1. CAPITOLUL IV
UTILIZAREA INTERNETULUI
4.1. CE ESTE INTERNETUL?
4.2. DIN ISTORIA INTERNETULUI
4.3. ARHITECTURA INTERNETULUI
4.4. ADRESA DE INTERNET
4.5. CONECTAREA LA REŢEAUA INTERNET
4.6. SERVICII OFERITE DE INTERNET
4.7. MOTOARE DE CĂUTARE
4.8. SERVICIUL DE POŞTĂ ELECTRONICĂ (E-MAIL)
4.9. CONVERSAŢIE ÎN INTERNET
4.10. SECURITATEA ÎN UTILIZAREA INTERNETULUI
4.11. CUM SĂ NE COMPORTĂM PE NET
4.12. CĂUTAREA ŞI EXTRAGEREA INFORMAŢIILOR FOLOSIND MOTOARE DE
CĂUTARE PT.REALIZAREA UNUI REFERAT CU TEMA : „MODALITĂŢI DE
COMUNICARE PE INTERNET”
4.1. CE ESTE INTERNETUL?
Internetul este o rețea compusă din rețele de calculatoare din toată lumea interconectate,
care facilitează serviciile de comunicare a informației și care extinde astfel posibilitățile de lucru ale
fiecărui calculator participant.
4.2. DIN ISTORIA INTERNETULUI
 1969 – prima rețea de calculatoare ARPANET proiectată de US Department Of Defense.
Scopul era de a construi o rețea de calculatoare capabilă să facă față unui atac nuclear (dacă o parte
a rețelei era distrusă, restul rețelei să rămână funcțional). Prima rețea cuprinde patru calculatoare.
 1971 – rețeaua s-a extins la 15 calculatoare
 1973 – rețeaua a căpătat caracter internațional prin înregistrarea primilor utilizatori din
Anglia și Norvegia.
 La sfârșitul anilor 70 din ARPANET se desprind :
- MILNET (rețea militară)
- DARPA internet (pt. aplicații știinifice, comerț, educație)
 1983 – a apărut obligativitatea ca toți utilizatorii să folosească acelașii protocol (TCP/IP)
 1992 – la Centrul European pt.cercetări nucleare (CERN) a fost lansat serviciul WWW, cea
mai răspândită aplicație a internetului, în scopul comunicării între cercetătorii din întreaga lume
care lucrau pt.CERN.
 1993 – în SUA este scos „Mosaic”, primul browser bazat pe o interfață grafică (Windows).
 1980=100 calculatoare, 1988=56.000, 1993=2.000.000, 1995=35.000.000
1

2. 4.3. ARHITECTURA INTERNETULUI
Rețelele de calculatoare sunt organizate ieararhic pe nivele controlate prin reguli numite
protocoale.
În arhitectura oricărei rețele de calculatoare există cel mult șapte nivele (conform
standardului OSI).
NIVEL APLICAȚIE NIVEL
APLICAȚIE
NIVEL PREZENTARE
NIVEL SESIUNE NIVEL GAZDĂ
NIVEL TRANSPORT (HOST)
NIVEL REȚEA NIVEL
POARTĂ DE
NIVEL LEGĂTURĂ DE DATE ACCES
(GATEWAY)
NIVEL FIZIC NIVEL REȚEA
Arhtectura rețelelor de calculatoare Arhitectura
Model OSI Internet
(Open System Interconnection) (TCP/IP)
1. Nivelul fizic – asigură echipamentele și mediul de comunicație
2. Nivelul legăturii de date – controlează și corectează erorile la nivel fizic pt. a stabili o
cale sigură de comunicare a datelor.
3. Nivelul rețea – sincronizează comunicarea între calculatoare și asigură integritatea
datelor.
4. Nivelul transport – dirijează fluxurile de date.
5. Nivelul sesiune – autorizează sesiunea de lucru și sincronizează cererile de resurse.
6. Nivelul prezentare – furnizează informații despre serviciile oferite
7. Nivelul aplicație – deschide rețeaua către utilizator.
Într-o rețea informația circulă sub formă de pachete (packet). Pachetul este format din
informaţia propriuzisă și informații de control care conțin adresa IP a destinatarului și a
expeditorului, informația de control memorată în antetul pachetului.
Ruta pachetului este formată, în ordine, din nodurile prein care trece pachetul pt. a ajunge la
destinație.
Dirijarea unui pachet prin rețea se realizează conform unui protocol de comunicare (un set
de reguli prin care se asigură schimbul de date și mesaje între două calculatoare între care s-a
stabilit o legătură fizică). Protocolul folosit pt. comunicarea între rețelele din internet este IP
(Internet Protocol). Acesta este completat cu protocolul TCP (Transmission Control Protocol) care
împarte mesajul în unități de date, numerotează pachetele și reface mesajul la destinație, din
pachete.
Tipuri de protocoale:
 Protocoale de aplicaţii – oferă schimbul de date între aplicaţiile existente într-o reţea - FTP sau
SMTP;
 Protocoale de transport – TCP;
 Protocoale de reţea – IP.
FTP – File Transfer Protocol – proces ce permite schimbul de fişiere între două calculatoare,
suportă diferite comenzi ce permit transferul bidirecţional de fişiere binare şi ASCII între diferite
calculatoare. Este instalat împreună cu utilităţile oferite de TCP/IP.
SMTP – Simple Mail Transfer Protocol – protocol TCP/IP folosit la transmiterea mail-ului.
2

3. POP3 (Post Office Protocol) – standard internet pentru stocarea mesajelor email pe un server
dedicat.
TCP/IP – Transport Control Protocol/Internet Protocol – protocolul standard pentru a comunica
de-a lungul Internetului.
HTTP - Hypertext Transport Protocol – metodă prin care paginile www sunt transferate prin
reţea;
DHCP – Dinamic Host Control Protocol – protocol prin care se poate aloca fiecărui calculator din
rețeaua locală o adresă IP unică, în mod dinamic.
4.4. ADRESA DE INTERNET
Pentru a putea fi identificate, calculatoarelor conectate la intenet li se atribuie numere unice
numite adrese internet (adresă IP – adresă Internet Protocol). (exp: 128.101.103.43)
Adresa IP poate să fie publică sau privată (adresele private pot fi folosite doar în rețeaua
locală).
Deoarece utilizatorul reține mai greu un număr, calculatorului conectat la internet i se mai
atribuie și un nume – nume de domeniu. Domeniul poate conține mai multe subdomenii care
formează sistemul numelor de domeniu (DNS-Domain Name System). Numele de subdomenii
sunt separate prin punct.
Exp: zz.alfa.beta.edu.ro - zz -nume de calculator
- alfa -grupul care gestioneaza calculatorul
- beta –organizația utilizatorului
- edu -tipul organizației
- ro -țara
Deci pentru identificarea calculatoarelor în rețea oamenii folosesc nume, iar calculatoarele
numere. Pentru translatarea numelor în nume se folosesc servere de nume (DNS-Domain Name
Server). (calculatoare care păstrează o tabelă a corespondenței între nume și număr)
4.5. CONECTAREA LA REŢEAUA INTERNET
Dacă un utilizator vrea să se conecteze la internet, trebuie să plătească unui companii numită
furnizor de servicii de internet ISP – Internet Service Provider). Accesul la rețeaua internet este
asigurat de calculatorul server al furnizorului de servicii Internet care asigură serviciul de
comunicare.
Există următoarele tipuri de conectări la rețeaua internet:
 Conexiune prin linie telefonică permite accesul la internet printr-o poartă (gateway-G).
Internet
G
M2
M1
Calculator
CONEXIUNE PRIN LEGĂTURĂ TELEFONICĂ
Pe linia telefonică de comunicaţie, sunt două modemuri (M1 şi M2). Modemurile
sunt echipamente care modulează/demodulează semnalele analogice specifice liniei de
comunicaţie în semnale digitale specifice calculatorului. Comunicarea între calculatorul
„poartă” şi calculatorul nou conectat se face potrivit regulilor impuse de protocolul TCP/IP.
3

4. Calculatorul poartă are o adresă IP permanentă, iar calculatorul nou conectat
primeşte o adresă IP doar când solicită conexiunea prin linie telefonică.
 Conexiune prin cablu (conexiune dedicată ) este permanentă iar calculatorul nou conectat
are o adresă IP permanentă furnizată de provider (ISP-Internet Service Provider).
Pentru conectarea simultană a mai multor calculatoare la internet folosind aceeaşi
conexiune avem nevoie de un switch care are interfeţe care permit conectarea modemului de
cablu I1 şi a calculatoarelor I2, I3, I4.
Internet
G
M2
M1
I1
Switch
I4
I2 I3
Calculator 1 Calculator 2 Calculator 3
CONEXIUNE PRIN SWITCH
O soluţie pentru conectarea mai multor calculatoare la internet poate fi organizarea
calculatoarelor într-o reţea locală (LAN) şi interconectarea acestei reţele folosind adresa IP
furnizată de provider. În această configuraţie a apărut un router. Acest tip de echipament are două
interfeţe :
- interfaţa publică sau exterioară care face legătura cu internetul
- interfaţa privată sau interioară care face legătura cu reţeaua locală.
Adresa IP este atribuită interfeţei publice a router-ului, rezultând că LAN-ul „nu se vede”
din exterior. Calculatoarele reţelei pot primi adrese IP alocalte local.
Internet
G
M2
M1
I1
Router I2 Switch
I5
I3 I4
Calculator 1 Calculator 2 Calculator 3
CONEXIUNE PRIN ROUTER
4

5. Acelaşi mecanism de ascundere a reţelei sub o singură adresă posibilă IP este folosit şi de
calculatoarele de tip proxy sau server. Proxy este un calculator cu adresă IP publică (server) care
facilitează accesul celorlalte calculatoare din rețeaua locală la internet.
4.6. SERVICII OFERITE DE INTERNET
WWW (World Wide Web) – serviciul de informare, asigură localizarea şi accesul la
documente organizate în pagini aflate pe calculatoare din întreaga lume. Între pagini există legături
(hyperlinkuri) care fac posibilă înlănţuirea rapidă a paginilor. O pânză de păianjen (web)
invizibilă, ascunde texte, imagini fixe sau animate, sunete. Programul care realizează accesul la
pagini web se numeşte browser. Rolul acestuia este de a vizualiza orice resurse disponibile în web
(ciberspaţiu), pe baza unei adrese unice URL (Uniform Resource Locator).
Structura unui URL: nume_protocol://nume_calculator_gazdă/cale_fişier
TELNET – serviciul de acces la distanţă, permite unui utilizator accesul la un calculator
aflat la mare distanţă, transformând calculatorul propriu într-un terminal al sistemului aflat la
distanţă.
E-MAIL (Electronic MAIL) – serviciul de poşta electronică, prin care utilizatori ai
internetului pot să schimbe mesaje (corespondenţă). Fiecare utilizator are o „cutie de scrisori” şi o
„adresă poştală”. Adresa are următorul format : nume_utilizator@adresă_server.
Avantaje :
- rapiditatea : mesajele ajung la destinatar rapid, cu costuri mici;
- un mesaj poate fi transmis simultan mai multor utilizatori.
Dezavantaje :
- mesajele pot fi citite de oricine are acces la căsuţa poştală a utilizatorului;
- circulaţia mesajelor este sursă principală de răspândire a viruşilor pe internet.
NEWSGROUP – reţele de ştiri, care oferă abonaţilor accesul la articole, ştiri, despre care
îşi poate exprima părerea printr-un răspuns personal.
MAILING LIST – liste de corespondenţă, utilizatorii pot fi puşi în legătură cu un număr
mare de persoane în general cu adrese necunoscute care au aceleaşi preocupări.
CHAT – conversaţie în timp real, permite dialogul a doi utilizatori conectaţi în acelaşi timp
la internet şi pe acelaşi canal de comunicaţie. Dacă la dialog participă mai multe persoane, se
foloseşte serviciul Netmeeting.
E-COMMERCE – comerţ electronic, permite achiziţionarea de bunuri prin intermediul
unor magazine virtuale în care clienţilor le este prezentată oferta, iar aceştia îşi „umplu coşul” şi
transmit comada către vânzător cu un singur click.
E-BANKING – operaţiuni bancare online. Băncile îşi dezvoltă propriile reţele care cuprind
sucursale aflate în diferite locaţii, aceste reţele comunicând tot prin internet.
BAZE DE DATE ONLINE – sunt integrate în aplicaţiile şi serviciile internet orientate spre
prezentări şi colaborări (Portal). Acestea oferă informaţii publice, la care clienţii au acces prin
interogare.
4.7. NAVIGAREA PE INTERNET. BROWSERUL INTERNET EXPLORER
Pentru a beneficia de serviciul WWW (odată ce a fost realizată conectarea), este necesar ca
pe calculatoarele-client să fie instalat un browser web care are rolul săcontacteze un server web,
săsolicite informaţii, să recepţioneze informaţii, să afişeze rezultatele pe ecran.
Browserul este un program care foloseşte limbajul HTML şi care poate afia text, imagini,
sunete, filme. Accesul la informaţie se face prin intermediul hiperlegăturilor (hyperlinks) care
permit realizarea unor legături cu alte locaţii din calculator sau din reţea.
Printre cele mai populare browsere sunt Internet Explorer, Mozilla, Opera, Netscape
Navigator, Mosaic.
5

6. BROWSERUL INTERNET EXPLORER
Se deschide alegând una dintre urmaţoarele variante:
- Start – Programs – Internet Explorer
- Prin dublu clic pe pictograma existentă pe spaţiul de lucru;
- Apăsarea imaginii corespunzătoare în partea de jos a ecranului.
Pe ecran se va deschide următoarea fereastră:
6

7. Elementele componente ale ferestrei sunt:
 bara de titlu – conţine numele paginii web şi cel al aplicaţiei
 bara de meniu – se găsesc instrucţiunile pe care programul le poate executa;
 bara de instrumente – se pot executa operaţiuni uzuale fără a apela la bara de meniu, printr-un
simplu clic pe pictograma respectivă;
 bara de adrese - se tastează adresa paginii pe care dorim să o vizualizăm sau URL-ul paginii.
Butoanele din bara de instrumente:
 Back , Forward (înainte, înapoi) – permite trecerea în pagina anterioară, respectiv următoarea
paginii curente, din lista celor vizualizate;
 Stop – permite oprirea încărcării paginii;
 Refresh – permite reîncărcarea paginii curente;
 Home – permite încărcarea paginii de start, care este încărcată automat atunci când este pornit
browser-ul Internet Explorer fără a tasta adresa
 Search – permite căutarea paginilor cu un conţinut dat;
 Favorites – deschide dosarul cu paginile favorite;
 History – permite consultarea unei liste cu ultimele pagini vizitate; Se vizualizează din :
Instrumente - Bara de instrumente - Istoric (CTRL+SHIFT+H)
 Mail – permite accesarea serviciului de E-mail, pentru a primi sau transmite mesaje;
 Print – permite listarea la imprimantă a conţinutului unei pagini.
Deplasarea într-un site Web
Paginile web conţin texte subliniate. Acestea se numesc hyperlink-uri (legături). Plasând
mouse-ul pe acestea se transformă într-o mână, iar prin simpla apăsare a lor cu mose-ul se ajunge la
o altă pagină. Oriunde există o mânuţă se poate trece la o altă pagină web.
Prin download se înţelege operaţia prin care un fişier aflat pe un alt calculator din Internet
ajunge în propriul calculator.
4.8. CĂUTAREA INFORMAŢIILOR PE WEB. MOTOARE DE CĂUTARE
Instrumentele de căutare a informaţiei pe internet sunt :
 Cataloage de date
 Motoare de căutare
 Meta-motoare de căutare
 Cataloagele de date au fost primele instrumente de căutare. Este o colecţie de adrese grupate pe
categorii, însoţite de o scurtă descriere, având dezavantajul subiectivităţii factorului uman
 Motoarele de căutare (search engine) sunt realizate cu ajutorul unor baze de date de volum
mare în care sunt stocate informaţii referitoare la paginile web. Pentru a căuta o informaţie într-
7

8. un motor de cătare, trebuie formulată o interogare alcătuită din cuvinte sau expresii (cuvinte
cheie).
Exp: www.google.com, www.yahoo.com, www.altavsta.com
www.google.ro, www.index.ro, www.click.ro
 Meta-motoarele de căutare sunt servicii care nu dispun de baze proprii, ci transmit solicitările
primite către mai multe motoare de căutare, centralizează rezultatele şi le ordonează pe
categorii, furnizând apoi rezultatele.
O modalitate modernă de căutare o constituie portalurile (un site web care oferă o gamă
largă de resurse şi servicii internet).
Exp: www.aol.com, www.msn.com
www.rol.ro, www.kappa.ro
Pentru a căuta diferite informaţii folosind un motor de căutare trebuie să introduceţi în câmpul
de căutare un cuvând cheie. Apoi se apasă butonul Search existent în partea dreaptă a câmpului de
căutare.
Există şi anumite opţiuni de căutare care se obţin cu un clic pe hyperlink-ul Advanced Search
(Căutare avansată). Acesta va deschide o fereastră cu următoarele opţiuni:
- referitoare la textul căutat – se pot căuta doar acele pagini care conţin toate cuvintele pe care
le-aţi introdus în câmpul de căutare sau paginile care conţin oricare dintre cuvintele pe care le-
aţi introdus în câmpul de căutare.
- referitoare la numărul de rezultate afişate;
- referitoare la tipul documentului căutat;
- referitoare la limba în care să fie textul;
4.9. SERVICIUL DE POŞTĂ ELECTRONICĂ (E-MAIL)
- reprezintă o metodă pentru transmiterea mesajelor pe cale electronică. Se pot transmite prin E-
mail imagini şi fişiere ataşate mesajului. Pentru a transmite un E-mail trebuie să cunoaştem adresa
de E-mail a persoanei respective.
Adresele de E-mail sunt alcătuite din două elemente:
- numele utilizatorului şi serverul de E-mail unite prin caracterul @.
APLICAŢIA DE POŞTĂ ELECTRONICĂ (MICROSOFT OUTLOOK)
a) deschiderea aplicaţiei
- Start – Programs – Microsoft Outlook
- Dublu clic pe
pictograma de pe ecran
După ce aplicaţia a fost
deschisă pentru a vedea
mesajele noi primite se deschide directorul
Inbox. Acest lucru se realizează alegând una
din următoarele posibilităţi:
- apăsaţi butonul Inbox existent pe bara de
scurtături din stânga ferestrei principale
- clic pe legătura din partea dreaptă a ferestrei;
- combinaţia de taste Ctrl + Shift + I
- prin apelarea funcţiei Inbox din meniul
View – Go To
8

9. b) deschiderea unui mesaj
Mesajele existente în directorul Inbox se pot deschide:
- printr-un dublu clic pe mesajul respectiv după ce acesta a fost selectat;
- prin apelarea funcţiei Open – Selected Items din meniul File;
- combinaţia de taste Ctrl + O
Indiferent de varianta de deschidere aleasă se selectează mai întâi mesajul.
c) închiderea mesajelor
Pentru a închide un document lăsând aplicaţia de poştă electronică deschisă pentru utilizări
ulterioare se procedează astfel:
- File – Close sau prin apăsarea simultană a tastelor Alt + F4
d) deschiderea şi salvarea în calculator a fişierelor ataşate
Fişierele ataşate apar în partea de jos a mesajului.
Pentru a salva aceste fişiere se procedează astfel:
- dublu clic pe fiecare fişier ataşat, pe ecran va
apărea fereastra Download Attachment în
care va trebui să alegeţi opţiunea Save dacă
vreţi să salvaţi fişierul pe disk sau Open daca
vreţi doar să-l deschideţi.
- după selectarea opţiunii de salvare apăsaţi
butonul OK pentru a deschide fereastra Save
As în care stabiliţi locul unde va fi salvat
fişierul.
e) răspunderea la mesaje
După ce aţi deschis şi citit un mesaj pentru a răspunde acestuia se apasă butonul Reply
existent în bara de meniuri a aplicaţiei. Se va deschide o fereastră în care puteţi răspunde
la mesaj.
Atunci când răspundeţi puteţi păstra textul iniţial, daca nu doriţi acest lucru selectaţi întregul
text al mesajului şi îl ştergeţi. Introduceţi mesajul de răspuns şi apoi apăsaţi butonul Send.
f) crearea unui mesaj nou
Pentru a trimite un mesaj nou se procedează astfel:
- din meniul File se alege opţiunea New şi apoi
Mail Message
- clic pe butonul din bara de instrumente;
- combinaţia de taste Ctrl + N
9

10. Pe ecran va apărea fereastra
specifică trimiterii unui mesaj.
La crearea unui mesaj nou se
introduce adresa de mail a celui
căruia îi trimiteţi mesajul. Această
dresă se va introduce în câmpul To.
În acest câmp se pot introduce mai
multe adrese separate prin virgulă.
Cc – este o abreviere pentru a
trimite o copie a mesajului şi altor
persoane. Numele persoanei din
acest câmp va fi vizibil tuturor celor
cărora aţi trimis mesajul.
Bcc – trimite o copie a mesajului,
numai că adresa din acestcâmp nu
va fi vizibilă celorlalte persoane
care primesc mesajul. Dacă nu apare când creati un mesaj nou, acest câmp se poate adăuga.
După ce aţi introdus adresa în câmpul respectiv, ar trebui să ataşaţi un titlu semnificativ mesajului,
astfel încât persoana care primeşte mesajul să în`teleagă despre ce este vorba. Titlul mesajului se
introduce în câmpul Subject.
g) ataşarea fişierelor
Dacă doriţi ca
împreună cu mesajul să
trimiteţi şi un alt fişier, acesta
va trebui ataşat. Ataşarea
fişierului se realizează apăsând
butonul Attach existent
pe bara de instrumente a
mesajului. Apăsarea acestui
buton va deschide o fereastră
Insert File din care alegeţi
fişierul pe care doriţi să îl
ataşaţi. După ce se alege
fişierul se apasă butonul
Insert din fereastră.
h) retransmiterea unui mesaj primit (Forward)
Pentru a trimite un mesaj mai departe se apasă butonul Forward existent pe bara de instrumente a
aplicaţiei. După introducerea adreselor în câmpurile To, Cc sau Bcc se apasă butonul Send.
10

11. UTILIZAREA POŞTEI ELECTRONICE FOLOSIND
SERVERUL DE EMAIL WWW.YAHOO.COM
Crearea unui cont de E-mail gratuit
Pentru a folosi poşta electronică în scopul primirii de mesaje este necesar să aveţi o căsuţă
poştală. Cea mai simplă variantă este folosirea unui server de E-mail gratuit. Exemple:
www.yahoo.com; www.k.ro; www.altavista.ro; www.hotmail.com; www.home.ro.
Pentru a vă crea un cont gratuit de E-mail se procedează astfel:
- Clic pe pictograma Internet Explorer;
- Încărcaţi pagina www.yahoo.com;
- clic pe butonul Mail
- in fereastra care apare clic pe butonul Sign up;
- după încărcarea formularului de date se introduc informaţiile cerute.
11

12. Yahoo ID este numele prin care vă veţi identifica. Adresa va avea forma:
YahooID@yahoo.com. După completarea câmpurilor din formular se apasă butonul I agree. Dacă
toate datele sunt în regulă operaţiunea de creare a contului se termină. În cazul în care apar
coincidente de Id şi alte mici neconcordante se reface formularul pâna la crearea adresei.
Transmiterea unui mesaj folosind contul creat
- se încarcă pagina www.yahoo.com
- în fereastra care se deschide tastaţi numele contului de E-mail
- introduceţi parola şi efectuaţi clic pe butonul Sign in. În urma acestei operaţii se va încărca
următoarea pagină:
- după încărcarea paginii efectuaţi clic pe butonul Compose. În fereastra care apare introduceţi
adresa de E-mail a destinatarului în caseta To, apoi subiectul mesajului în caseta Subject. Scrieţi
mesajul în caseta albă din partea de jos şi apoi apăsaţi butonul Send. În cateva momente o să apară
un text în care vi se confirmă trimiterea mesajului. Executaţi clic pe Sign Out pentru a vă
deconecta de la contul de E-mail.
Ataşarea unui fişier la E-mail
Se procedează asemanător numai că
înainte de a trimite mesajul (Send)
executaţi un clic pe butonul Attach file
situat sub caseta Subject. Se va deschide
o fereastră în care puteţi căuta cu Browse
fişierul şi după selectare se trece la alt
fişier dacă vreţi să trimiteţi mai multe,
dacă nu clic pe butonul Attach files.
La terminarea procesului apare o nouă
fereastră în care vi se confirmă ataşarea
fişierului şi trebuie să apăsaţi butonul
Continue to message pentru a vă întoarce
la mail şi apoi apăsaţi Send pentru a
trimite mesajul.
12

13. Pentru citirea căsuţei poştale se încarcă pagina www.yahoo.com , se introduc contul şi
parola şi apoi în fereastra care se deschide se apasă butonul Check Mail. Vor fi afişate pe ecran
toate mesajele primite. Pentru a le citi se execută clic pe coloana Subject.
Copierea textului, imaginilor şi a adreselor dintr-o pagină web într-un document word
Dacă doriţi să copiaţi o adresă, o imagine sau text dintr-o pagină web într-un document word se
folosesc comenzile Copy (Ctrl + C) şi Paste (Ctrl + V). Se selectează ceea ce dorim să copiem se
alege opţiunea Copy din meniul Edit şi după poziţionarea cursorului în documentul respectiv se
alege opţiunea Paste din acelaşi meniu.
Salvarea unei pagini de internet în format txt sau html
Pentru aceasta se apelează funcţia Save As din meniul File. Apare
caseta de dialog Save Web Page în care se stabileşte tipul
documentului, numele, şi calea unde se doreşte salvarea lui.
Descărcarea textului, imaginilor, aplicaţiilor şi a
fişierelor de muzică pe calculator
Atunci când dorim să salvăm o aplicaţie sau imagine de pe Internet
aceasta va trebui (descărcată) salvată în calculator pentru a putea fi
accesată şi atunci când calculatorul nu este conectat la Internet.
Acest lucru se realizează prin selectarea opţiunii Save Target As
sau Save Pictures As după ce am executat un clic dreapta mouse.
Această opţiune va deschide fereastra File Download în care puteţi
alege dacă salvaţi fişierul pe calculator sau doar îl deschideţi. După
apăsarea butonului Ok apare fereastra de dialog Save As.
Imprimarea paginilor
- se verifică formatul paginii apelând funcţia Page Setup din
meniul File al aplicaţiei Internet Explorer.
- în fereastra care se deschide se alege orientarea paginii, se
stabilesc marginile, se alege dimensiunea foii A4.
- se apelează funcţia Print existentă în meniul File.
13

14. 4.10. CONVERSAŢIE ÎN INTERNET
Unul dintre cele mai utilizate servicii de internet este IRC (Internet Relay Chat) prin care
se pot purta discuţii în timp real. O aplicaţie foarte simplă prin care poate fi folosit acest serviciu
este mIRC. Pentru a ne conecta la un server este suficient să tastăm /server nume_server. După ce
ne-am conectat trebuie să alegem un pseudonim, utilizînd comanda /nick. Pentru alegerea unui
canal de discuţii se foloseşte comanda /join #nume_canal. Pentru afişarea canalelor disponibile se
tastează /list. Pentru închiderea canalului curent se foloseşte comanda /part, iar pentru închiderea
aplicaţiei /exit sau /quit.
Exemple de reţele de servere IRC : EFNet, DALnet, Undernet, Galaxynet, NewNet, Chatnet.
4.11. SECURITATEA ÎN UTILIZAREA INTERNETULUI
Criptarea transmisiilor. Semnătura digitală
Criptografia este ştiinţa scrierilor secrete. Un cifru se defineşte ca transformarea unui mesaj-
clar în mesaj cifrat sau criptogramă. Acest proces se numeşte cifrare sau criptare, iar
transformarea inversă descifrare sau decriptare.
Un exemplu de aplicaţie folosită pentru criptare este PGP (Pretty Good Privacy –
www.pgp.net) care poate fi folosită de la securizarea mesajelor email, până la criptarea canalelor de
comunicaţie în reţele virtuale.
Semnatura digitala este o garantie a faptului ca datele furnizate provin in exclusivitate de
la semnatar. Mecanism folosit de serviciile de autentificare si integritate a datelor, utilizeaza doua
proceduri:
-una pt.semnarea unui set de date
-celalalta pt.verificarea semnaturii.
O semnatura este produsa prin criptarea datelor utilizand numai informatiile personale ale
semnatarului (cheia privata a algoritmului de criptare), in timp ce procedura de verificare este facuta
publica.
O semnatura digitala reprezinta o informatie care il identifica pe expeditorul unui document.
Semnatura digitala este creata prin criptarea continutului documentului, folosind cheia criptografica
a expeditorului. Aceasta face ca semnatura sa fie unica atat pentru fisier cat si pentru detinatorul
cheii. Orice modificari aduse documentului afecteaza semnatura, oferindu-se astfel atat integritate
cat si autentificare. Semnaturile digitale utilizeaza criptarea asimetrica, in care se foloseste o cheie
pentru a crea semnatura si o alta cheie, legata de prima, pentru a o verifica. Intr-un sistem de
securitate a cheii publice, toti participantii au nevoie de propria cheie de semnare, sau cheie privata.
Cheia publica este raspandita si identificata de catre certificatele digitale. Certificatele sunt emise de
terti de incredere, cunoscuti sub numele de autoritati de certificare (AC), care isi asuma
responsabilitatea pentru identificarea utilizatorilor si pentru acordarea cheilor. AC-urile sunt deseori
administrate de companii care sunt in masura sa garanteze pentru dreptul de desfasurare a afacerii.
INSTALAREA UNEI SEMNATURI DIGITALE
1.OUTLOOK 2003 => Tools > Options > Security
2. Settings
3.Sub Certificates and Algorithms sunt doua butoane Choose : primul pentru semnarea propriilor
emailuri, al doilea pentru criptarea propriilor mesaje email.
4. Se alege Choose si propriul DIGITAL ID
5. OK
TRIMITEREA MESAJELOR SEMNATE
1.Open a new message
2. View > Options
3. Security Settings
4. Se selecteaza Add digital signature to outgoing message si Close
5. Se completeaza si trimite (send) mesajul
14

15. TRIMITEREA MESAJELOR CRIPTATE
Pentru a trimite un mesaj criptat este nevoie de o copie a DIGITAL ID a acelei persoane.
Pentru aceasta, cand se primeste un mesaj semnat digital de la persoana respectiva :
1.se deschide mesajul semnat digital
2.<cd> pe numele din campul From si Add to Contacts (daca deja exista in agenda se alege
Update This Address). Digital ID-ul este memorat cu datele de contact. Acum se poate trimite un
mesaj criptat acestei persoane:
1. Se deschide un mesaj nou
2. View > Options
3. Se selecteaza check box-ul Encrypt message contents and attachments > Close
4. Se completeaza si trimite mesajul
4.12. CUM SĂ NE COMPORTĂM PE NET
Copiere excesivă. Fiind atât de simplu să trimiteţi o copie a unui mesaj către toţi cunoscuţii,
interesaţi sau nu de acest mesaj, trebuie să ai grijă cui îi adresezi mesajul.
Gunoi electronic. La fel cum primeşti la cutia poştală mesaje nedorite, se pot primi astfel de
mesaje şi pe email. Pentru a nu ocupa tot spaţiul din căsuţa poştală trebuie să nu trimiţi astfel de
mesaje către alte persoane.
Citirea frecventă a mesajelor. Este recomandabil să citeşti cât mai des mesajele primite
(cel puţin odată pe zi).
Listele de distribuţie lungi ar trebui evitate
Înştiinţarea. Dacă în mesaj se formulează o cerere şi răspunsul nu poate fi dat foarte
repede, este recomandabil să înştiinţezi expeditorul mesajului printr-un mesaj scurt în legătură cu
primirea email-ului.
Răspunsuri eliptice. Trebuie să vă asiguraţi că răspunsul este clar, complet în care să se
specifice şi problema la care se face referire.
Abrevierea. Dacă nu eşti sigur că o anumită abreviere va fi înţeleasă corect, este bine să o
eviţi. Nu se folosesc abrevieri în mesaje către persoane oficiale.
Semnătura. Dacă trimiţi mesajul către o listă de discuţii, numele tău nu va apărea la
expeditor, fapt pentru care este recomandabil să incluzi în mesaj o semnătură care să conţină
numele şi adresa de email.
Caractere speciale. Este recomandat ca textul trimis în mesaje să fie neformatat.
15