Teoria electricității, ca și a magnetismului, este mult mai recentă decât optica sau mecanica. Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă din antichitate. Se pare că primele studii de electricitate au fost efectuate în sec. al VI-lea î.Cr. de Tales din Milet, care a observat că unele substanțe pot atrage corpuri mai ușoare după ce sunt frecate de alte materiale.
Teoria electricității, ca și a magnetismului, este mult mai recentă decât optica sau mecanica. Mirajul electricității a stârnit imaginația oamenilor încă din antichitate. Se pare că primele studii de electricitate au fost efectuate în sec. al VI-lea î.Cr. de Tales din Milet, care a observat că unele substanțe pot atrage corpuri mai ușoare după ce sunt frecate de alte materiale.
Forta de greutate. Pondera (Greutatea) corpurilorAlianta INFONET
Forţa de greutate. Ponderea (greutatea) corpurilor. Lecţie de fizică in clasa 6.
Autor: Galina Lescic
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Forţa – marime vectorială. Forţe coliniare
Proiect didactic. Fizica, clasa a VII-a. Profesor: Lescic Galina
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Lucrul mecanic, puterea si energia mecanica recapitulareFocsaLiliana1
Lecție de recapitulare a noțiunilor de lucru mecanic, puterea mecanică, randamentul mecanic, energia mecanică. Cuprinde jocuri, hărți conceptuale, verificarea și fixarea cunoștințelor, probleme și evaluări formative.
De la cele mai mici particule pana la cele mai complexe combinatii, natura din jurul nostru poate fi ”descompusa” si inteleasa cu ajutorul chimiei. Acizii si bazele sunt doua clase de compusi extrem de importante in intreaga chimie.
Reactii acido-bazice intalnim in viata de toate zilele, in industrie sau in laborator, in procesele biochimice, etc. Acesti compusi au fost identificati inca din cele mai vechi timpuri. Teorii, definitii ale acestor compusi au fost date de catre S. Arrhenius, de J. Bronsted si T.M. Lowry.
Aceasta prezentare PPT face referire la următoarele:
- legea atracţiei universale
- câmpul gravitaţional
- intensitatea câmpului gravitaţional
- acceleraţia gravitaţională
- prima viteză cosmică
Mişcarea corpului, pe plan înclinat, sub acţiunea mai multor forţeAlianta INFONET
Proiect didactic, Clasa – X-a (profil real), Profesor: Balmuş Olga
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Forta de greutate. Pondera (Greutatea) corpurilorAlianta INFONET
Forţa de greutate. Ponderea (greutatea) corpurilor. Lecţie de fizică in clasa 6.
Autor: Galina Lescic
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Forţa – marime vectorială. Forţe coliniare
Proiect didactic. Fizica, clasa a VII-a. Profesor: Lescic Galina
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
Lucrul mecanic, puterea si energia mecanica recapitulareFocsaLiliana1
Lecție de recapitulare a noțiunilor de lucru mecanic, puterea mecanică, randamentul mecanic, energia mecanică. Cuprinde jocuri, hărți conceptuale, verificarea și fixarea cunoștințelor, probleme și evaluări formative.
De la cele mai mici particule pana la cele mai complexe combinatii, natura din jurul nostru poate fi ”descompusa” si inteleasa cu ajutorul chimiei. Acizii si bazele sunt doua clase de compusi extrem de importante in intreaga chimie.
Reactii acido-bazice intalnim in viata de toate zilele, in industrie sau in laborator, in procesele biochimice, etc. Acesti compusi au fost identificati inca din cele mai vechi timpuri. Teorii, definitii ale acestor compusi au fost date de catre S. Arrhenius, de J. Bronsted si T.M. Lowry.
Aceasta prezentare PPT face referire la următoarele:
- legea atracţiei universale
- câmpul gravitaţional
- intensitatea câmpului gravitaţional
- acceleraţia gravitaţională
- prima viteză cosmică
Mişcarea corpului, pe plan înclinat, sub acţiunea mai multor forţeAlianta INFONET
Proiect didactic, Clasa – X-a (profil real), Profesor: Balmuş Olga
Lucrare finala elaborată în cadrul cursului e-learning „Didactica Fizicii” pe platforma de colaborare internaționala www.civicportal.org (29.X-25.XII.2012).
Moderator - Viorel Bocancea, conferentiar univeristar, Universitatea de Stat din Tiraspol (cu sediul la Chisinau).
2. ∆
O
Aa
VECTORI
DeDefiniţiefiniţie: Un vector este un segment de dreaptă orientat.
Caracteristicile unui vectorCaracteristicile unui vector:
- dreapta suport ( ) sau direcţia vectorului;
- punctul de aplicaţie (O);
- sensul vectorului ( de la O câtre A );
- valoarea numerică sau modulul vectorului dată de
lungimea segmentului exprimată în unităţi de măsură.
Modulul vectorului se notează sau simplu
∆
OA
a
a
5. CLASIFICAREA VECTORILOR
1. Vector legat – punctul lui de aplicaţie este fixat pe dreapta suport;
2. Vector alunecător – punctul lui de aplicaţie poate aluneca pe
dreapta suport;
3. Vector liber – punctul lui de aplicaţie poate fi luat oriunde în
spaţiu, suportul lui rămânând paralel cu aceeaşi
dreaptă.
7. COMPUNEREA (ADUNAREA) VECTORILOR
DEFINIŢIE: Operaţia de adunare a doi vectori, numită şi
compunerea lor, are drept rezultat un vectorun vector numit suma lor.
REGULA
PARALELOGRAMULUI
REGULA
TRIUNGHIULUI
α
a
b
α
a
b
8. 1a
2a
3a
12a
23a
s
REGULA POLIGONULUI
231312321 aaaaaaas
+=+=++=
CONCLUZIE: ADUNAREA VECTORILOR ARE
PROPRIETĂŢILE DE COMUTATIVITATE ŞI
ASOCIATIVITATE
10. ÎNMULŢIREA UNUI VECTOR CU UN SCALAR
0;kakb >⋅= ;
a
O
O
a
O
O
b
ab
↑↑
0;kakb <⋅= ;
ab
↑↓
b
Prin înmulţirea unui vector cu un scalar se obţine tot un vector ce are:
- Aceeaşi direcţie cu direcţia vectorului iniţial;
- Acelaşi sens cu sensul vectorului iniţial dacă scalarul este pozitiv;
sens contrar sensului vectorului iniţial dacă scalarul este negativ;
- Modulul egal cu produsul dintre modulul vectorului iniţial şi scalar.
11. PRODUSUL SCALAR A DOI VECTORI
Produsul scalar a doi vectori este un scalar egal cu produsul
modulelor celor doi vectori prin cosinusul unghiului dintre ei.
α
a
b
αcosabbap =⋅=
Observaţie:
Produsul scalar pentru doi vectori perpendiculari este nul.Produsul scalar pentru doi vectori perpendiculari este nul.
Produsul scalar prezintă proprietatea de comutativitate:
αcosababba =⋅=⋅
12. PRODUSUL VECTORIAL A DOI VECTORI
α
a
b
bac
×=
Rezultatul produsului vectorial a doi vectori
este tot un vector ce are caracteristicile:
-Direcţia perpendiculară pe planul determinat
de cei doi vectori;
- Sensul dat de regula burghiului: “ se pune burghiul perpendicular pe
planul determinat de cei doi vectori şi de roteşte pentru a suprapune
primul vector peste cel de al doilea pe drumul cel mai scurt. Sensul de
înaintare al burghiului este şi sensul vectorului produs vectorial”;
- Modulul vectorului produs vectorial este egal cu produsul modulelor
celor doi vectori prin sinusul unghiului dintre ei.
αsinabc =
Observaţie:
Produsul vectorial pentru doi vectori coliniari este nul.Produsul vectorial pentru doi vectori coliniari este nul.
Produsul vectorial a doi vectori nu are proprietate de comutativitate.
( )abba
×−=×
17. a
b
α
bad
−=
VALOAREA NUMERICĂ A DIFERENŢEI DE DOI VECTORI
bad
−=
2
0cos ddddd o
=⋅⋅=⋅
( ) ( ) bbabbaaababa
⋅+⋅−⋅−⋅=−⋅−
22
cos2 bababbabbaaa +−=⋅+⋅−⋅−⋅ α
222
cos2 babad +−= α
18. COMPONENTA ŞI PROIECŢIA UNUI VECTOR PE O AXĂ
O x
A B
α
v
xv
M
( ) ABAMx ll === αα coscosvv ixx
⋅= vv
Oxaxapevivectorulucomponentareprezintă-v
x
şi este un vector
-vx
şi este un număr real
reprezintă proiecţia vectorului v
pe axa Ox
19. O x
AB
α
a
xa
θ
M
( ) ( ) ABAMAMx lll −=−=== θαα coscoscosaa
( ) ili ABxx
⋅−=⋅= aa
Oxaxapeaivectorulucomponentareprezintă-a
x
şi este un vector
-ax
şi este un număr real
reprezintă proiecţia vectorului a
pe axa Ox
20. O y
x
z
DESCOMPUNEREA UNUI VECTOR
a
xya
xa
ya
za
zyxzxy aaaaaa
++=+=
kajaiaa zyx
++=
j
i
k