SlideShare a Scribd company logo
STAȚIA METEOROLOGICĂ
GHIMPEȚEANU RALUCA-ANDREEA
MITU DAIANA-LILIANA
NIȚU ANCA-MIHAELA
NIȚU ALEXANDRA-CRISTINA
Cartografie, grupa 113
Stațiile meteorologice reprezintă spații special amenajate unde se efectuează
observațiile meteorologice, pozițe reprezentativă pentru regiunea geografică aleasă,
deoarece este necesar ca elemenele măsurate să fie reprezentative pentru regiunea
înconjuratoare.
CLASIFICAREA STAȚIILOR METEOROLOGICE
I. Secţia de meteorologie sinoptică şi aeronautică în cuprinsul căreia se află trei laboratoare
specifice:
1.Laboratorul de prevedere a timpului de scurtă durată (în cadrul acestui laborator funcţionează şi o
staţie specială de recepţionare a semnalelor emise de sateliţii meteorologici care evoluează în spaţiu)
2.Laboratorul de prevedere a timpului de lungă durată şi meteorologie dinamică
3.Laboratorul de meteorologie aeronautică
II. Secţia de fizică a atmosferei cuprinde patru laboratoare:
1.Laboratorul de difuzie turbulentă, radioactivitate şi chimia aerului
2.Laboratorul de radiometrie, electricitate şi fizica norilor
3.Laboratorul de aerologie
4.Laboratorul de agrometeorologie
III. Secţia de climatologie şi aparatură meteorologică alcătuită la rândul ei din două sectoare,
Sectorul de climatologie generală şi Sectorul de climatologie fizică şi microclimă şi un laborator denumit
specific Laboratorul de aparatură meteorologică şi climatologie tehnică. De asemenea, mai există şi o
“staţie de prelucrare mecanizată a datelor’’, fiind un serviciu auxiliar din subordinea Institutului de
Meteorologie şi Hidrologie.
 Institutul de Meteorologie şi Hidrologie din
Bucureşti coordonează activitatea unei reţele
vaste ce este alcătuită din 167 de unităţi
meteorologice repartizate uniform pe
suprafaţa tării, această reţea fiind la rândul ei
împărţită în şapte sectoare de meteorologie şi
hidrologie cu sediile la Bucureşti, Cluj,
Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara. Din
această reţea fac parte şi şapte centre
meteorologice de prevedere a timpului la
Arad, Bacău, Cluj, Constanţa, Mihail
Kogălniceanu ,Sibiu, două observatoare
aerologice la Cluj şi Constanţa, şapte
laboratoare de agrometeorologie, 153 staţii cu
program climatologic, 155 de staţii cu
program sinoptic, 53 de staţii cu program
agrometeorologic, 23 staţii cu program de
sondaj pilot, 20 staţii cu program de
radioactivitate, opt staţii cu program de
radiometrie, trei staţii cu program de
radiosondaj şi trei staţii cu program de sondaj
radar.
Repartiția stațiilor meteorologice din România
ELEMENTELE STAȚIEI METEOROLOGICE
Biroul stației
Platformele meteorologice:
-platforme meteorologice standard
-platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop
-platforme meteorologice în staționar
-puncte de observații.
Platforma nivometrică
Stația meteorologică automată
PLATFORMA NIVOMETRICĂ
SCHEMELE PLATFORMELOR METEOROLOGICE
ORGANIZAREA PLATFORMEI METEOROLOGICE
Platforma meteorologică reprezintă o suprafață de teren special amenajată pe care se efectuează la
stații cea mai mare parte a observațiilor meteorologice.
Amplasarea platformei meteorologice se face în condiții reprezentative, fiind necesar ca aceasta să
fie cât mai degajată, pentru a evita influența indusă de obstacolele minore sau majore care ar putea determina
modificări.
Suprafața platformei trebuie să fie perfect orizontală, fara denivelări, astfel încât să se asigure o
distribuție uniformă pe sol a radiației solare și în sol a umidității, în regim natural;
Dimensiunile platformei meteorologice:
-Platforma meteorologică standard are forma unui dreptunghi cu latura de 26/26m și
este orientată pe direcția nord-sud și est-vest
-Când în perimetrul său este inclus complexul de instrumente actinometrice,
platforma unui dreptunghi cu latura de 36/36 m(latura de 36 m orientate nord-sud, iar cea de 26 m est-vest)
-La stațiile meteorologice cu program redus de observații sau la cele școlare,
platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.
INSTALAREAAPARATELOR
Acestea sunt instalate după un regulament internaţional, pe mai multe linii paralele de la
nord către sud, fiecare aparat având un loc fix astfel distribuite pentru a se evita umbrirea lor
şi pentru a nu influenţa indicaţiile celuilalt.
 Linia 1 din nordul terenului, situată la 4m distanţă de plasa de protecţie a terenului este
destinată giruetei cu placă uşoară, giruetei cu placă grea si staţie automată dar şi
chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinările asupra caracteristicilor
principale ale vântului iar chiciurometrul pentru determinarea grosimii depunerilor de
gheaţă pe conductorii aerieni.
 Linia 2 este destinată adăpostului meteorologic ce serveşte pentru protecţia împotriva
radiaţiei solare, a precipitaţiilor şi a vântului, a intrumentelor şi aparatelor cu care se
determină temperatura şi umezeala aerului. Adăpostul este alcătuit dintr-o cuşcă , un suport
şi o scară.
ADĂPOSTUL METEOROLOGIC
Adăpostul propriu-zis este o cutie de lemn cu pereţii confecţionaţi din jaluzele subţiri, înclinate la 45
grade pentru a permite circulaţia liberă a aerului. Adăpostul meteorologic este vopsit în alb la exterior şi în
negru la interior, suportul pe care se instaleză este alcătuit din patru picioare de lemn cu înălţimea astfel
aleasă pentru ca rezervoarele termometrelor din interiorul acestui adăpost să se gasească la doi metri
deasupra suprafeţei terestre. Pentru fiecare platformă meteorologică trebuie să existe două adăposturi, în
primul instalându-se psihometrul de staţie cu ventilaţie artificială, termometrele de maximă şi minimă, un
higrometru de serviciu şi un higrometru de rezervă, iar în cel de-al doilea se instalează termograful şi
higrograful.
 Linia 3 este ocupată de un pluviometru şi un
pluviograf, aparate cu ajutorul cărora este
determinată cantitatea de apă căzută într-un
interval de timp.
 Linia 4 este destinată aparatelor cu care se
determină durata de insolaţie şi cantitatea de
radiaţie solară.
 Linia 5 este destinată la rândul ei aparatelor
cu care se determină temperatura pe sol şi în
sol, contuarul de descărcari electrice şi
evaporimetrul.
OBSERVAȚIILE METEOROLOGICE
A. Observațiile vizuale se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui și a diferitelor fenomene
atmosferice precum:nebulozitatea atmosferică, starea solului, furtuni, uragane, viscole, fenomene
orajoase etc.
B. Observațiile instrumentale se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de măsură şi
pot fi cu citire directă şi înregistratoare.Atât observaţiile instrumentale ,cât şi cele vizuale, se
efectuează la termene standard, pentru staţiile cu program climatologic, orele de observaţie fiind
01,07,13 şi 19, iar pentru cele cu program sinoptic 02,05,08,11,14,17,20 şi 23(orele principale în
cazul staţiilor sinoptice sunt 02,08,14 şi 20) după timpul oficial.Întrucât volumul observaţiilor
climatologice care se efectuează la fiecare dintre termenele menţionate este mult prea mare pentru
a putea fi realizat în momentele respective,s-a recus la o eşalonare a determinărilor care încep cu
20 minute înaintea orei de observaţii şi se încheie cu 20 minute dupa această oră.
Scopul observațiilor meteorologice este de a informa cu date Centrele Regionale și implicit
Centrul Național de Prevedere a Vremii, precum și diferite instituții de stat și mass-media,
interesate să cunoască și evoluția timpului.
REGULI DE ÎNTREȚINERE A PLATFORMEI METEOROLOGICE
Iarba trebuie cosită ori de câte ori este nevoie
Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord
Intrarea pe platformă este interzisă persoanelor străine
Platforma este împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă cu grilă mare(10/10
cm) și înălțime de 2 m pentru a permite circulația liberă a aerului și pentru a
asigura securitatea instrumentelor
Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologată
de inspectorii de specialitate.
STAȚIILE METEOROLOGICE AUTOMATE
Reprezintă aparate complexe care masoară și transmit
automat valoarea unor elemente meteorologice.
Asemenea stații se instalează de obicei în locuri greu
accesibile.
Principalele avantaje sunt: oferă posibilitatea obținerii
și prelucrarii unui volum mult mai mare de date datorită
legarii acestor stații la un calculator, și transmiterea în
timp real a datelor la centrele de colectare.
Principalul dezavantaj al staţiilor meteorologice
automate constă în faptul ca nu toate elementele
meteorologice sunt susceptibile de a fi telemăsurate ,
astfel încât observaţiile rămân incomplete.
 Staţiile meteorologice automate se pot clasifica la rândul lor în
statie de tip AWS 2700 a firmei AANDERAA
INSTRUMENTS ce asigură măsurători de precizie într-o
varietate de condiţii meteorologice, configuraţia standard
cuprinzând senzori pentru viteza vântului,direcţia lui,presiunea
atmosferică, temperatura şi umezeala relativă a aerului, durata de
strălucire a soarelui,vizibilitate,radiaţie netă şi precipitaţii.
 O altă staţie automată este staţia meteorologică CIMEL ,echipată
cu seturi de senzori corespunzători domeniului căruia i se
adresează( pluviometru cu basculare, sonda pentru temperatura
aerului, sonda pentru umezeala atmosferică relativă şi senzor
pentru durata de umectare).
 Cea de-a treia staţie este staţia automata Champbell considerată
standard pentru supravegherea meteorologică din întreaga lume,
recomandată pentru o gamă largă de aplicaţii precum umiditatea
solului,irigaţii ,aplicarea de îngraşăminte şi pesticide,prevederea
îngheţului.
Stația meteorologică CIMEL
BIBLIOGRAFIA
1. Ciulache, S., (1973) Meteorologie, manual practic, Editura Univeristății din București.
2. Ciulache, Sterie., (1985) Meteorologie și Climatologie, Editura Univeristății din
București.
3. Tișcovschi, Adrian Amadeus., Diaconu, Daniel Constantin, (2005) Metrologie și
Hidrologie, Editura Universitară.
4. http://www.sincro.ro/produse.html?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&cate
gory_id=56&product_id=310
5. http://meteoplus.antena3.ro/meteo-stiri/foto-platforma-meteorologica-din-bucuresti-
baneasa
6. https://www.google.ro/search?q=adaposturi+meteorologice&espv=2&biw=1366&bih=66
7&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAmoVChMI7tCwjJ3OyAIVShQs
Ch37qwDJ#imgrc=u5HGGXiePQY5EM%3A
7. http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=92

More Related Content

What's hot

Detreminarea temperaturii aerului şi a solului
Detreminarea temperaturii aerului şi a soluluiDetreminarea temperaturii aerului şi a solului
Detreminarea temperaturii aerului şi a solului
Denisa Matei
 
5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului
Adina Vătăjelu
 
Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!
marianachifan
 
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Ioana Licu
 
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturaFactori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
monicampan2015
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
Butuc Carmen
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosferice
Teodora Cucoș
 
Ramurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRamurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografiei
Raducan Sorin
 
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilorTarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilorDiana Badescu
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosferice
jtimea99
 
Factorii de mediu abiotici
Factorii de mediu abioticiFactorii de mediu abiotici
Factorii de mediu abiotici
Education, High school
 
Atmosfera
AtmosferaAtmosfera
Atmosfera
Butuc Carmen
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Dan Mulco
 
Atmosfera 1 Mock
Atmosfera 1   MockAtmosfera 1   Mock
Atmosfera 1 MockAnaMock
 
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
Tonia Bucurica
 
Atmosfera - caracteristici generale
Atmosfera  - caracteristici generaleAtmosfera  - caracteristici generale
Atmosfera - caracteristici generaleButuc Carmen
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulUBB Cluj
 
Grecia
Grecia Grecia
Grecia
Teo Delaport
 
miscările pamantului
miscările pamantului miscările pamantului
miscările pamantului
ROMANANDREI7
 

What's hot (20)

Detreminarea temperaturii aerului şi a solului
Detreminarea temperaturii aerului şi a soluluiDetreminarea temperaturii aerului şi a solului
Detreminarea temperaturii aerului şi a solului
 
5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului5.2. masurarea umezelii aerului
5.2. masurarea umezelii aerului
 
Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!Colectarea datelor meteorologice final!
Colectarea datelor meteorologice final!
 
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului   meteo...
Instrumente utilizate în determinarea temperaturii aerului și solului meteo...
 
Mediul temperat arid 11 c
Mediul temperat arid 11 c Mediul temperat arid 11 c
Mediul temperat arid 11 c
 
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in naturaFactori ce influenteaza circuitul apei in natura
Factori ce influenteaza circuitul apei in natura
 
Temperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiileTemperatura aerului si precipitatiile
Temperatura aerului si precipitatiile
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosferice
 
Ramurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografieiRamurile si importanta geografiei
Ramurile si importanta geografiei
 
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilorTarmurile si articulatiile tarmurilor
Tarmurile si articulatiile tarmurilor
 
Fenomene atmosferice
Fenomene atmosfericeFenomene atmosferice
Fenomene atmosferice
 
Factorii de mediu abiotici
Factorii de mediu abioticiFactorii de mediu abiotici
Factorii de mediu abiotici
 
Atmosfera
AtmosferaAtmosfera
Atmosfera
 
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.Masele de aer. Fronturi atmosferice.
Masele de aer. Fronturi atmosferice.
 
Atmosfera 1 Mock
Atmosfera 1   MockAtmosfera 1   Mock
Atmosfera 1 Mock
 
Tipuri de climate
Tipuri de climateTipuri de climate
Tipuri de climate
 
Atmosfera - caracteristici generale
Atmosfera  - caracteristici generaleAtmosfera  - caracteristici generale
Atmosfera - caracteristici generale
 
Presiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântulPresiunea aerului și vântul
Presiunea aerului și vântul
 
Grecia
Grecia Grecia
Grecia
 
miscările pamantului
miscările pamantului miscările pamantului
miscările pamantului
 

Recently uploaded

Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdfRaport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
savinioana
 
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptxRomania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
SimiSasu
 
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
CjraeBacau
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
PopescuAnaMaria10
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
AlexandrinaCn
 
Accelerator de particule elementare.pptx
Accelerator de particule elementare.pptxAccelerator de particule elementare.pptx
Accelerator de particule elementare.pptx
SimiSasu
 
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informaticaCăutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
MarioButnaru
 
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdfDezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
CjraeBacau
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
NataliaPachevici
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
puriceana2
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
DusikaLevinta1
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
LAURA524699
 
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAPARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
FlorinaTrofin
 
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptx
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptxProiect Mihai Eminescu poet national .pptx
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptx
EuSimina
 
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power pointCircuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
gabrielchiritoi
 

Recently uploaded (15)

Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdfRaport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
Raport proiect transfrontalier Culori fermecate.pdf
 
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptxRomania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
Romania-in-Perioada-Comunista-Gheoghiu-Dej-Si-Nicolae.pptx
 
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
O clasa fara bullying - stratrgii de ]00
 
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru envalori culturale necesare la ex 9 pentru en
valori culturale necesare la ex 9 pentru en
 
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptxProiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
Proiect transfrontalier Grecu Larisa .pptx
 
Accelerator de particule elementare.pptx
Accelerator de particule elementare.pptxAccelerator de particule elementare.pptx
Accelerator de particule elementare.pptx
 
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informaticaCăutarea binară într-un vector proiect informatica
Căutarea binară într-un vector proiect informatica
 
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdfDezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
Dezvoltarea_cognitiva_la_copiii_cu_defic.pdf
 
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptxProiect transfrontalier  Natalia Pașchevici.pptx
Proiect transfrontalier Natalia Pașchevici.pptx
 
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptxProiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
Proiect transfrontalier ”Povestea are fir bogat”.pptx
 
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
PROIECT DE PARTENERIAT TRANSFRONTALIER „Educație online fără hotare”
 
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptxScriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
Scriitori de pe ambele maluri ale Prutului.pptx
 
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIAPARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
PARTENERIAT TRANSFRONTALIER REPUBLICA MOLDOVA-ROMÂNIA
 
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptx
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptxProiect Mihai Eminescu poet national .pptx
Proiect Mihai Eminescu poet national .pptx
 
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power pointCircuitul Apei in Natura prezentare power point
Circuitul Apei in Natura prezentare power point
 

Statia meteo

  • 1. STAȚIA METEOROLOGICĂ GHIMPEȚEANU RALUCA-ANDREEA MITU DAIANA-LILIANA NIȚU ANCA-MIHAELA NIȚU ALEXANDRA-CRISTINA Cartografie, grupa 113
  • 2. Stațiile meteorologice reprezintă spații special amenajate unde se efectuează observațiile meteorologice, pozițe reprezentativă pentru regiunea geografică aleasă, deoarece este necesar ca elemenele măsurate să fie reprezentative pentru regiunea înconjuratoare.
  • 3. CLASIFICAREA STAȚIILOR METEOROLOGICE I. Secţia de meteorologie sinoptică şi aeronautică în cuprinsul căreia se află trei laboratoare specifice: 1.Laboratorul de prevedere a timpului de scurtă durată (în cadrul acestui laborator funcţionează şi o staţie specială de recepţionare a semnalelor emise de sateliţii meteorologici care evoluează în spaţiu) 2.Laboratorul de prevedere a timpului de lungă durată şi meteorologie dinamică 3.Laboratorul de meteorologie aeronautică II. Secţia de fizică a atmosferei cuprinde patru laboratoare: 1.Laboratorul de difuzie turbulentă, radioactivitate şi chimia aerului 2.Laboratorul de radiometrie, electricitate şi fizica norilor 3.Laboratorul de aerologie 4.Laboratorul de agrometeorologie III. Secţia de climatologie şi aparatură meteorologică alcătuită la rândul ei din două sectoare, Sectorul de climatologie generală şi Sectorul de climatologie fizică şi microclimă şi un laborator denumit specific Laboratorul de aparatură meteorologică şi climatologie tehnică. De asemenea, mai există şi o “staţie de prelucrare mecanizată a datelor’’, fiind un serviciu auxiliar din subordinea Institutului de Meteorologie şi Hidrologie.
  • 4.  Institutul de Meteorologie şi Hidrologie din Bucureşti coordonează activitatea unei reţele vaste ce este alcătuită din 167 de unităţi meteorologice repartizate uniform pe suprafaţa tării, această reţea fiind la rândul ei împărţită în şapte sectoare de meteorologie şi hidrologie cu sediile la Bucureşti, Cluj, Craiova, Iaşi, Oradea, Sibiu şi Timişoara. Din această reţea fac parte şi şapte centre meteorologice de prevedere a timpului la Arad, Bacău, Cluj, Constanţa, Mihail Kogălniceanu ,Sibiu, două observatoare aerologice la Cluj şi Constanţa, şapte laboratoare de agrometeorologie, 153 staţii cu program climatologic, 155 de staţii cu program sinoptic, 53 de staţii cu program agrometeorologic, 23 staţii cu program de sondaj pilot, 20 staţii cu program de radioactivitate, opt staţii cu program de radiometrie, trei staţii cu program de radiosondaj şi trei staţii cu program de sondaj radar. Repartiția stațiilor meteorologice din România
  • 5. ELEMENTELE STAȚIEI METEOROLOGICE Biroul stației Platformele meteorologice: -platforme meteorologice standard -platforme meteorologice organizate pentru un anumit scop -platforme meteorologice în staționar -puncte de observații. Platforma nivometrică Stația meteorologică automată
  • 8. ORGANIZAREA PLATFORMEI METEOROLOGICE Platforma meteorologică reprezintă o suprafață de teren special amenajată pe care se efectuează la stații cea mai mare parte a observațiilor meteorologice. Amplasarea platformei meteorologice se face în condiții reprezentative, fiind necesar ca aceasta să fie cât mai degajată, pentru a evita influența indusă de obstacolele minore sau majore care ar putea determina modificări. Suprafața platformei trebuie să fie perfect orizontală, fara denivelări, astfel încât să se asigure o distribuție uniformă pe sol a radiației solare și în sol a umidității, în regim natural; Dimensiunile platformei meteorologice: -Platforma meteorologică standard are forma unui dreptunghi cu latura de 26/26m și este orientată pe direcția nord-sud și est-vest -Când în perimetrul său este inclus complexul de instrumente actinometrice, platforma unui dreptunghi cu latura de 36/36 m(latura de 36 m orientate nord-sud, iar cea de 26 m est-vest) -La stațiile meteorologice cu program redus de observații sau la cele școlare, platforma are tot forma unui dreptunghi, dar de dimensiuni mai mici de 20/16 m.
  • 9. INSTALAREAAPARATELOR Acestea sunt instalate după un regulament internaţional, pe mai multe linii paralele de la nord către sud, fiecare aparat având un loc fix astfel distribuite pentru a se evita umbrirea lor şi pentru a nu influenţa indicaţiile celuilalt.  Linia 1 din nordul terenului, situată la 4m distanţă de plasa de protecţie a terenului este destinată giruetei cu placă uşoară, giruetei cu placă grea si staţie automată dar şi chiciurometrului. Giruetele sunt utilizate pentru determinările asupra caracteristicilor principale ale vântului iar chiciurometrul pentru determinarea grosimii depunerilor de gheaţă pe conductorii aerieni.  Linia 2 este destinată adăpostului meteorologic ce serveşte pentru protecţia împotriva radiaţiei solare, a precipitaţiilor şi a vântului, a intrumentelor şi aparatelor cu care se determină temperatura şi umezeala aerului. Adăpostul este alcătuit dintr-o cuşcă , un suport şi o scară.
  • 10. ADĂPOSTUL METEOROLOGIC Adăpostul propriu-zis este o cutie de lemn cu pereţii confecţionaţi din jaluzele subţiri, înclinate la 45 grade pentru a permite circulaţia liberă a aerului. Adăpostul meteorologic este vopsit în alb la exterior şi în negru la interior, suportul pe care se instaleză este alcătuit din patru picioare de lemn cu înălţimea astfel aleasă pentru ca rezervoarele termometrelor din interiorul acestui adăpost să se gasească la doi metri deasupra suprafeţei terestre. Pentru fiecare platformă meteorologică trebuie să existe două adăposturi, în primul instalându-se psihometrul de staţie cu ventilaţie artificială, termometrele de maximă şi minimă, un higrometru de serviciu şi un higrometru de rezervă, iar în cel de-al doilea se instalează termograful şi higrograful.
  • 11.  Linia 3 este ocupată de un pluviometru şi un pluviograf, aparate cu ajutorul cărora este determinată cantitatea de apă căzută într-un interval de timp.  Linia 4 este destinată aparatelor cu care se determină durata de insolaţie şi cantitatea de radiaţie solară.  Linia 5 este destinată la rândul ei aparatelor cu care se determină temperatura pe sol şi în sol, contuarul de descărcari electrice şi evaporimetrul.
  • 12. OBSERVAȚIILE METEOROLOGICE A. Observațiile vizuale se efectuează cu ochiul liber, asupra Soarelui și a diferitelor fenomene atmosferice precum:nebulozitatea atmosferică, starea solului, furtuni, uragane, viscole, fenomene orajoase etc. B. Observațiile instrumentale se efectuează cu ajutorul instrumentelor sau aparatelor de măsură şi pot fi cu citire directă şi înregistratoare.Atât observaţiile instrumentale ,cât şi cele vizuale, se efectuează la termene standard, pentru staţiile cu program climatologic, orele de observaţie fiind 01,07,13 şi 19, iar pentru cele cu program sinoptic 02,05,08,11,14,17,20 şi 23(orele principale în cazul staţiilor sinoptice sunt 02,08,14 şi 20) după timpul oficial.Întrucât volumul observaţiilor climatologice care se efectuează la fiecare dintre termenele menţionate este mult prea mare pentru a putea fi realizat în momentele respective,s-a recus la o eşalonare a determinărilor care încep cu 20 minute înaintea orei de observaţii şi se încheie cu 20 minute dupa această oră. Scopul observațiilor meteorologice este de a informa cu date Centrele Regionale și implicit Centrul Național de Prevedere a Vremii, precum și diferite instituții de stat și mass-media, interesate să cunoască și evoluția timpului.
  • 13. REGULI DE ÎNTREȚINERE A PLATFORMEI METEOROLOGICE Iarba trebuie cosită ori de câte ori este nevoie Accesul la instrumente se face numai pe latura dinspre nord Intrarea pe platformă este interzisă persoanelor străine Platforma este împrejmuită cu un gard din plasă de sârmă cu grilă mare(10/10 cm) și înălțime de 2 m pentru a permite circulația liberă a aerului și pentru a asigura securitatea instrumentelor Alegerea locului de organizare a platformei meteorologice trebuie omologată de inspectorii de specialitate.
  • 14. STAȚIILE METEOROLOGICE AUTOMATE Reprezintă aparate complexe care masoară și transmit automat valoarea unor elemente meteorologice. Asemenea stații se instalează de obicei în locuri greu accesibile. Principalele avantaje sunt: oferă posibilitatea obținerii și prelucrarii unui volum mult mai mare de date datorită legarii acestor stații la un calculator, și transmiterea în timp real a datelor la centrele de colectare. Principalul dezavantaj al staţiilor meteorologice automate constă în faptul ca nu toate elementele meteorologice sunt susceptibile de a fi telemăsurate , astfel încât observaţiile rămân incomplete.
  • 15.  Staţiile meteorologice automate se pot clasifica la rândul lor în statie de tip AWS 2700 a firmei AANDERAA INSTRUMENTS ce asigură măsurători de precizie într-o varietate de condiţii meteorologice, configuraţia standard cuprinzând senzori pentru viteza vântului,direcţia lui,presiunea atmosferică, temperatura şi umezeala relativă a aerului, durata de strălucire a soarelui,vizibilitate,radiaţie netă şi precipitaţii.  O altă staţie automată este staţia meteorologică CIMEL ,echipată cu seturi de senzori corespunzători domeniului căruia i se adresează( pluviometru cu basculare, sonda pentru temperatura aerului, sonda pentru umezeala atmosferică relativă şi senzor pentru durata de umectare).  Cea de-a treia staţie este staţia automata Champbell considerată standard pentru supravegherea meteorologică din întreaga lume, recomandată pentru o gamă largă de aplicaţii precum umiditatea solului,irigaţii ,aplicarea de îngraşăminte şi pesticide,prevederea îngheţului. Stația meteorologică CIMEL
  • 16. BIBLIOGRAFIA 1. Ciulache, S., (1973) Meteorologie, manual practic, Editura Univeristății din București. 2. Ciulache, Sterie., (1985) Meteorologie și Climatologie, Editura Univeristății din București. 3. Tișcovschi, Adrian Amadeus., Diaconu, Daniel Constantin, (2005) Metrologie și Hidrologie, Editura Universitară. 4. http://www.sincro.ro/produse.html?page=shop.product_details&flypage=flypage.tpl&cate gory_id=56&product_id=310 5. http://meteoplus.antena3.ro/meteo-stiri/foto-platforma-meteorologica-din-bucuresti- baneasa 6. https://www.google.ro/search?q=adaposturi+meteorologice&espv=2&biw=1366&bih=66 7&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0CAcQ_AUoAmoVChMI7tCwjJ3OyAIVShQs Ch37qwDJ#imgrc=u5HGGXiePQY5EM%3A 7. http://www.meteoromania.ro/anm/?page_id=92