazuri, este
i a n
ı mpla toare? Fiica mea, care „ mult la mine, s-a gı
ntı ine ndit fa ra ı ndoiala ı mod
n
special la mine ı clipele nasterii, cu atı mai mult cu cı i-am scris adeseori ı
n t t n
privin„ conduitei pe care sa o aiba ı timpul sarcinii si nu am sla bit-o cu sfaturile
a n
mele.
Este us or de ghicit ce am ra spuns acestei scrisori. Trebuia sa constat cu ama ra ciune
ca s i la corespondentul meu interesul analitic era obturat de interesul telepatic; as a
ı t am evitat ı
ncı ntrebarea sa directa remarcı ca visul conă de altminteri, multe
nd ine,
lucruri ı afara raportului sa u cu nas terea gemelara , s i i-am cerut sa -mi comunice
n
informaă s i asociaă susceptibile de a-mi permite interpretarea lui.
iile iile
La care, am primit aceasta a doua scrisoare care, nici ea, nu satisface complet
as tepta rile mele:
Ra spund abia asta zi la scrisoarea dumneavoastra amicala din 24 a acestei luni.
Accept bucuros sa va comunic ” fa ra omisiuni si rezerveŞ toate asocia„ care mi-au
iile
venit. Din pa cate, pu„ - poate mai multe prin viu grai...
ine
Ei bine, so„ mea si cu mine nu mai dorim copii. De altfel, nu am avut, ca sa spun
ia
asa, un raport sexual; ı perioada visului cel pu„ nu a existat nici un ” pericolŞ .
n in
Nasterea fiicei mele care a fost asteptata pentru juma tatea lui decembrie a fa cut,
natural, obiectul unor conversa„ numeroase ı
ii ntre noi. Dar fata mea a fost examinata
si radiografiata asta vara si, dupa constata rile sale, consultantul a diagnosticat ca va
fi un ba iat. So„ mea a declarat atunci: ” Ce-as mai rı sa fie o feti„ Ş . A mai zis
ia de a
atunci ca ar fi mai bine daca ar fi un H. decı un G. (numele ginerelui meu), fiica mea
t
este mai dra gu„ si are mai multa prestan„ decı ginerele meu, desi el a fost ofi„ de
a a t er
marina . Ma intereseaza chestiunile legate de ereditate si am obiceiul sa caut
asema na rile la copilasi. I ceva! Avem un ca „ care ma nı
nca elus nca cu noi la masa , ı si
primeste pateul si linge farfuriile. Tot acest material s-a reı ntors ı vis.
n
Iubesc mult copiii si am afirmat adeseori ca as mai creste cu pla cere ı nca un
sufle„ acum cı pot sa o fac cu mai multa ı elegere, interes si calm, dar cu so„
el, nd n„ ia
mea, care nu are capacita „ necesare pentru o educa„ temeinica a copilului, nu am
ile ie
vrut sa am copil. Iata ca visul ı face cadou doi - sexul, nu l-am diagnosticat. I si
mi nca
azi ı va d ı paturile lor si le recunosc limpede tra sa turile, unul este mai ” eu-ı
i n nsumiŞ ,
cela lalt mai mult so„ mea, dar fiecare are si ceva din cela lalt. So„ mea are pa rul
ia ia
blond-roscat dar unul dintre copii ı are saten (roscat), brun. Zic: ” S i a sta va deveni
l
roscat mai tı rziuŞ . Cei doi copii se ca„ ra pe o chiuveta mare ı care so„ mea ames-
a n ia
teca ı dulcea„ , si ling marginile si fundul chiuvetei (visul). Originea acestui detaliu
n a
este usor de explicat, de altfel nici ansamblul visului nu ar fi dificil de ı eles sin„
interpretat, daca n-ar coincide cu nasterea neasteptata si precoce a nepo„ eilor mei
a
(cu trei sa pta mı mai devreme), coinciden„ aproape orara (nu as putea spune cu
ni
precizie cı a ı
nd nceput visul, nepo„ mei s-au na scut la orele noua , noua si un sfert;
eii
ı jurul orelor zece m-am dus la culcare si noaptea am visat), si daca nu am fi stiut
n
dinainte ca va fi ba iat. Cu siguran„ , ıa ndoiala privind exactitatea afirma„ - ba iat
iei

3. sau fata - poate face sa apara gemeni ı vis, dar mai ra mı coinciden„ temporala a
n ne a
visului gemelar cu nasterea neasteptata , si cu trei sa pta mı ı avans, a gemenilor
ni n
fetei mele.
nd a
Nu este pentru prima oara cı evenimentele de la distan„ acced la constiin„ a
mea ı nainte de a afla despre ele. Unul dintre mai multe altele: ı octombrie, m-au
n
vizitat cei trei fra„ ai mei. Noi nu ne-am mai ga sit ı
i mpreuna de treizeci de ani
(desigur ca ı doi mai des), exceptı pe fuga , la ı
n nd, nmormı ntarea tata lui meu si a
mamei mele. Moartea lor era asteptata - ı nici un caz nu am ” presim„
n it-oŞ . Dar,
cı ı urma cu circa 25 de ani a murit cel mai tı r din fra„ mei, brusc, pe
nd n na ii
neasteptate, la vı rsta de zece ani, am gı ndit imediat - cı factorul mi-a ı nat
nd nmı
cartea postala care anun„ moartea sa, si fa ra sa -i arunc vreo privire - : aici scrie ca
a
fratele ta u a murit. S i totusi era singur ı ca minul familiei noastre, un ba iat pleznind
n
de sa na tate, ı timp ce noi ceilal„ patru fra„ mai ı vı
n i i n rsta ne luasem zborul de acasa
si eram absen„ Din ı mplare, cı m-au vizitat fra„ mei, conversa„ noastra s-a
i. ntı nd ii ia
purtat pe marginea acestei experien„ pe care am tra it-o atunci si iata ca cei trei fra„
e i
au sca pat cu to„ ca la ordin, declara„ ca li s-a ı mplat si lor atunci exact acelasi
ii, ia ntı
lucru ca si mie. N-as putea spune daca lucrul s-a ı mplat identic, ı orice caz
ntı n
fiecare a declarat ca a presim„ aceasta moarte ca o certitudine, ı
it nainte ca stirea
primita pu„ dupa si total neasteptata sa o fi notificat. To„ patru sı
in i ntem pe linia
maternala naturi sensibile si ı acelasi timp persoane robuste, dar nici unul din noi
n
nu a fost atras de vreo forma de spiritism sau ocultism - ba chiar le respingem cu
hota rı To„ cei trei fra„ ai mei sı diploma„ universitari, doi sı profesori de
re. i i nt i nt
liceu, unul sef geometru, mai degraba chi„ ibusari decı fantasti. - Cam asta-i tot ce
t
pot sa va zic despre vis. Daca vre„ sa utiliza„ pentru publicare, pun totul la
i i
dispozi„ dumneavoastra
ia
Daca vom trece acum la tratamentul analitic al acestui vis, va trebui sa ne
recunoas tem din nou insatisfacă Materialul de gı
ia. nduri pe care visa torul ı atas eaza
l
conă inutului manifest al visului este s i el insuficient, cu el nu putem face nici o analiza
a visului. Visul, de pilda , insista minuă asupra asema na rii dintre copii s i pa rină el
ios i,
discuta de culoarea pa rului lor s i despre probabila ei modificare ı timp, iar pentru a
n
explica aceste detalii etalate pe larg, visa torul nu ne da decı o informaă indigenta ,
t ie
cum ca el s-a interesat din totdeauna de problemele legate de asema nare s i ereditate; s i
totus i, noi avem obiceiul de a cere mult mai mult. Dar ı ntr-un punct, visul permite o
interpretare analitica , s i tocmai acolo analiza, care altminteri nu are nimic de-a face cu
ocultismul, vine ı ntr-o maniera remarcabila ı sprijinul telepatiei. Numai datorita
n
acestui punct va solicit atenă asupra acestui vis.
ia
Daca examinaă corect problema, visul acesta nu are nici un drept la calificarea de
i
”telepaticÎ. El nu-i comunica nimic visa torului, nimic care - sustras cunos tină sale ei
obis nuite - sa se petreaca simultan ı ntr-un alt loc; ceea ce povestes te visul este cu totul
altceva decı evenimentul de care informeaza telegrama din ziua care a urmat
t
noaptea visului. Visul s i evenimentul difera asupra unui punct extrem de important,
dar s i concorda , la sı la o parte simultaneitatea, ı
nd ntr-un alt element foarte interesant.
In vis, so„ visa torului nas te gemeni. Dar ceea ce s-a petrecut este ca fiica lui care
ia
a
tra ies te departe a na scut gemeni. Visa torul nu ignora aceasta diferenă, dar nu pare sa
cunoasca vreo explicaă care sa -l ajute sa o depa s easca , s i ı
ie ntrucı el nu are nici o
t
ınclinaă oculta , dupa zicerile lui, se mulă
ie umes te sa ı ntrebe cu timiditate daca
coincidenă visului s i evenimentului ı punctul nas terii gemelare poate fi altceva decı
a n t
o ı mplare. Dar interpretarea psihanalitica a viselor aboles te aceasta diferenă ı
ntı a ntre
vis s i eveniment, s i le da amı ndurora acelas i conă inut. Daca vom apela la materialul

4. asociativ al acestui vis, el ne arata , ı ciuda sa ra ciei sale, ca exista aici o lega tura
n
afectiva ı ntre tata s i fiica , lega tura afectiva atı de obis nuita s i de naturala ı t ar
t ncı
trebui sa ı nceta m sa ne rus ina m de ea, care cu sigurană nu reus es te sa se exprime ı
a n
viaă decı ca interes tandru, s i nu antreneaza ultimele sale consecină decı ı vis.
a t e t n
Tata l s tie ca fiica sa ă mult la el, el este convins ca ea s-a gı
ine ndit mult la el ı ceasul
n
marii ei ı ncerca ri; eu cred ca el ı invidiaza pe ginerele sa u, pe care ı blagosloves te ı
l l n
scrisoarea sa cu cı teva remarci depreciative - pentru fiica sa. Cu ocazia nas terii
(as teaptata sau perceputa prin telepatie) s-a trezit ı incons tient dorină refulata : mai
n a
bine ar fi soă (a doua) mea - s i aceasta dorină este cea care deformeaza visul s i este
ia a
responsabila de diferenă dintre conă
a inutul manifest al visului s i eveniment. Avem
dreptul sa ı nlocuim ı vis a doua soă cu fiica. Daca am avea mai mult material
n ie
pentru acest vis, cu sigurană ca am putea sa consolida m s i sa aprofunda m aceasta
a
interpretare.
S i iata -ma ajuns la ceea ce vroiam sa va ara t. Ne-am foră sa fim cı se poate de
at t
impară s i am admis doua concepă despre vis deopotriva de posibile s i deopotriva
iali ii
de nedemonstrabile. Dupa prima, visul este reacă la un mesaj telepatic: fiica ta este
ia
pe cale de a aduce pe lume doi gemeni. Dupa a doua, el se bizuie pe un travaliu de
gı ndire incons tient pe care l-am putea traduce cam as a: asta zi este precis ziua ı care n
trebuie sa aiba loc nas terea, daca tinerii de la Berlin s-au ı elat ı ns ntr-adeva r cu o luna ,
as a cum eu cred de fapt. S i daca soă (prima) mea ar mai fi tra it, ea nu s-ar fi
ia
mulă umit numai cu un copilas . Pentru ea, ar fi trebuit cel puă gemeni. Daca aceasta a
in
doua concepă este buna , nu mai avem nici o problema suplimentara . Este un vis ca
ie
oricare altul. La gı ndurile visului (precons tiente) care au fost menă ionate s-a ada ugat
dorină (incons tienta ), ca nimeni alta decı fiica sa -i devina a doua soă visa torului, s i
a t ie
astfel s-a produs visul manifest care ne-a fost comunicat.
Dar daca preferaă sa presupuneă ca mesajul telepatic al nas terii fiicei a ajuns la
i i
visa tor, atunci se nasc noi ı ntreba ri asupra raportului unui asemenea mesaj s i asupra
influenă sale asupra forma rii visului. Ra spunsul vine de la sine s i poate fi furnizat
ei
fa ra nici un echivoc. Mesajul telepatic este tratat ca o bucata de material destinata
forma rii visului, ca un oricare alt stimul care vine din exterior sau din interior, ca un
zgomot jenant venind din strada , ca o senzaă insistenta venind de la un organ al
ie
visa torului. In exemplul nostru, vedem cu limpezime cum mesajul este transformat ı n
ımplinire de dorină cu ajutorul unei dorină refulate s i a as tepta rii nera bda toare, dar
a e
din nefericire nu putem ara ta cu aceeas i claritate cum s-a contopit el ı ntr-un vis
ımpreuna cu un alt material simultan treaz. Mesajul telepatic - daca tot trebuie sa -i
recunoas tem realitatea - nu poate schimba deci nimic din formarea visului, telepatia
nu are nimic de-a face cu esenă visului. Pentru a evita impresia ca as vrea sa ascund o
a
obscuritate ı spatele unui cuvı abstract dar sunı bine, sı gata sa rezic: esenă
n nt nd nt a
visului consta ı procesul particular al travaliului visului, care transporta gı
n ndurile
precons tiente (resturile diurne) cu ajutorul unei moă iuni de dorină incons tienta ı
a n
conă inutul manifest al visului. Dar problema telepatiei prives te la fel de puă visul ca in
s i problema angoasei.
Sper ca ma aprobaă ı aceasta privină, dar ca ı veă obiecta curı ca exista
i n a mi i nd
totus i s i alte vise telepatice unde nu exista nici o diferenă ı a ntre eveniment s i vis, s i
unde nu putem ga si nimic altceva decı restituirea nedeformata a evenimentului. Inca
t
o data , eu nu cunosc, din propria mea experienă, asemenea vise telepatice dar s tiu ca
a
au fost raportate adeseori. Sa presupunem ca avem de-a face cu un asemenea vis
telepatic fa ra deformare sau amestec. Atunci se pune o alta ı ntrebare: oare, chiar
putem numi vis o asemenea experienă tra ita telepatic? O veă face fa ra ı
a i ndoiala atıta
timp cı veă urma ri limbajul uzual popular pentru care tot ce se ı mpla ı viaă
t i ntı n a

5. noastra psihica ı timpul perioadei somnului se numes te vis. Probabil ca mai ziceă s i:
n i
m-am ı ntors ı vis, s i ca ga siă s i mai puă incorect sa ziceă am plı ı vis sau m-am
n i in i: ns n
angoasat ı vis. Dar remarcaă totus i ca ı toate aceste cazuri utilizaă unul ı locul
n i n i n
altuia, fa ra distincă ”visÎ s i ”somnÎ, sau ”stare de somnÎ. Cred ca ar fi ı interesul
ie, n
preciziei s tiină ifice sa separa m mai bine ”visulÎ s i ”starea de somnÎ. De ce sa
trebuiasca sa -i furniza m noi un pendant confuziei suscitate de Maeder care descopera
o noua funcă pentru vis, refuzı total sa distinga travaliul visului de gı
ie nd ndurile
latente ale visului? As a ca , daca trebuie musai sa ı lnim un ”visÎ telepatic pur de
ntı
acest gen, noi vom prefera cu sigurană sa -l numim o experienă tra ita telepatic ı
a a n
stare de somn. Un vis fa ra condensare, deformare, dramatizare, fa ra ı mplinirea unei
dorină ı
e nainte de toate, nu merita desigur acest nume. Imi veă aminti ca exista ı s i
i nca
alte producă psihice ı somn ca rora ar trebui atunci sa le refuza m numele de ”visÎ.
ii n
Se ı mpla ca experienă tra ite aievea ı timpul zilei sa se repete pur s i simplu ı
ntı e n n
somn; recent, reproducerile ı ”visÎ ale scenelor traumatice m-au constrı la o
n ns
reviziune a teoriei visului; exista vise care se disting de specia obis nuita prin calita ă i
aparte, care nu sı la drept vorbind nimic altceva decı fantasme nocturne fa ra altera-
nt t
re, nici amestec, ı ntru totul asema na toare fantasmelor diurne binecunoscute. Ar fi
desigur jenant sa excludem aceste formaă iuni de la calificativul ”viseÎ. Dar toate
acestea vin frumus el din interior, sı produsele vieă noastre psihice, ı timp ce
nt ii n
”visul telepaticÎ pur ar fi, dupa ı nsus i conceptul sa u, o percepă venita din exterior,
ie
vizavi de care viaă psihica s-ar comporta de o maniera receptiva s i pasiva .
a