Testamentul analizat din perspectiva vechiului si a noului cod civil

1. TESTAMENTUL
Conducător ştiinţific:
Lect.Univ.Dr. Maria Harbădă
Absolvent:
Chihaia Gabriel

2. Felurile moștenirii
• Moștenirea legală
(moștenire ab intestat)-
privește doar moștenirile
celor care au murit fără a face
un testament
• Moștenirea
testamentară- are loc în
temeiul voinței persoanei
decedate, manifestate în
timpul vieții sale

3. Coexistența moștenirii legale și
a moștenirii testamentare
• Dreptul roman: succesiunea testamentară- regulă
• Codul din 1864: devoluțiunea legală- regulă
• Noul Cod civil- consacră coexistența moștenirii
legale cu cea testamentară (art.955 NCC)

4. Testamentul
• Definiție: act unilateral, personal și revocabil prin care o
persoană, numită testator, dispune, în una dintre formele cerute de
lege, penrtu timpul când nu va mai fi în viață;
• Trăsături:
 Act juridic;
 Act juridic cu titlu gratuit;
 Act unilateral;
 Act juridic personal;
 Act juridic solemn;
 Act juridic pentru cauză de moarte;
 Act juridic esențialmente revocabil;
 Act juridic complex;
 Act secret.

5. Felurile testamentului
Testamentele pot fi:
• Ordinare- olografe sau autentice
• Privilegiate- testamentele privilegiate se referă la
testamentele maritime, ale militarilor, cele făcute pe timp de
boală contagioasă sau cele făcute în instituții sanitare;
• Alte feluri de testamente: testamentul internațional și cel
al sumelor de bani și al valorilor depozitate.

6. Condiții de validitate ale
testamentului
• Capacitatea de a dispune și de a primi prin
testament
• Consimțământul- trebuie să fie serios, liber și
exprimat în cunoștință de cauză;
• Obiectul- determinat sau determinabil și licit;
• Cauza/Scopul- este necesar ca testamentul să aibă o
cauză licită și morală;
• Forma solemnă.

7. Conținutul testamentului
• Legate- obiectul principal al testamentului • Desemnarea tutorelui copiilor testatorului
sau înlăturarea posibilității ca o anumită
persoană să fie tutore;
• Dezmoșteniri; • Dispoziții cu privire la partea cuvenită
soțului supraviețuitor din comunitatea de
bunuri la în cetarea căsătoriei;
• Desemnarea unui executor testamentar; • Dipoziții cu privire la posibilitatea de a
preleva țesuturi și celule umane și organe
după moartea sa;
• Sarcini/obligații atribuite legatarului sau
moștenitorilor legali;
• Dispoziții cu privire la înființarea de
fundații;
• Revocărea unui testament anterior sau doar
a unei dispoziții testamentare anterioare;
• Interdicții de a înstrăina bunuri;
• Partajul de ascendent; • Împuternicirea pentru a administra unul sau
mai multe bunuri ce nu îi aparțin;
• Recunoașterea unui copil ; • Alegerea legii aplicabile propriei succesiuni;
• Dipoziții referitoare la funeralii și
înmormântare ;
• Alte dispoziții de ultimă voință.

8. Executarea testamentului
• Depinde de voința legatarilor sau de moștenitorii legali;
• NCC nu a mai reglementat două tipuri de executor
testamentar: cel fără sezină și cel cu sezină;
• Testatorul poate însărcina o persoană care să execute
dispozițiile testamentare, conferindu-i puteri mai largi sau mai
restrânse;
• Execuția testamentară încetează la expirarea termenului în care
se exercită dreptul de administrare.

9. Cauze de ineficiență a
testamentului
Cauzele de ineficacitate sunt particulare
testamentului și își găsesc rațiunea în caracterul
revocabil și în caracterul gratuit al acestuia.
Cauzele care duc la ineficiența testamentului sunt:
Nulitatea ;
Caducitatea;
Revocarea .

10. Nulitatea și caducitatea
testamentului
Nulitatea(relativă sau absolută) Caducitatea
• Poate interveni atunci când nu sunt
întrunite condițiile de validitate de
fond sau formă
• Reprezintă cauza de ineficacitate ce
se datorează împrejurărilor
ulterioare întocmirii testamentului
și independente de voința
testatorului
• Este apreciată în raport cu
elementele, cauzele existente la
data întocmirii testamentului și care
împiedică nașterea valabilă a
acestuia
• Legislația actuală nu definește
caducitatea
• Urmează regimul de drept comun
al nulităților

11. Revocarea testamentului
Poate fi voluntară sau judiciară.
• Revocarea voluntară:
expresă- atunci când este direct exprimată;
tacită- distrugerea voluntară a testamentului olograf și
redactarea unui testament incompatibil cu precedentul.
• Revocarea judiciară: sancționează culpa beneficiarului
liberalității față de cel care l-a gratificat. Faptele culpabile pot
fi săvârșite înainte sau după deschiderea moștenirii.

12. Consecințele ineficacității
legatelor
• Beneficiarii ineficacității legatelor : moștenitorii legali,
legatarii universali, legatarii cu titlu universal, legatarii cu titlu
particular;
• De ineficacitatea testamentului profită moștenitorii ai căror
drepturi succesorale au fost micșorate sau înlăturate prin
existența legatului sau care aveau obligația de a executa
legatul;
• Dreptul de acrescământ nu mai este consacrat de către
legiuitor.

13. Aspecte din practica
judiciară în materia
testamentului
Testamentul olograf
S-a solicitat constatarea nulității absolute a testamentului care
a fost încheiat de autorul D în favoarea pârâtului, și cheltuielile de
judecată.
S-a arătat că înscrisul era nul deoarece nu a îndeplinit
condițiile de formă impuse de lege.
Cerera a fost respinsă deoarece testamentul cuprindea
mențiunea că actul a fost scris cu ajutorul pârâtului.

14. Concluzii și propuneri
• Odată cu noua reglementare au fost introduse două caractere în ceea
ce privește testamentul: unilateral și personal;
• Testamentul mistic a fost scos din reglementarea civilă;
• De asemenea, nu mai este întâlnită reglementarea posibilității
moștenitorilor de a răspunde cu patrimoniul personal pentru pasivul
moștenirii;
• NCC a reglementat și posibilitatea de a forma obiectul dispozițiilor
testamentare a sumelor de bani, balorilor sau titlurilor de valoare
care au fost depuse la instituții specializate.