29.Septembrie.2015
Cicero – Via a i operaț ș
Întreaga operă a filozofului este dominată de activitatea politică i deș
implicarea lui în societatea civilă.
Î i începe cariera de avocat rostind astfel pentru prima dată primeleș
discursuri.
Discursurile sunt mai mult de 50 la număr i sunt puse ori în slujbaș
cetă eanului, ori împotriva lui:ț
In (de acuzare);
In Catilinam orationes quatuor.
Cele patru cuvântări împotriva lui Catilina.
Pro (de apărare);
Proroscio Amerino.
Arta retorică i principiile oratoriei sunt materializate în lucrarea „Deș
oratore” aici define te retorica, oratorul ideal.ș
În lucrarea Brutus Cicero critică curentele literare învă ate de el în Asiaț
i Grecia: asianismul i aticismul.ș ș
Lucrarea „Orator” define te propriul stil al filozofului îmbinând celeș
două curente.
Adept al stoicismului se dedică filozofiei politice, eviden ând cele maiț
bune forme de guvernare i imaginea conducătorului ideal în „Deș
republica i de legibus”.ș
Filozofia morală, civico-religioasă o regăsim în „De natura, deorum, de
divinatione, de fato, de senectute, de amicitia”.
Activită ile politice i aptitudinile civico-filozofice care dominau epocaț ș
crizei republicii le regăsim în culegerea de coresponden ă numităț
Epistulae at familiares.

Cicero viața și opera

  • 1.
    29.Septembrie.2015 Cicero – Viaa i operaț ș Întreaga operă a filozofului este dominată de activitatea politică i deș implicarea lui în societatea civilă. Î i începe cariera de avocat rostind astfel pentru prima dată primeleș discursuri. Discursurile sunt mai mult de 50 la număr i sunt puse ori în slujbaș cetă eanului, ori împotriva lui:ț In (de acuzare); In Catilinam orationes quatuor. Cele patru cuvântări împotriva lui Catilina. Pro (de apărare); Proroscio Amerino. Arta retorică i principiile oratoriei sunt materializate în lucrarea „Deș oratore” aici define te retorica, oratorul ideal.ș În lucrarea Brutus Cicero critică curentele literare învă ate de el în Asiaț i Grecia: asianismul i aticismul.ș ș Lucrarea „Orator” define te propriul stil al filozofului îmbinând celeș două curente. Adept al stoicismului se dedică filozofiei politice, eviden ând cele maiț bune forme de guvernare i imaginea conducătorului ideal în „Deș republica i de legibus”.ș Filozofia morală, civico-religioasă o regăsim în „De natura, deorum, de divinatione, de fato, de senectute, de amicitia”. Activită ile politice i aptitudinile civico-filozofice care dominau epocaț ș crizei republicii le regăsim în culegerea de coresponden ă numităț Epistulae at familiares.