Rezervații naturale

2,585 views

Published on

0 Comments
2 Likes
Statistics
Notes
  • Be the first to comment

No Downloads
Views
Total views
2,585
On SlideShare
0
From Embeds
0
Number of Embeds
2
Actions
Shares
0
Downloads
83
Comments
0
Likes
2
Embeds 0
No embeds

No notes for slide

Rezervații naturale

  1. 1. REZERVA IIȚNATURALEDINROMÂNIA
  2. 2. CUPRINS1. Informa ii generaleț2. Delta Dunării3. Rezerva ia tiin ifică Pietrosu Mareț ș ț4. Golul alpin Moldoveanu – Capra5. Cheile Turzii6. Grădina Zmeilor7. Northeast Greenland, Groenlanda8. Parcul Național Vanoise, Franța9. Marele Canion, SUA
  3. 3. INFORMA II GENERALEȚRezervațiile naturale sunt arii naturale protejate prin legecu scopul de a ocroti și conserva habitate și speciiimportante.Dimensiunile rezervațiilor naturale diferă și depind desuprafața necesară elementelor naturale protejate.
  4. 4. INFORMA II GENERALEȚRezerva iile naturale se pot împăr i în următoareleț țcategorii:- Rezervaţii naturale stricte/zone sălbatice: zoneprotejate, administrate în principal în scop ştiinţific saupentru protecţia speciilor- Parc naţional: zonă protejată, administrată înprincipal pentru protecţia ecosistemelor şi recreere- Monumente ale naturii: zonă protejată,administrată în principal pentru conservarea anumitorelemente naturale
  5. 5. INFORMA II GENERALEȚ- Zonă de management pentru specii/habitate: zonăprotejată, administrată în principal pentru conservareprin intervenţie de management- Peisaj protejat: zonă protejată, administrată înprincipal pentru protecţia unui peisaj terestru/marin şirecreere.- Zonă protejată pentru administrarea unei resurse:zonă protejată, administrată în special pentru utilizareadurabilă a unor ecosisteme naturale.
  6. 6. DELTA DUNĂRIIDelta Dunării este cea mai mare si cea mai bineconservată dintre deltele europene.A intrat în patrimoniul mondial al UNESCO în 1991, esteclasificată ca rezervație a biosferei la nivel național înRomania și ca parc național în taxonomia internaționalăa IUCN.
  7. 7. DELTA DUNĂRIIVegetația Deltei este reprezentată în mare parte de ovegetație specifică mlaștinilor (stuf, papură, rogoz) șiocupă 78% din totalul suprafeței.Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei, fiind păduri desalcie, frasin, arin, plop, care cresc pe grindurilefluviatile, fiind periodic inundate, iar ochiurile de apă suntacoperite de o vegetație acvatică și plutitoare, ocupând2% din suprafața deltei.
  8. 8. Delta Dunării - Stuf
  9. 9. Delta Dunării - Rogoz
  10. 10. DELTA DUNĂRIIConține mai mult de 320 de specii de păsări și 45 despecii de pește de apa dulce în numeroasele sale lacuriși japșe.Speciile majore de pești din cadrul Deltei Dunării suntștiuca și somnul.
  11. 11. Delta Dunării - Pelicani
  12. 12. Delta Dunării – Ra a mareț
  13. 13. Delta Dunării – tiucăȘ
  14. 14. Delta Dunării – Somn
  15. 15. DELTA DUNĂRIICel mai mare fluture identificat în Deltă este ochi de păun denoapte care are o avengură a aripilor de 18 cm.Cea mai pu in longevivă insectă din Deltă este libelula carețtrăie te cel mult două zile; în acest timp ea nu se hrăne te, ciș șdoar se înmul e te.ț șCele mai longevive vietă i din Deltă sunt speciile de broascățestoasă de apă i cele de uscat, durata lor de via ă fiind deț ș țcirca 120 de ani.Cea mai mică pasăre din România este ochiul boului i se poateșîntâlni în Deltă; are până la 10 cm lungime, o avengură a aripilorde până la 17 cm i o greutate de până la 13 grame.ș
  16. 16. Fluturele ”Ochi de păun denoapte”
  17. 17. Pasărea ”Ochiul boului”
  18. 18. REZERVA IA TIIN IFICĂ PIETROSUȚ Ș ȚMARERezerva iț a științifică Pietrosu Mare este situată înapropierea localităților Borșa și Moisei din județulMaramureș și cuprinde partea nordică a munțilorRodnei.Cele 3300 de hectare ale rezervației ocupă golul alpin șipădurile de conifere din Masivul Pietrosu Rodnei în carese remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303metri.
  19. 19. REZERVA IA TIINFIFICĂ PIETROSUȚ ȘMARERezervatia naturală Pietrosu Mare cuprinde cel maiimpresionant relief glaciar din Munții Rodnei:- circurile glaciare Buhăescu (cel mai mare dinMunții Rodnei),- Zănoaga Iezerului, Zănoaga Mare, Zănoaga Mică- Rebra- GropiAceste formațiuni au în porțiunea bazală morene șicăderi de apă pe pragurile de stâncă lustruite de ghețari. Cea mai mare parte a rezervației este ocupată de rocicristaline metamorfice.
  20. 20. Circul glaciar Buhăescu
  21. 21. Circul glaciar ZănoagaIezerului
  22. 22. Circul glaciar Zănoaga Mare
  23. 23. Circul glaciar Rebra
  24. 24. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRAAria naturală aflată în teritoriul sudic al Mun ilor Făgăra ,ț șgrupare montană a Carpa ilor MeridionalițAre o suprafa ă de 5.000 de hectare i reprezintă golulț șalpin ce se desfă oară între Vârful Moldoveanu (2.544șm) i Vârful Capra (2.494 m).șRezerva ia naturală declarată arie protejată cuprinde unțrelief variat, cu abrupturi stâncoase, lacuri glaciare,căldări suspendate, morene, culmi înclinate, văii,izvoare, pă uni i zone împădurite.ș ș
  25. 25. Golul alpin Moldoveanu -Capra
  26. 26. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRAFlora este constituită (în partea inferioară a rezerva iei)țdin specii lemnoase de fag în asociere cu mesteacăn, iarpe malurile apelor sunt întâlnite specii arboricole de ploptremurător, salcie căprească sau anin negru.Etajul coniferelor cuprinde specii de brad, molid, pin,zâmbru, tisă, zadă, precum i specii de arbusti: jneapăn,șienupăr sau afinVegeta ia ierboasă de paji te i stâncărie cuprindeț ș șspecii floristice rare, dintre care: floarea de col ,țsmârdar, sângele voinicului, ru uli ăș ț , omag, iederă albăsau gen ianăț
  27. 27. Arbori de pin i plopștremurător
  28. 28. Anin negru
  29. 29. Jenapăn
  30. 30. Sângele voinicului
  31. 31. GOLUL ALPIN MOLDOVEANU - CAPRAFauna este reprezentată de specii de:- mamifere: urs brun, capră neagră, cerb, căprioară,mistre , lup cenu iu, râț ș s, vulpe, veveri ă;ț- păsări: coco ul de munteș , acvilă de munte, mierlă,ciocănitoare, sturz- insecte- reptile- pe ti: păstrăvul este prezent atât în apele lacurilorșglaciare cât i în a celor curgătoareș
  32. 32. Lup cenu iuș
  33. 33. Coco ul de munteș
  34. 34. Păstrăv
  35. 35. CHEILE TURZIICheile Turzii alcătuiesc o arie protejată de interesna ional aflată în jude ul Cluj, la o distan ă de 6 km vestț ț țde municipiul Turda, de-a lungul văii Hă date.șAu o lungime de 1.300 m i o înăl ime a pere ilor deș ț țpână la 200 m. Cheile ocupă 324 ha i s-au format prinșerodarea rocii de calcar jurasic de către râul Hă date.ș
  36. 36. CHEILE TURZIICheile Turzii oferă un peisaj carstic de o rară sălbăticie:stânci înalte i abrupte, creste ascu ite, turnuri de piatră,ș țvâlcele pietroase, grohoti uri, arcade etc.șCon ine peste 1.000 de specii de plante, animale, fluturițunele reprezentând elemente rare ca usturoiul sălbatic,acvila de stâncă, ogâr ul de baltă, tisa, scoru ul,ș ț șgarofi a albă, flutura ul de stâncă.ț ș
  37. 37. Usturoi sălbatic
  38. 38. Flutura ul de stâncăș
  39. 39. GRĂDINA ZMEILORGrădina Zmeilor este o arie protejată de interesna ional situată în jude ul Sălaj.ț țReprezintă o zonă din Podi ul Some an ce cuprinde unș șansamblu neregulat de stânci (Fata Cătanii, Zmeul ișZmeoaica, Mo u, Călugării, Căpitanul, Solda ii, Sfinxulș ț ),cu forme bizare (turnuri, ciuperci, ace, abrupturistâncoase), dispuse la baza dealului „Dumbrava”.Forma iunile geologice s-au format de-a lungul vremiițprin ac iunea aerului (înghe -dezghe , vânt,ț ț țtemperatură), a apei (spălare, iroire) i a proceselorș șgravita ionale (prăbu iri, surpări).ț ș
  40. 40. Grădina Zmeilor
  41. 41. Grădina Zmeilor
  42. 42. REZERVA IIȚNATURALEDIN LUME
  43. 43. NORTHEAST GREENLAND,GROENLANDACel mai mare parc naționalexistent în lume: are 972.000de kilometri pătrați, de patru orisuprafața RomânieiNortheast Greenland estesingurul parc național dinGroenlanda și cel mai nordicdin lume.Cuprinde întreaga coastă denord-est și secțiuni din interiorulGroenlandei.
  44. 44. NORTHEAST GREENLAND,GROENLANDAParcul național e locuit doar de boi moscați, de morse șifoci, de urși polari, vulpi polare și iepuri polari și depăsări precum bufnițe și potârnichi – polare și ele.Este aproape nelocuit. Trăiesc aici, în stațiunile situatepe coastă, cateva zeci de persoane implicate înoperațiuni de supraveghere și cercetare meteo, pluscâțiva militari.
  45. 45. Northeast Greenland
  46. 46. Northeast Greenland -Focă
  47. 47. Northeast Greenland –Vulpe polară
  48. 48. Northeast Greenland –Morsă
  49. 49. PARCUL NAȚIONAL VANOISE, FRANȚAParcul Național Vanoise, primul parc național dinFranța, se întinde în sudul masivului Mont Blanc, de-alungul coloanei Alpilor în regiunea Savoie.Parcul cuprinde o impresionantă diversitate de floră,faună, geologie, peisaje și puncte de interes turistic:capre negre, marmote, peste 125 de specii de păsări,precum vulturul auriu, bufnițe, ciocănitori și nenumăratespecii de flori de munte.Circa 50 km pătrati din suprafața parcului sunt acoperițide ghețari, iar pe teritoriul lui se află peste 40 de vârfuricu altitudinea de peste 3000 m.
  50. 50. Parcul Național Vanoise
  51. 51. Parcul Național Vanoise –Vulturul auriu
  52. 52. Parcul Național Vanoise -Marmotă
  53. 53. MARELE CANION, SUAAcum 6 milioane de ani, fluviul Colorado a început să-şicroiască drum prin platoul Colorado, creănd una dintreminunile naturale ale lumii.Marele Canion al fluviului Colorado repezintă un canionfoarte lung, sinuos şi adânc săpat de fluviul Colorado dinStatele Unite ale Americii într-un platou înalt.Canionul este dispus în nordul statului Arizona şi seregăseşte aproape integral ca parte a Parcului Naţional alfluviului Colorado, unul din primele parcuri naţionalecreate în Statele Unite.
  54. 54. MARELE CANION, SUAAre o lungime de 446 km, laţime medie de 1,6 km,adâncime medie de 1,6 km. Flora şi fauna din Marele Canion sunt extrem de diverse:91 de specii de mamifere, 373 specii de păsări, 17 speciide peşti, 57 specii de reptile şi amfibieni şi 1.750 despecii de plante.Zona rezervaţiei este considerată deşert semi-arid, cutipuri de habitat distincte, localizate la altitudini diferite.
  55. 55. MARELE CANION, SUADe-a lungul albiei fluviului, vegetaţia bogată atrage maimulte mamifere, inclusiv veveriţe, coioţi şi sconcşi.În rezervaţie se regăsesc aproximativ 250 de specii depăsări. În timpul iernii, apele fluviului populate cu păstravioferă o sursă importanta de hrană pentru vulturul pleşuv. Pădurile de pin şi ienupar din Rama Nordica sunt locuitede 52 de specii de mamifere, inclusiv pume, elan si urşiamericani. Cerbii si berbecii de munte sunt speciile decopitate cele mai întalnite.
  56. 56. Veveriţă
  57. 57. Coiot
  58. 58. Sconcşi
  59. 59. Vulturul pleşuv
  60. 60. Elani
  61. 61. Urs american
  62. 62. Berbec demunte
  63. 63. MEMBRII ECHIPEI: Apăvăloae Teodora Bondari Stela Buta Cosmin Burghelea Ana-Maria Grigoraș Manuela Iamandi Mihai Ichim Bianca Paraschiv Mădălina Rotaru Adrian Seghedin Laura Surmei Elena chiopu IoanaȘ Teodorescu Alina Turceac Alexandra Vasilescu Alexandra Vornicu Matei

×