AAAAAAAAAAAAAA

1. Tema: Creșterea economică
Guvernul Republicii Moldova
Academia de Administrare Publică
DEPARTAMENTUL STUDII
SUPERIOARE DE MASTER
Lucru individual
MACROECONOMIE
A elaborat: Netedu Luminița, gr. 123 f/f
A verificat: Maria Strechii, dr., conf. univ
Chișinău, 2021

2. Creșterea economică
Creşterea economică:
• Exprimă acele modificări ce au loc într-un anumit orizont de timp și într-un anumit
spațiu, în sporirea dimensiunilor agregatelor macroeconomice pe locuitor, în strânsă
legătură cu factorii lor determinanți;
• Constă în sporirea rezultatelor activităţii economice la nivel macroeconomic;
• Se exprimă prin ritmul de creştere a indicatorilor macroeconomici (PIB, PNB, VN).
Frecvent, variaţia acestor indicatori este corelată cu evoluţia demografică;
• creștere în capacitatea unei economii de a produce bunuri și servicii, apelând la o
comparație între două perioade date;
• creșterea produsului național brut pe locuitor;
• creșterea standardului de viață.

3. Creșterea economică
Este determinată de factori cum sunt:
Direcţi:
• Creşterea populaţiei active;
• “Investiţiile” în capitalul uman;
• Creşterea volumului capitalului utilizat;
• Schimbările tehnologice;
Indirecţi:
• Instituţiile (instituţiile financiare, administraţiile private etc.);
• Guvernul.

4. Tipurile creșterii economice
Creşterea economică, pe termen lung, are două surse importante:
 creşterea cantitativă a factorilor de producţie utilizaţi (numărul de persoane,
cantităţi de capital fix sau circulant utilizat); aceasta poartă şi denumirea de creştere
economică extensivă;
 creşterea calitativă a factorilor, adică creşterea eficienţei utilizării factorilor de
producţiei (a productivităţii acestora); rezultatul este creşterea economică intensivă.
Descrierea creşterii economice se realizează cu ajutorul funcţiei de producţie:
PIB = f (munca, capital, progres tehnic).

5. Tipurile creșterii economice
În teoria creșterii economice moderne, există, patru
tipuri de creștere economică:
• creștere uniformă, specifică statelor sau a țărilor de
frunte (SUA, Europa);
• miracole de creștere (Japonia, Coreea de Sud, Hong
Kong);
• tragedia de creștere (unele țări din Africa Centrală);
• lipsa creșterii economice (Zimbabwe).

6. Creșterea economică
 Creşterea economică este dependentă de
dinamica macroeconomică, determinată de
factori specifici şi de dinamica demografică,
determinată de factori biologici şi sociali;
 Dinamica rezultatelor macroeconomice trebuie
privită pe o perioadă suficient de lungă, pentru a
se delimita expansiunea conjuncturală pe termen
scurt din cadrul ciclului de afaceri, de creşterea
economică propriu-zisă, ce se manifestă ca
tendinţă dominantă în cadrul unei perioade mai
mari de timp;

7.  Creşterea economică are în vedere rezultatele
macroeconomice reale, adică, cele nominale corecte
cu mărimea deflatorului.
Acest indicator prezintă însă şi o serie de
limite care ţin de faptul că el apare ca o
valoare medie, nefurnizând informaţii cu
privire la distribuirea efectivă în timp şi
spaţiu a veniturilor diferitelor categorii ale
populaţiei. În acest scop, se apelează şi la
alţi indicatori, mai relevanţi fiind durata
timpului liber şi speranţa medie de viaţă.

8. Creșterea economică
 Progresul tehnic, denumit in modelele
economice consacrate (cel al lui Robert Solow si
cele care au urmat acestuia) factor rezidual, este
în prezent unul dintre cei mai importanti factori
ai cresterii economice, fiind o sursa importanta a
cresterii productivitatii factorilor de productie si,
deci, a cresterii economice intensive.

9. Beneficiile creșterii economice
 Cresterea standardului de viata. Sporirea volumului de bunuri si
servicii finale la nivelul unei tari este echivalenta, de regula, cu
modificarea in sens favorabil a consumului. Cresterea economica pe
termen lung aduce o sporire nu numai a cantitatii, ci si a calitatii
bunurilor si serviciilor consumate.
 Atenuarea saraciei. Cresterea capacitatii de productie genereaza mai
multe locuri de munca si, deci, surse de venit mai numeroase pentru
menaje;
 Modificari in structura consumului. Cresterea economica a determinat
in ultimele decenii ca in statele cu economie de piata matura partea
din venit destinata satisfacerii nevoilor inferioare sa scada in favoarea
celei destinate satisfacerii nevoilor superioare (cultura, recreere,
comunicare etc.).

10. Teoria creşterii economice
Teoria creşterii economice este una care vizează pe termen lung. Punctul de
pornire este reprezentat de funcţia de producţie: PIB = F (M, K).
Teoria clasică a creşterii economice a fost dezvoltată de Smith, Ricardo şi Malthus.
Ea se bazează pe legea randamentelor descrescătoare şi descrie evoluţia
economiei în condiţiile în care pământul este o resursă limitată, iar populaţia este
în creştere. În aceste condiţii, Malthus a opinat că populaţia este condamnată să
trăiască la nivelul de subzistenţă.
Legea randamentelor descrescătoare avea ca rezultat faptul că, atunci când
pământul este limitat, creşterea populaţiei determină reducerea salariilor, la
nivelul la care populaţia se va afla într-o situaţie staţionară (numărul va rămâne
constant). Clasicii au omis aportul progresului tehnic la creşterea economică.

11. Teoria creșterii economice
• Teoria neoclasică
introduce, ca variabilă
exogenă progresul
tehnic. Se menţine
rolul important al
investiţiilor (care au ca
rezultat creşterea
înzestrării tehnice a
muncii) şi al creşterii
cantităţii forţei de
muncă utilizată.

12. Teoria creșterii economice
Noua teorie a creşterii consideră progresul tehnic a fi o variabilă
endogenă. Investiţiile nu constau în reproducerea aceloraşi
bunuri, ci în producerea de utilaje, maşini etc, care încorporează
în ele cunoştinţele acumulate de oameni. De asemenea, se ia în
considerare şi faptul că randamentul social este superior
randamentului privat, determinând astfel, externalităţi
tehnologice pozitive şi, deci, creşterea productivităţii.
Noua teorie consideră că încorporarea cunoştinţelor are loc prin
două căi:
• învăţare prin practică, în sensul că oamenii încorporează
experienţa acumulată în elementele de capital;
• invenţie, schimbările tehnologice fiind procese sistematice,
gândite.
Până acum câțiva ani, creșterea economică
părea un fenomen perfect normal al unei
epoci marcate de viteza transformării.
Normalitatea s-a transformat până și ea,
iar acum ne aflăm sub influența unor alte
reguli, neștiute încă, ce trebuie să răspundă
întrebării “Cum revenim la creștere
economică?”

13. Teoria creșterii economice
Teorie economică - importante următoarele aspecte ale inovării:
• Este foarte complexă.
• Localizarea inovaţiilor; este cunoscut faptul că inovaţiile se concentrează în
anumite ţări, care au devenit exportatoare de cunoştinţe.
• Difuziunea inovaţiilor este costisitoare, pentru că oamenii au o rezistenţă
mare la schimbare şi de asemenea, apărarea drepturilor de proprietate
intelectuală necesită eforturi deosebite.
•Structura pieţei şi a economiei influenţează inovaţiile, pentru că de
exemplu, o economie concentrată pe ramurile industriale apropiate de
sectorul primar, cunosc o evoluţie tehnologică inferioară economiilor în care
sectorul terţiar şi quaternar sunt în proces de maturizare.
• Inovaţiile – strategie competitivă. Unele întreprinderi au activităţi
sistematice de cercetare pentru a crea noi produse sau noi tehnologii (care
să le dea un avantaj de cost).

14. Modele de creștere economică
Modelul de creștere economică Solow-Swan
 Unul dintre cele mai cunoscute modele de creștere economică este modelul
neoclasic;
 Constituie o extensie a modelului de creștere Harrod-Domar (1946);
reprezentată de cuprindere în model al unui nou termen: creșterea
productivității;
 Capitalul nou este mai valoros în detrimentul vechiului capital, pentru că
acesta apare ca urmare a îmbunătățirii tehnologiei în timp;
 Acest model ne arată cum creșterea ratei economisirii, creșterea populației
și progresul tehnologic influențează creșterea economică pe parcursul unui
anumit interval temporal.

15. Modele de creștere economică
Modelul de creștere economică Solow-Swan
Premisele folosite în modelul de creștere economică Solow-
Swan sunt:
 economia este perfect concurențială;
 există doi factori de producție perfect substituibili (munca L
și capitalul K – în analiza inițială nu apare progresul tehnic);
 mobilitatea perfectă a factorilor de producție;
 ocuparea deplină în utilizarea resurselor (Socol, 2009).

16. Modelul de creștere economică Solow-Swan
 În acest model, funcția de producție este una de tipul
Cobb-Douglas, de forma:
 Funcția de producție reprezentată de corelația dintre
output-ul pe locuitor și coeficientul capital-muncă și
se poate exprima grafic, după cum urmează mai jos
(Dornbusch et al., 2007):
 Modelul ia în considerare o economie închisă, cu un
singur sector în care producția omogenă are drept
destinație fie consumul, fie investițiile, pentru a crea noi
unități de capital, iar economiile sunt egale cu investițiile.
Capitalul va cunoaște o rată de depreciere, constantă și
pozitivă (Socol, 2009).

17. Figura 1. Funcția de producție pe locuitor
 Pe măsură ce capitalul crește, va
crește și output-ul, dar pe măsură ce
înaintăm pe axa capitalului, se vede
cum acesta va produce rezultate mai
scăzute decât în perioada precedentă
din cauza produsului descrescător al
capitalului.
 Aceasta ar putea constitui o
explicație pentru faptul că economia
va atinge o stare staționară, în loc să
își continue, creșterea pe o perioadă
nelimitată.
Modelul de creștere economică Solow-Swan

18. PIB-ul și investiția
de stare staționară
 O economie se va îndrepta în mod
firesc către această stare staționară
conform modelului neoclasic. Investiția
necesară pentru a menține un nivel
constant al capitalului/ lucrător va
depinde de rata de creștere a
populației, dar și de viteza cu care
capitalul se va deprecia. Alăturat, este
redată reprezentarea grafică a stării
staționare.
Figura 2. PIB-ul și investiția de stare staționară

19. Creșterea ratei de economisire (sy)
 Ce se va întâmpla cu economia,
atunci când creșterea ratei de
economisire (sy) va începe să
crească? Conform teoriei
neoclasice, rata de economisire
nu va afecta rata de creștere
economică pe termen lung, însă
va influența pe termen lung
nivelul output-ului/locuitor.
Această problemă se poate
exprima grafic astfel: figura 3.
Figura 3. Creșterea ratei de economisire deplasează
starea staționară

20. Creșterea economică
Creşterea economică, ca finalitate a eforturilor efectuate
de instituţiile statului, are costurile sale, după cum
urmează:
• Poluarea. Poluarea reprezintă unul din costurile majore
ale creşterii economice din secolele al XIX-lea şi al XX-lea.
• Alocarea resurselor pentru creştere (costul de
oportunitate) Consumul de bunuri şi servicii trebuie redus
în prezent astfel încât consumul viitor să fie mai mare. Cu
alte cuvinte, numai investiţiile generează venituri viitoare,
iar acestea pot creşte numai pe seama reducerii
consumului.
• Costuri personale şi sociale.

21. Creșterea economică
Măsurarea amplorii creșterii economice
 Măsurarea creșterii economiei se realizează prin calcularea ratelor de creștere a PIB-
urilor din țările lumii în termeni de PIB sau a utilizării acesteia.
 Pentru estimări aproximative, se folosește Regula de 72 - metoda empirică de
estimare a perioadei în care valoarea se dublează pentru o creștere constantă cu un
anumit procent:
 unde r este procentul anual de creștere, T este perioada (în ani) de
dublare a sumei.
 De exemplu, conform acestei reguli, dacă creșterea economică este de aproximativ
3,5% pe an, atunci dublarea PIB real va avea loc în 20 de ani, iar pentru 1000 de ani
PIB-ul real va crește ori.

22. Creșterea economică
• Există mari lacune ale transferului
de cunoaștere între cei ce
dezvoltă modelele (mediul
academic, cercetători) și cei care
ar trebui să asigure bunul mers al
economiei (atât guvernele, cât și
mediul de afaceri). Un singur
lucru rămâne de necontestat, și
anume acesta fiind că, cu cât vom
avea mai multe descoperiri și cu
cât procesul inovațional sporește,
într-o măsura apropiată de ritmul
de apariție a acestor tehnologii,
vom avea și creștere economică.
• “Dezvoltarea durabila este
conceputa în viziunea
reconcilierii dintre economie
și mediul înconjurător, pe o
nouă cale de dezvoltare,
care să susțină progresul
uman, nu numai în câteva
locuri și pentru câțiva ani, ci
pentru întreaga planetă și
pentru un viitor îndelungat.”
Concluzii:

23. Creșterea economică
BIBLIOGRAFIE:
1. Dornbusch, R., Fischer, S., Startz, R. (2007). Macreconomie, Editura
Economică, București.
2. Socol, C. (2009). Macroeconomie, Volumul I, Editura Economică,
București.
3. Nicolae MOROIANU, Daniela MOROIANU, Modele ale creșterii
economice și relevanța acestora, Economie teoretică şi aplicată Volumul
XIX (2012), No. 6(571).
4. https://www.rasfoiesc.com/business/economie/Factorii-si-tipurile-
cresterii56.php
5. https://www.stiucum.com/economie/microeconomie-si-
macroeconomie/Cresterea-economica95966.php